Așa ar arăta o parte din Parcul Liniei, proiectul care va străbate vestul orașului. Randări: Urbanize Hub

Această serie de articole despre sustenabilitate este sprijinită de BMW România, ca parte a eforturilor brandului de a construi un dialog despre cum este văzut viitorul în comunități, orașe, industrie, muncă, artă și motorsport.


În urmă cu doi ani, scriam în PressOne despre cum ar putea transforma o nouă administrație zona vestică a Capitalei, dacă ar regenera un spațiu abandonat de CFR care traversează orașul de la vest spre centru: așa-numita stradă a Liniei.

Iată că între timp lucrurile s-au mișcat și avem primele randări care ne arată cum ar putea fi amenajată o porțiune din această zonă, ca prim pas dintr-un proiect care poate intra în manualele de regenerare urbană. Nu sunt însă niște simple desene care să rămână fără nicio urmare, așa cum ne-am obișnuit.

Vorbim de un proiect realizat în premieră printr-o colaborare a unui ONG specializat pe regenerare urbană (Urbanize Hub, despre care am tot scris la PressOne) cu Primăria Sectorului 6. Acest proiect a presupus interviuri la fața locului, mii de chestionare, interacțiuni online cu unelte de design urban și chiar analize antropologice – adică toate elementele care sunt necesare unei dezvoltări urbane făcute cu ajutorul comunității.

Așa arată acum zona Liniei. Foto: Lucian Muntean

Proiectul va transforma terenurile virane pline de gunoaie înșirate de-a lungul unei căi ferate dezafectate într-un parc gândit atât pentru promenadă, cât și pentru activități diverse pentru localnici (de la permacultură, la terenuri de sport, zone de relaxare etc.). Esențială este și o generoasă pistă de biciclete care va permite traversarea orașului de la vest spre centru pe bicicletă.

Rămâne problematică prezența unei linii de tren metropolitan dorită foarte mult de către Primăria Generală, dar proiectul o înglobează și pe aceasta, deși localnicii nu s-au arătat interesați de prezența ei.

Așa ar urma să arate Parcul Liniei conform proiectului făcut cu consultarea comunităților locale și a specialiștilor. Randare: Urbanize Hub

Am profitat de faptul că proiectul a câștigat competiția Cities of Tomorrow la categoria administrație publică și am stat de vorbă cu inițiatorii săi. Am vrut să aflu detaliile din spatele acestor randări chiar de la cei care au gestionat tot: Grațian Mihăilescu și Samuel Stancu.


PressOne: Cum v-a venit ideea Liniei sectorului 6?

Samuel Stancu: Am fost la Sectorul 6 să vorbim despre potențiale colaborări pe proiecte de regenerare urbană, iar printre variantele și alternativele pe care le-au dat ei a fost și proiectul Liniei, care era în programul lor integrat de dezvoltare urbană – să valorifice strada Liniei.

Acum, ideea nu știu de unde a pornit exact, știu că și voi ați scris un articol, adică în research-ul meu am dat peste articolul vostru; inițiativa însă a pornit de la ei – că vor să facă ceva acolo, că există acolo proiectul PMB cu trenurile (n.r. proiectul de tren metropolitan al PMB).

Grațian: Practic, am văzut ce înseamnă să te duci ca ONG specializat în urbanism, să te pui la masă și să discuți, fără să vrei să vinzi ceva. Lucrurile ar trebui să fie mult mai flexibile și la fel am vrea să facem la Brașov sau la Timișoara: „Ce nevoi aveți?”, „Unde aveți lipsă de spațiu public?”, „Unde aveți o concentrare mare de oameni care ar avea nevoie de genul ăsta de spațiu public, ca să nu se mute dintr-o parte în alta, ca să ajungă într-un parc?”.

Linia CFR străbate orașul de la vest spre centru pe o distanță de peste 7 kilometri, ajungând până la intersecția Răzoare. Proiectul este gândit deocamdată pentru o porțiune de circa 2.5 kilometri, în zona rezidențială. Randare: Urbanize Hub

PressOne: Mi se pare foarte interesant ce spuneți, pentru că acest exemplu de colaborare dintre autoritatea locală și un ONG – lăsând creativitatea pe seama ONG-ului, e ceva nou pentru România. De aceea vă întreb: cum au decurs lucrurile de acolo? Și ce rol ați avut voi în acest demers?

Grațian: Noi ne-am asumat rolul ăsta din momentul în care am început proiectul – cel de facilitator.
Rolul l-am avut în schimbarea de idei, în organizarea de evenimente, în aducerea la masă a tuturor stakeholderilor – a părților interesate în acest proiect. Și tot aici am facilitat conectarea comunității cu administrația pe o expertiză tehnică legată de un spațiu public.

Cred că ăsta e viitorul în ceea ce se numește „Dezvoltarea Orașelor” și co-crearea de orașe și de spații publice – e nevoie de firme, de ONG-uri, de oameni care înțeleg planificarea și arhitectura urbană, dar care au și calități de comunicare și engagement.

Nu mai poți să desfășori lucrurile singur, doar ca administrație sau doar ca ONG. Vedem că ONG-urile sunt frustrate de faptul că unele administrații nu le ascultă. Ori, tocmai asta am încercat să arătăm prin acest proiect, că într-o colaborare există un win-win: ce le-am oferit noi, ei au câștigat.

Iar faptul că au câștigat le oferă acum vizibilitate pe o nișă de inovatori în România. Ieri, de exemplu, au primit ca premiu o invitație la târgul de investiții de la Munchen. Ceea ce e mare lucru, pentru că așa ți se deschid niște uși.

Lumea trebuie să înțeleagă, și în special administrația, că genul acesta de abordare deschisă, care nu ne mai chinuie să-i convingem să facă lucruri, este în interesul lor. Colaborarea noastră cu Sectorul 6 a fost foarte lină, fără clasicele probleme – în care să nu-ți răspundă la telefon.

Consultările publice pentru proiect au adus laolaltă reprezentanți ai societății civile, dar și locuitori interesați de cartierul lor. Foto: Urbanize Hub

Fără o implicare totală din partea lor, proiectul n-ar fi avut un foarte mare succes, pentru că noi, singuri, suntem mici față de puterea lor de comunicare. Ori, când au preluat materialele noastre și le-au împărtășit în grupurile lor, stimulând comunitatea să răspundă la provocările noastre, instant a venit feedback-ul lor și asta a contat enorm.

Samuel: Da, faptul că am avut o administrație deschisă și proactivă ne-a ajutat foarte mult în creionarea unei comunități.

În plus, și subiectul Liniei a generat o comunitate, unde oamenii chiar au fost interesați de idee și s-au implicat cât au putut de mult, inclusiv online, în consultări publice; au venit – și în perioada stării de urgență, și pe ploaie, și în timpul weekendului – peste 45 de oameni, ceea ce e extraordinar pentru o consultare publică în care nu era prezent primarul, ci doar city-managerul și un consilier.

A urmat apoi un mic brainstorming și am trecut la un studiu de prefezabilitate, să vedem ce lucruri își doresc oamenii, cum și le doresc și cum putem integra ideile lor în designul final. Am făcut o structură preliminară a proiectului, cu analize urbanistice, multicriteriale, am delimitat tronsoanele, am făcut cartare cu drone GIS (n.r. Geographic Information System)…

Secțiunea transversală a proiectului, cu spațiile alocate fiecărei activități în parte, în încercarea de a mulțumi fiecare parte interesată. Randare: Urbanize Hub

PressOne: Cu câți oameni ați făcut asta? Câți sunteți?

Samuel: Cu tot cu subcontractanți, undeva la 10 persoane. Dar când zic „subcontractant” mă refer la persoane punctuale, care au venit de pildă la o consultare publică și au montat un video. Însă oameni care au lucrat constant cu echipa de propuneri, numărăm undeva la 4-5 persoane.

Am avut studii de caz, am văzut ce exemple similare putem găsi și le-am ierarhizat în funcție de aplicabilitatea pe situl nostru, apoi am făcut un studiu socio-antropologic.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Acesta a fost cel mai important, de fapt, pentru că am avut o colegă antropolog care a știut exact cum să ia pulsul comunității și să pună întrebările perfecte pentru ce ne interesa pe noi; tot ea a organizat și partea de social media obținând un engagement și mai mare, iar la final, după ce am aflat tot ce vor oamenii și am stabilit problemele comunității, am început să facem partea de design semi-final și de propuneri.

PressOne: Din ce areal ați strâns opiniile? Pe toată lungimea proiectului sau pe zone specifice din el?

Samuel: Segmentul pe care l-am avut noi a început de la Valea Cascadelor până la Lujerului – partea rezidențială, pentru că o interesa de asemenea și pe Primărie. Proiectul inițial a fost gândit în mai multe faze, inclusiv un concurs de soluții într-o etapă finală, dar nu a fost cazul acum.

Secțiunea inițială a proiectului cuprinde atât o pistă de biciclete, linia presupusului tren metropolitan care s-ar mișca cu viteză redusă, cât și spații utilizate în comun sau dedicate diferitelor activități. Locuitorii au cerut și parcări. Randări: Urbanize Hub

Ca zonă de analiză am luat cartierul Militari, puțin și din Drumul Taberei și am inclus în țesutul ăsta și zone cu populație având o situație socială mai delicată. Am încercat și o incluziune socială; colegi sociologi și antropologi s-au dus pe teren și au discutat cu persoanele respective. A fost interesant, pentru că trebuie să propui o soluție care să integreze și cetățeanul cu vilă, dar să te gândești la un spațiu și pentru oamenii care-și scot vara grătarul și piscina gonflabilă în fața blocului ca să înoate copiii.

Lucrul ăsta a fost destul de dificil, și este dificil în orice intervenție, dar cumva, zic eu că prin ce am propus noi se vor armoniza toate chestiile acestea. Cam în acești pași mari s-a desfășurat demersul nostru.

PressOne: Mi se pare foarte interesat cât de în profunzime v-ați dus. Spuneți-ne și nouă una dintre problemele majore cu care v-ați confruntat.

Samuel: Proiectele de urbanism participativ în România sunt extrem de puține, dacă nu chiar inexistente. Sau cel puțin erau la momentul respectiv. Așa că încercam să vedem cum putem ajunge la un nivel mai mare de implicare a oamenilor, ca astfel ei să își creioneze acea conștiință civică.

Asta a fost una dintre provocări, să vedem cum putem defini conceptul ăsta de urbanism participativ și cum îl adaptăm în România unde nu există această istorie a contribuției, unde oamenii sunt șocați că le ceri părerea.

O a doua problemă a fost că ne-am aflat în plină pandemie – când nici noi nu ne vedeam fizic, totul era pe zoom, lucrându-se digital în 90% din cazuri. Apoi echipa care trebuia să meargă pe teren și să ia interviuri – cu mască, fără mască, în funcție de context.

Și la participarea publică, cea mai mare provocare logistică a fost faptul că nu se găsea un loc de întâlnire în interior, așa că am luat o remorcă de cercetare și activare de la Studio Basar, un fel de remorcă care se dezasamblează și se face ca un punct de lucru. Poți vedea expoziții, poți încercui chestii, scrie, practic tot ce e nevoie pentru interacțiunea cu localnicii.

Utilizatorii aplicației au putut muta piesele de mobilier urban, copacii sau alte elemente, pentru a-i ajuta pe proiectanți să-și dea seama mai bine cum văd locuitorii spațiul dedicat lor. Randări: Urbanize Hub

PressOne: Ce presupune proiectul acum?

Samuel: Putem începe de la rezultatele consultării publice, pe care le-am vrut ca să vedem exact ce doresc oamenii. Apoi am stabilit un top al priorităților și al problemelor. Printre problemele principale erau zonele insalubre, lipsa spațiilor verzi, parcările neregulamentare – toate legate de disfuncțiile zonei.
Iar ca priorități, la fel – piste de biciclete, spații verzi, spații de promenadă, zone pentru copii, sport, au fost foarte mulți care și-au dorit locuri pentru animalele de companie, și în principal, socializarea în aer liber.

PressOne: Tren metropolitan a dorit cineva?

Samuel: Au fost foarte, foarte puține răspunsuri în acest sens. Din 4 mii și ceva de răspunsuri la chestionarele, 3 sau 4 răspunsuri au fost pentru tren metropolitan.

Constrângerea ținea de faptul că trebuia să păstrăm linia de cale ferată. Și atunci a trebuit să punem în balanță ce își doresc oamenii și ce constrângeri legale și strategice avem, și să creăm un concept care să le combine pe cele două. Iar apoi am trecut efectiv la propuneri.

Spațiile pietonale sunt mărginite de zone de permacultură, dar și de spații de convivialitate, unde comunitățile se pot întâlni în aer liber. Randări: Urbanize Hub

Când am fost în noiembrie la congresul Smart City din Barcelona, acolo ne-am întâlnit fizic pentru prima oară cu cei de la Furban, care duc conceptul de urbanism participativ la un alt nivel, pentru că permit utilizatorilor finali să aibă un cuvânt de spus într-o platformă digitală integrată pe care au dezvoltat-o.

Și prin Furban noi am reușit să vedem exact ce-și doresc oamenii, cum își așază mobilierul, ce tip de pavaj folosesc, unde-și poziționează copacii, căile de acces. Iar lucrul acesta ne-a ajutat foarte mult pe noi, nu doar pentru zona pilot pe care am propus-o pentru design, ci am extras concluzii pentru întreaga amenajare a zonei.

PressOne: Câți au participat, dacă ai idee, prin aplicația Furban?

Samuel: În jur de 70-72 s-au înscris, ceea ce a fost super OK, activi s-au înscris în platformă și-au lucrat în jur de 30, dar la publicarea finală a proiectelor cred că au fost 7-8 persoane. Destul de mulți.

Grațian: E ca-n Rotterdam. Ei au pilotat asta în Rotterdam și cam tot atâta lume a intrat. Ca o paranteză, sectorul 6 și comunitatea respectivă e foarte implicată și cred că asta și din dorința lor de a schimba lucrurile în sector, de a vedea că se întâmplă lucruri.

Am avut răspunsuri la 4000 de chestionare. Am avut parte de o comunitate implicată, avidă după schimbare. Fără implicarea ei, am fi dedicat mult mai mult timp.

PressOne: Așadar oamenii v-au arătat ce vor și cum vor, vizual. Ce-ați făcut cu toate aceste date? Cum s-au alcătuit ele în proiectul final?

Samuel: După ce am avut studiul sociologic gata, cu infrastructura pregătită pentru propunere, am început să „desenăm”.

Am făcut conceptul, aveam un plan în care ne-am dat seama care sunt principalele interese ale oamenilor, am încercat să vedem cum putem insera aceste dorințe în niște buzunare de-a lungul parcului, am identificat terenurile care s-ar putea extinde – cele existente și cele cu potențial, am încercat să păstrăm linia de cale ferată și paralel cu ea să creăm acest coridor de mobilitate, pentru că până la urmă asta era scopul.

Linia presupusului tren metropolitan ocupă, din păcate, o parte foarte mare din proiect. Primăria Municipiului București ar putea modifica proiectul său de conectare periurbană prin crearea unui hub intermodal de transport fie la Depoul Militari, fie lângă stația de metrou Preciziei, lăsând astfel libere hectare întregi de spații verzi în locul unei linii inutile care să meargă până în centrul orașului. Randări: Urbanize Hub

Am lucrat și la proiectul de mobilitate urbană durabilă, am luat principii și concepte și de acolo, și cumva, prin faptul că am avut specialiști și-n peisagistică și-n urbanism, am creat o consultare profesionistă cu societatea civilă. La aceeași masă – online, am avut invitați specialiști, administrație locală și societate civilă. Am obținut astfel un nucleu de idei și sugestii pe care le-am încorporat apoi în soluția finală.

Grațian: Ce aș vrea eu ca lumea să înțeleagă este că noi am format o metodologie pe care, de acum încolo, o putem replica. Lumea mai trebuie să înțeleagă că spațiul este al CFR, dar sectorul 6 a poziționat în continuare prioritar acest proiect, și că dorește să obțină acest spațiu și să implementeze ceea ce am făcut noi.

Samuel și echipa au făcut un studiu de prefezabilitate care să îl dea direct la PT (n.r. proiect tehnic). Pe baza lui se poate intra cu proiectul tehnic direct. Așadar, următorul pas pentru administrație va fi să își reglementeze spațiul cu CFR, iar aici politicul contează foarte mult.

Vor fi create și spații de joacă pentru copii, cerute insistent de comunitățile vizate de proiect. Randări: Urbanize Hub

Samuel: Prin soluția noastră am integrat foarte bine ideea de tren metropolitan și parc urban, fără să se influențeze unul pe celălalt. Trenul este o idee care poate să fie sau nu, oricum nu mai devreme de 6-7 ani. În schimb, spațiul Liniei va fi redat comunității mult mai repede. Nu are sens să așteptăm trenul ca apoi să vină parcul ci, prin amenajarea propusă, va fi posibil ca oamenii să se bucure deja de acel spațiu.

Așadar, prima oară se va face parcul Liniei. Proiectul va fi o investiție pe mai mulți ani. Probabil se va începe cu porțiunea de la Cora Lujerului: acolo este făcut deja proiectul tehnic, studiul de fezabilitate, se așteaptă un aviz ca să înceapă lucrările.

Ce mai voiam să spun așa, ca un fun fact, că tot a menționat Grațian de cele 4000 de chestionare, prima oară când am văzut impactul ăsta pe care l-a avut o postare a lui Ciucu când ne-a recomandat – aveam 6-700 de răspunsuri, și am ajuns într-o singură zi la 3600, antropoloagei noastre nu-i venea să creadă pentru că pentru doctorate abia obțin un maxim de 800 de chestionare. Rezultatul ăsta a fost foarte surprinzător pentru ea, pentru că oamenii nu prea mai completează chestionare online.

Și ce-am mai văzut este faptul că primarul încearcă mereu să găsească finanțări. A avut o dezbatere publică cu investitori imobiliari și, printre condițiile pe care le-a pus investitorilor, mai ales în zona Liniei, este să contribuie la parc. Și cel mai probabil că le va da proiectul nostru ca să se ghideze după el. Iar săptămâna viitoare încercăm să aplicăm pentru un proiect european pentru o fază a doua a proiectului Liniei.


Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.