Petre Tobă i-a urmat în funcția de ministru de Interne lui Gabriel Oprea. Ca și predecesorul său, Tobă are probleme cu teza de doctorat. Universitatea Națională de Apărare încearcă să-l protejeze.
Petre Tobă i-a urmat în funcția de ministru de Interne lui Gabriel Oprea. Ca și predecesorul său, Tobă are probleme cu teza de doctorat. Universitatea Națională de Apărare încearcă să-l protejeze.
21/08/2016
Universitatea Națională de Apărare a doctorului Tobă
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” (UNAp) din București face scut în faţa acuzaţiilor de plagiat aduse ministrului de Interne, Petre Tobă, înainte de pronunţarea verdictului Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU).
Comisia de Etică a Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, instituţie unde Petre Tobă a obţinut titlul de doctor în 2011, recomandă menţinerea acestui titlu științific. Ministrul de Interne a fost acuzat în urmă cu nouă luni că şi-a plagiat teza de doctorat.
Într-un raport înaintat Ministerului Educaţiei, membrii Comisiei de Etică a UNAp afirmă că o parte din dovezile de plagiat făcute publice nu se susţin, iar în alte câteva situaţii este vorba despre „similitudini”, nu despre plagiat.
PressOne a publicat în exclusivitate în luna noiembrie 2015 o amplă analiză a tezei de doctorat a ministrului de Interne, Petre Tobă, în care se arată că peste 250 din totalul de 390 de pagini ale lucrării cu care el a obținut titlul de doctor în științe militare și informații sunt copiate ad litteram din lucrări de specialitate sau din referate postate pe internet, fără utilizarea ghilimelelor și fără a respecta normele naționale și internaționale de citare în opere științifice.
Pe lângă multiplele situaţii de evident plagiat expuse, PressOne a descoperit şi faptul că Petre Tobă i-a inclus în bibliografia tezei pe Joseph Stiglitz și Barry Buzan la litera A, trecând înaintea numelor lor particula Apud, care în regulile academice de citare înseamnă după sau după cum apare la. Apud Stiglitz Joseph și Apud Barry Buzan. Acest fapt întăreşte ideea că Tobă nu și-a însușit nici cele mai elementare reguli de citare pe parcursul anilor de studiu doctoral.
„Cercetarea ştiinţifică a domnului Petre Tobă a fost utilă”
Comisia de Etică a UNAp s-a întrunit la data de 2 iunie 2016, ne-au declarat surse din mediul academic. Raportul de analiză a acuzaţiilor de plagiat aduse ministrului de Interne a fost finalizat câteva zile mai târziu. Documentul a fost trimis Ministerului Educaţiei la data de 9 iunie.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
De altfel, Comisia de Etică a UNAp nu s-a întrunit din proprie inițiativă pentru a elabora un punct de vedere referitor la teza lui Petre Tobă. Ci la solicitarea Ministerului Educaţiei, aşa cum prevede noua legislaţie. Cererea a fost urmarea reclamației depuse la CNADTCU de profesorul Cristian Dogaru după apariția în presă a anchetei despre plagiatul din teza ministrului de Interne.
În documentul elaborat de oficialii Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” se precizează că „acest demers ştiinţific (n.r. – teza de doctorat a lui Petre Tobă) este încă de actualitate, iar cercetarea ştiinţifică desfăşurată în calitate de doctorand a domnului Petre Tobă a fost utilă”.
„Similitudini”
Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”
Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.
Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică
România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.
Comisia de Etică invocă drept argument pentru menţinerea titlului de doctor şi faptul că actualul ministru de Interne a ocupat mai multe funcţii de conducere: „Nu trebuie omis nici faptul că domnul Petre Tobă beneficiază de o bogată experienţă în domeniu şi a participat în mod direct la implementarea acestor proiecte finanţate din fonduri europene”.
În concluziile prezentate se precizează că „o parte din situaţiile de plagiat nu se susţin”. În cazul altor pagini redactate fără respectarea normelor universitare, dar şi legale, este vorba despre „similitudini”. Propunerea finală este de „menţinere a titlului de doctor”.
Rectorul UNAp, Gheorghe Calopăreanu, a evitat să spună public care a fost concluzia Comisiei de Etică a universităţii pe care o conduce. Calopăreanu ne-a declarat că la nivelul UNAp nu a fost emis un verdict. Și că membrii comisiei nu au făcut decât o analiză pe text, iar apoi rezultatele au fost trimise ministerului.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
La autoevaluare nu s-au văzut probleme
Într-un raport de autoevaluare al Şcolii Doctorale a UNAp, aprobat în şedinţa Senatului UNAp din data de 27 iulie 2016, se precizează că „până la momentul autoevaluării nu s-au înregistrat aspecte de conduită care să facă obiectul unor încălcări ale eticii ştiinţifice, profesionale şi universitare”.
Acest fapt arată că dovezile de plagiat din tezele lui Petre Tobă, Florentin Pandele, primarul oraşului Voluntari, sau Adrian Duicu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi, nu au fost considerate abateri de la normele etice sau legale.
Teza de doctorat a ministrului Petre Tobă reprezintă un caz cu atât mai special, care ar fi trebuit să prezinte un interes major pentru Comisia de Etică a UNAp, cu cât o parte din conţinutul acesteia este identic cu pagini din alte două teze de doctorat susţinute anterior tot la Universitatea Naţională de Apărare.
Paginile copiate
Prima teză în care apar pagini identice, care nu sunt citate sau indicate potrivit normelor academice, este cea a lui Ionel Tucmuruz, susţinută pe 28 ianuarie 2011. Şi în teza lui Tucmuruz apar indicii clare de plagiat, însă aceasta nu a fost verificată nici până în acest moment de Comisia de Etică a UNAp.
Cea de-a doua teză de doctorat din care copiază Petre Tobă a fost susţinută la UNAp în 2009. Este vorba despre „Managementul informațiilor structurilor specializate de cooperare polițienească internațională în domeniul combaterii criminalității organizate”. Teza aparține comisarului de poliție Teodor Sorin Ilie, în coordonarea profesorului universitar dr. Ion Stoian.
Din această lucrare, ministrul de Interne plagiază 30 de pagini, conținutul tezei sale între paginile 294 și 326 fiind identic cu porţiunea 93-124 din teza lui Teodor Sorin Ilie.
Deşi Comisia de Etică a UNAp evită să folosească cuvântul „plagiat” şi preferă „similitudini”, această formă eufemistică dispare în faţa celor 73 de pagini consecutive copiate cuvânt cu cuvânt de Petre Tobă în teza lui.
Sursa inspirației este un volum semnat de lectorul universitar dr. subcomisar de poliție Cristian Eduard Ștefan și de lectorul universitar dr. Ligia Teodora Pintilie, ambii de la Academia de Poliție.
De la pagina 176 până la pagina 249, Petre Tobă copiază ad litteram, fără utilizarea ghilimelelor, din cartea „Cooperarea internațională judiciară și polițienească”, scrisă de cei doi lectori şi apărută la Editura Sitech din Craiova în 2007.
Verdictul va fi dat de altă comisie
Potrivit actualei legislaţii, raportul Comisiei de Etică a UNAp este unul consultativ pentru Comisia de Ştiinţe Militare din cadrul CNATDCU. Aceasta din urmă se află acum în procedură avansată de evaluare a tezei lui Petre Tobă, termenul până la care trebuie să se pronunțe fiind 3 septembrie.
În iulie, şase din cei şapte membri ai aceste comisii, care se ocupă de analizarea tuturor tezelor de doctorat din domeniul Ştiinţe Militare, Siguranţă Naţională şi Ordine Publică, s-au abținut pe motiv de incompatibilitate sau conflict de interese.
Cei şase, care proveneau de la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, de la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” şi de la Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”, au fost înlocuiţi de alte cadre didactice.
Surse din cadrul CNATDCU afirmă că de selecţia noilor membri ai comisiei care va analiza cazul „Tobă” s-a ocupat Ştefan Prună. Acesta este prorector al Academiei de Poliţie „Al. I. Cuza” şi preşedinte al Comisiei de Ştiinţe Militare a CNATDCU.
În calitate de comisar-şef de poliţie, Prună îi este subordonat ierarhic lui Tobă. În plus, Academia de Poliţie funcţionează în subordinea Ministerului de Interne, iar coordonarea funcţională a Academiei se stabileşte prin ordin al ministrului de Interne, potrivit Hotărârii de Guvern 294/2007.
Dedesubturi politice
Sursele PressOne afirmă că miza unui verdict de neplagiat în cazul lui Petre Tobă este una de natură politică, interesul fiind menţinerea lui Petre Tobă în guvern astfel încât acesta să se poată ocupa de organizarea alegerilor parlamentare din toamna acestui an.
Aceleaşi surse consideră că ministrul de Interne este susţinut atât de anumite grupări politice, cât şi de grupări din anumite servicii secrete.
Riscă acuzația de fals în acte publice
Ministrul de Interne Petre Tobă, dar şi conducătorul său de doctorat, chestorul general de poliţie (r) Anghel Andreescu, riscă acum să fie acuzaţi de fals în acte publice. Motivul este că şi-au asumat originalitatea tezei printr-o declaraţie pe propria răspundere, depusă la dosarul de doctorat. Declarația era o cerință potrivit Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi Codului studiilor universitare de doctorat.
Odată cu adoptarea, în 2011, a Legii Educaţiei promovate de Daniel Funeriu, a fost introdusă obligativitatea semnării unei „Declaraţii pe proprie răspundere privind originalitatea conţinutului tezei de doctorat şi respectarea standardelor de calitate şi etică profesională”.
O astfel de declaraţie trebuie să semneze atât doctorandul, cât şi profesorul care i-a coordonat teza. Prin declaraţia respectivă, Tobă şi Andreescu s-au angajat că:
„a) această lucrare este rezultatul propriilor activităţi şi realizări;
b) nu conţine porţiuni plagiate, iar sursele bibliografice sunt indicate în teză şi părţile preluate din aceste surse sunt semnalate, în concordanţă cu legislaţia română şi convenţiile internaţionale privind dreptul de autor;
c) teza de doctorat respectă standardele de calitate şi de etică profesională”. (Un model de declaraţie puteţi accesa aici.)
O teză de 445 de pagini fără unitate conceptuală
Petre Tobă şi-a susţinut teza de doctorat cu titlul „Poliția Română – forță de stabilitate și securitate. Optimizarea managementului cooperării internaționale în vederea combaterii amenințărilor neconvenționale” la data de 15 februarie 2011. Lucrarea are, în total, 445 de pagini, dintre care 390 formează corpul propriu-zis al lucrării, iar celelalte 55 reprezintă bibliografia și anexele.
Paginile copiate provin din surse multiple: cărți de specialitate, cursuri universitare, referate disponibile pe diverse site-uri. Din acest motiv, teza nu are vreo unitate conceptuală, iar lectura ei dă senzația că singurul scop al autorului a fost de a umple cât mai multe pagini.
Avertismentul ministrului Mircea Dumitru
La scurt timp după numirea în funcţie a noului ministru al Educaţiei, Mircea Dumitru, acesta surprindea printr-o declaraţie referitoare la colegul său de guvern, Petre Tobă.
Dumitru a afirmat că Tobă ar trebui să plece din guvern în cazul în care verdictul CNATDCU va fi unul de plagiat:
„N-am avut o discuţie despre acest lucru în mod direct (n. r. – cu premierul Dacian Cioloş), pentru că nu s-a pus această problemă atunci când mi-a oferit portofoliul, însă eu însumi am ridicat chestiunea şi am spus că sunt foarte neliniştit, că sunt într-o poziţie inconfortabilă să accept o astfel de poziţie, foarte onorantă de altfel, atunci când există aceste suspiciuni foarte bine argumentate şi credibile – cel puţin din ce am văzut în presă. Dar, dacă se dovedeşte că este vorba de plagiat, în măsura în care nu vor fi luate măsuri administrative şi politice, eu mă retrag din acest guvern. Fără niciun fel de rezervă, i-am comunicat asta şi domnului prim-ministru Cioloş”.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this