DOCTOR PANDELE. Primarul din Voluntari a copiat cel puţin o treime din teza de doctorat

Peste o treime din teza de doctorat în Științe Militare semnată de primarul orașului Voluntari, Florentin-Costel Pandele (55 de ani), este copiată grosolan din alte surse.

Pandele a devenit doctor în Științe Militare în iunie 2008, cu o lucrare susținută la Universitatea Naţională de Apărare (UNAp).

Conducător de doctorat i-a fost generalul de brigadă prof. univ. dr. Vasile Mihail Ozunu, actualul director al Colegiului Naţional de Apărare şi fost secretar de stat în Ministerul Apărării în mandatul lui Gabriel Oprea. (Ozunu a făcut parte şi din comisia care, în 2001, i-a acordat lui Oprea titlul de profesor universitar, așa cum PressOne a scris aici.)

Doctoratul de la UNAp a fost al doilea obţinut de Pandele. Cu doar 8 luni înainte, în noiembrie 2007, el devenise doctor în Ordine Publică și Siguranță Națională, la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”.

PressOne a analizat teza de doctorat susținută la UNAp de Florentin Pandele şi a identificat zeci de pagini copiate din alte lucrări sau preluate pur şi simplu, fără ghilimele, din Strategia Națională de Securitate dată publicităţii în aprilie 2006.

*

Un prim element straniu al tezei de doctorat semnate de Florentin Pandele este chiar titlul, care nu pare a avea legătură cu Științele Militare: „România și noile provocări generate de integrarea europeană”.

Lucrarea are 201 pagini, dintre care 183 reprezintă conţinutul propriu-zis. După aceste 183 de pagini, Pandele a lipit anexe cu un conținut simplist: o cronologie a aderării României la Uniunea Europeană, o listă cu denumirile instituțiilor europene, textul Tratatului de aderare la UE, precum şi un paragraf cu un scurt istoric al Tratatului de la Lisabona.

Tot în finalul lucrării, doctorul Pandele a inserat o amplă bibliografie, care cuprinde articole în română, engleză, franceză și germană, tratate și lucrări, inclusiv Strategia de Securitate Națională, fără a menționa însă numărul paginilor de unde, eventual, a preluat informații.

În corpul lucrării, procedura de citare este inexistentă. În mod straniu, Pandele foloseşte uneori ghilimele pentru denumiri ale instituțiilor din UE, precum Parlamentul European, dar absolut niciun citat nu este încadrat în conformitate cu procedurile academice.

Astfel, dacă ar fi să judecăm după standardele de elaborare a unei lucrări ştiinţifice, textul integral, 183 de pagini, ar trebui să fie creația exclusivă a autorului.

Totuşi, 49 de pagini din teza lui Florentin Pandele conţin note de subsol, care fac trimitere la diverse lucrări. Inițial, la o  verificare aleatorie a acestor surse, am constatat că autorul a copiat masiv din lucrările menționate în baza paginilor.

Ulterior, verificând și părţile din teză care nu sunt „acoperite” de referințe academice, am descoperit zeci de pagini preluate din alte documente, de cele mai multe ori fără nici o logică a textului.

În esenţă, doctoratul primarului din Voluntari cuprinde fie însăilări de paragrafe copiate, fie pagini la rând preluate de la alți autori.

**

Teza de doctorat „România și noile provocări generate de integrarea europeană” este alcătuită din introducere, trei capitole și o secțiune destinată concluziilor.

Introducerea se întinde de la pagina 5 la pagina 8. Ultimele pagini dinaintea anexelor, de la 177 la 183, sunt destinate concluziilor.

Cele trei capitole sunt împărțite astfel:

Consultând teza, am descoperit următoarele:

Însumând, cel puțin 73 de pagini din teza de doctorat a lui Florentin Pandele, adică peste de o treime,  sunt copiate din alte surse.

***

În Introducerea lucrării sale, la paginile 7 și 8, Florentin Pandele compilează mai multe pasaje care se găsesc atât în Strategia de Securitate Națională, cât și în capitolul III al tezei.

De pildă, la pagina 7, Pandele scrie:

„Un loc aparte în cadrul acestui capitol îl constituie modul cum se face protecția valorilor, intereselor, necesităților de securitate ale României, formele și modalitățile de promovare a intereselor naționale, influența apartenenței la Uniunea Europeană asupra securității României. 

Cumulativ, gama acestora cuprinde, în esență: integrarea deplină în Uniunea Europeană și asumarea responsabilă a calității de membru al Alianței Nord-Atlantice, menținerea integrității, unității, suveranității, independenței și indivizibilității statului român, dezvoltarea unei economii de piață puternice și performante.” 

Când citim mai atent, se observă că cele două paragrafe nu au legătură unul cu celălalt. Textul nu are sens. 

Explicația am descoperit-o în Strategia de Securitate Națională, la pagina 6 (al doilea paragraf, încadrat în chenar negru):

Un exemplu mult mai elocvent este cel de la pagina 60 a tezei lui Florentin Pandele, pe care am confruntat-o cu pagina 55 din Enciclopedia Uniunii Europene: 

Situația se repetă în cazul tuturor subcapitolelor destinate instituțiilor Uniunii Europene, din Capitolul I: Pandele preia, fără să schimbe mai nimic, descrierea Uniunii Europene, a Comisiei Europene, a Consiliului UE etc, dar și subcapitolele care fac referire la procesul integrării României în Uniune. De altfel, în Enciclopedie există un întreg capitol dedicat acestui aspect.

Din lucrarea „Drept european”, a Roxanei Munteanu, doctorul Pandele preia, în același mod, citate întregi. Iată, în paralel, un fragment din lucrarea sa și același fragment din cartea Roxanei Munteanu.

Alegerea cărbunelui și oțelului se datora atât ponderii economice a acestei ramuri industriale, cât și necesitatea (sic!) unor garanții legate de suprimarea controlului interaliat al zonei Ruhr-ului astfel încât orice război între Franța și Germania să devină nu numai de negândit, dar și imposibil din punct de vedere material. (Fragment de la paginile 21-22 din teza lui Florentin Pandele)

Alegerea cărbunelui și oțelului se datora atât ponderii economice a acestor industrii, dar și necesității legate de suprimarea controlului interaliat al zonei Ruhr-ului pentru ca: „orice război între Franța și Germania să devină nu numai de negândit, dar și imposibil din punct de vedere material”. (Fragment de la pagina 27 din cartea Roxana Munteanu)

La pagina 56 a tezei sale, în subcapitolul referitor la Cadrul instituțional al Uniunii Europene, doctorul Pandele spune, în introducere, fără a cita vreo sursă:

„Uniunea Europeană beneficiază în prezent de unul dintre cele mai complexe sisteme instituționale din lume, rivalizând în acest domeniu poate doar cu sistemul creat de Organizația Națiunilor Unite. Instituțiile sale au rolul de a integra interesele politice ale statelor membre, prin administrarea diverselor politici și strategii comune inițiate de acestea.”

Iată și fragmentul corespondent din Enciclopedia Uniunii Europene: 

Exemple similare găsim și în următoarele pagini din Capitolul al II-lea – cel referitor la integrarea României în UE.

De pildă, subcapitolul de la pagina 110 – Integrarea României în Uniunea Europeană. Costuri și beneficii – este preluat din Enciclopedia Uniunii Europene, capitolul „România și Uniunea Europeană”, subcapitolul Costuri și beneficii ale integrării (pag. 224).

Textul este preluat în aceeași ordine în care apare și în Enciclopedie, preț de 12 pagini.

În sfârșit, în cel de-al treilea capitol, paragrafele preluate din Strategia Națională de Securitate sunt și ele consistente:

Paragrafele copiate din Strategia de Securitate Națională se întind, așa cum spuneam, pe pagini întregi, dar nu apar mereu în ordinea din original: la pagina 143, de pildă, există paragrafe care apar la pagina 11 a Strategiei; la pagina 162, Pandele copiază fragmente pe care le-am găsit la pagina 18 a documentului; pagina 163 din teză este copiată din pagina 17 a Strategiei ș.a.m.d.

La pagina 166 a tezei, Florentin Pandele scrie:

„Dobândirea calității de membru al Alianței a adus României certitudini în domeniul securității sale, garanții reale de apărare, accesul la procesul de decizie asupra securității euro-atlantice, dar și obligații corespunzătoare.

În contextul acelorași evoluții, România trebuie să-și intensifice eforturile privind racordarea la structurile de securitate ale Uniunii Europene, în condițiile în care organizația și-a dezvoltat, în mod semnificativ, o politică externă și de apărare comună, care – dincolo de dificultățile inerente unui proces atât de complex – avansează în direcția dezvoltării și consolidării cooperării transatlantice.”

Pagina 16 a Strategiei Naționale de Securitate din 2006 arată astfel:

Iată și o mostră de la pagina 173, în oglindă cu pagina 21 din Strategie:

Aici se observă că autorul tezei a modificat unele fraze, dar fără să adauge conținut informaţional.

Așadar, Pandele scrie:

„În acest context, prioritar pentru România este armonizarea și eficientizarea proceselor instituționale de cooperare inițiate în anii care au trecut de la prăbușirea imperiului sovietic, contracararea tentațiilor monopoliste și hegemonice și stabilirea unui nou cadru de dialog și cooperare la care să participe toate statele și organizațiile interesate, în condițiile în care, în această regiune, imperativul etapei este trecerea de la vorbe la fapte.”

În Strategie, fraza se oprește la: „cadru de dialog și cooperare la care să participe toate statele și organizațiile interesate”.

Pandele adaugă în lucrarea sa ultima parte a frazei: „în condițiile în care, în această regiune, imperativul etapei este trecerea de la vorbe la fapte”. 

Ulterior, autorul continuă teza cu paragrafe copiate din aceeași Strategie. După cum se observă și din imagine, nu există niciun semn că aceste fragmente ar fi preluate: nu există ghilimele și nici măcar o notă de subsol care să ne indice că primarul din Voluntari le-ar fi citit în altă parte.

Ultimul paragraf din secțiunea dedicată Concluziilor este și el demn de menționat.

Ideea principală – de o rară profunzime – care se desprinde din cercetarea lui Florentin Pandele este aceasta:

„Oricum, este în afara oricărei îndoieli că modalitatea cea mai bună de a promova interesele naționale este apartenența României la Uniunea Europeană. 

Pe de altă parte, trebuie să fim conștienți de faptul că, pe lângă oportunități, Uniunea Europeană aduce și o serie de provocări la care țara noastră va trebui să răspundă în mod adecvat.”

Până la ora publicării acestui material, Florentin Pandele a refuzat să răspundă solicitărilor repetate ale PressOne de a oferi un punct de vedere privitor la teza sa de doctorat.

*

Două facultăţi, două masterate, două doctorate, patru mandate

Florentin Pandele (55 de ani) este primarul orașului Voluntari din judeţul Ilfov și, până de curând, a fost membru PSD. El se află la al patrulea mandat (2000-2016) și a fost exclus din partid chiar de către soția sa, senatoarea PSD Gabriela Firea, pentru a candida ca independent la alegerile de luna viitoare.

Potrivit CV-ului postat pe propriul site, Pandele a absolvit în 1984 Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân”, unde a obținut brevet de comandant de cursă lungă.

În 2004, Florentin Pandele a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității Bioterra.

Interesant este că, în acelaşi an 2004, Pandele a încheiat și studii de masterat la aceeași universitate, într-un domeniu cu totul străin de Drept. Mai exact, în Controlul, expertiza și securitatea alimentară în agroturismul ecologic. 

În 2005, Florentin Pandele a absolvit Colegiul Național de Apărare, din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare.

În 2006, îl regăsim ca absolvent al unor noi studii de masterat, de data aceasta din cadrul Universității Naționale de Apărare, cu specializarea Securitate și Apărare Națională. 

În noiembrie 2007, Pandele obține titlul de doctor în Ordine Publică și Siguranță Națională, la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”.

În iunie 2008, devine doctor în Științe Militare în cadrul Universității Naționale de Apărar.

Şi parcursul său academic se încheie, deocamdată, aici.