Petre Tobă şi Florentin Pandele nu mai sunt doctori în științe militare

Emilia Şercan

Senior Editor

Iulia Marin

Redactor

Chestorul de poliție Petre Tobă, fost ministru al Administrației și Internelor, şi primarul orașului Voluntari, Florentin Costel Pandele, au rămas oficial fără titlul de doctor în științe.

„Ieri am semnat ordinele de retragere a titlurilor de doctor ale domnilor Petre Tobă și Florentin Pandele. Mai departe, e treaba domniilor lor ce vor face, dacă vor contesta în instanţă decizia CNATDCU sau nu”, a declarat, joi, ministrul Educației, Mircea Dumitru, pentru agenția Mediafax.

Aceasta este ultima etapă, care încheie procedurile declanşate de Consiliul Naţional pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) în această vară, după ce Petre Tobă și Florentin Pandele au fost acuzaţi că și-au plagiat lucrările de doctorat.

La finalul săptămânii trecute, CNATDCU a respins contestaţiile celor doi, menţinând verdictul de plagiat.

PressOne a dezvăluit în exclusivitate atât plagiatul masiv al fostului ministru Petre Tobă, cât și pe cel al primarului Florentin Pandele.

Prima investigație, cea care îl viza pe Petre Tobă, a fost publicată în 25 noiembrie 2015, când el era ministru în funcție. (Ordinul ministerial de retragere a titlului poate fi citit aici.)

Teza de doctorat a lui Petre Tobă a fost susținută în februarie 2011 la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” şi a avut titlul „Poliţia Română – forţă de stabilitate şi securitate. Optimizarea managementului cooperării internaţionale în vederea combaterii ameninţărilor neconvenţionale”. Coordonator i-a fost chestorul general de poliţie (r) Anghel Andreescu.

În urma analizării tezei, în baza căreia Tobă a obţinut titlul de doctor în Ştiinţe militare şi informaţii, au fost identificate peste 250 de pagini copiate ad litteram din lucrări de specialitate sau referate şcolare, fără utilizarea ghilimelelor şi fără respectarea normelor naţionale şi internaţionale de citare în operele ştiințifice.

Teza lui Tobă a stârnit și amuzament public, deoarece el a trecut în bibliografia finală doi autori – Joseph Stiglitz şi Burry Buzan – la litera „A”, ambii având trecut înaintea numelui particula „apud”, ceea ce în citarea academică înseamnă „după” sau „după cum apare la”.

Investigația care l-a vizat pe Florentin Costel Pandele a fost publicată în 18 mai 2016. (Ordinul ministerial de retragere a titlului poate fi citit aici.)

Primarul de Voluntari a devenit doctor în Ştiinţe Militare în iunie 2008, tot la Universitatea Naţională de Apărare, cu o lucrare intitulată „România şi noile provocări generate de integrarea europeană”. Conducător de doctorat i-a fost prof. univ. dr. Vasile Mihail Ozunu, actualul director al Colegiului Naţional de Apărare şi fost secretar de stat în Ministerul Apărării în mandatul lui Gabriel Oprea.

De ce mor pacienții cu AVC din România. La niciun spital din țară nu există serviciu de gardă pentru o intervenție care i-ar putea salva

În spitalele din România se fac și de 5 ori mai puține intervenții care pot salva viața unui pacient cu AVC față de recomandările europene. Lipsesc serviciile de gardă, centrele speciale sunt prea puține, iar finanțările insuficiente.

Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas

Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.

Analiza tezei a arătat că peste o treime din lucrare este plagiată, procedura de citare fiind inexistentă în cele 183 de pagini de conţinut propriu-zis. Doctoratul primarului de Voluntari cuprindea fie însăilări de paragrafe copiate, fie pagini la rând preluate din alţi autori.

Tezele celor doi au intrat în analiza CNATDCU abia în această vară, după constituirea noului Consiliu, care are printre atribuţii analizarea şi emiterea unor verdicte de plagiat.

O primă comisie de lucru, formată din Claudiu Ţupulan, de la Academia de Poliţie, Veronica Mihalache şi Cristian Niţă, de la Academia Naţională de Informaţii a SRI, a decis la începutul lunii septembrie că Tobă şi Pandele nu ar fi plagiat. Printre motivele invocate a fost acela că Tobă nu ştia foarte bine să folosească un computer.

„Comisia de lucru a remarcat faptul că persoanele care au formulat sesizarea au manifestat maliţiozitate, încercând să inducă ideea ca domnul Petre Tobă nu ar cunoaşte sensul cuvântului «Apud». În realitate însă, la redactarea unei teze de doctorat de peste 400 de pagini, pot apărea o serie de inadvertenţe dactilografice insignifiante, cum este şi cazul de faţă, generate în principal de volumul mare de informaţie şi de faptul că autorul nu este specializat în tehnica scrierii la computer, aşa cum rezultă din CV-ul personal postat pe Internet”, se specifica în raportul celor trei.

Claudiu Ţupulan a fost, la rândul lui, acuzat de plagiat de către publicaţia 7est din Iaşi.

Rapoartele acestei comisii au fost respinse de Consiliul General al CNATDCU, care a decis formarea unei noi comisii de lucru, compusă din experţi care să nu provină de la universităţi militare.

Această a doua comisie a decis că Petre Tobă şi Florentin Costel Pandele au plagiat şi a propus retragerea titlurilor de doctor ale celor doi, raportul fiind votat cu majoritate de voturi de Consiliul General al CNATDCU.

Din comisia de lucru care a dat verdictul final de plagiat în cazurile Tobă şi Pandele au făcut parte prof. univ. dr. Adrian Miroiu (SNSPA), prof. univ. dr. Marian Zulean (Universitatea din Bucureşti) şi cercetătorul ştiinţific dr. Şerban Filip Cioculescu (Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară din Bucureşti).

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€