Ilie Bolojan a preluat o situație financiară dezastruoasă de la Marcel Ciolacu și predecesorii săi. Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Ilie Bolojan a preluat o situație financiară dezastruoasă de la Marcel Ciolacu și predecesorii săi. Foto: Octav Ganea / Inquam Photos
15/07/2025
Misiune Imposibilă: Dan și Bolojan și cele 24 de luni în care trebuie să salveze România de ea însăși
„Acuma, s-a făcut acest control să vadă la ce folosim apa, că asta e, aicea la noi în România, hoția nu dispare. De-aia o ajuns țara aicea. Fiecare cu hoția.” - așa rezuma situația de pe malul Târnavei Mici un fermier afectat de dezastrul de la Praid, după ce autoritățile au pompat apa sărată în râurile din care zeci de mii de oameni își luau apa potabilă pentru ei, animalele lor și irigații.
Controlul statului a venit după ce autoritățile au aflat că oamenii își irigă grădinile aproape răpuse de secetă cu apa adusă de pompieri pentru animale, așa cum puteți citi în cutremurătorul reportaj al Biancăi Felseghi din zona calamitată.
Timp de 20 de ani, n-a controlat nimeni Salrom, statul s-a mărginit să încaseze profiturile uriașe, de milioane de euro anual, și să nu investească nimic. Astăzi, cei mici sunt controlați la câțiva zeci de litri de apă „furați” ca să-și ude grădinile în plină secetă, pentru că așa face statul întotdeauna, închide ochii la hoții cei mari, dar îi deschide la hoții cei mici.
Cum îi poți explica unui astfel de om pensiile nesimțite, de mii de euro, ale unor magistrați care au lucrat doar 25-30 de ani? Cum îi poți explica acestui mic antreprenor local care depinde acum de ajutor de la stat pentru a bea un pahar cu apă că trebuie să strângă cureaua, în timp ce partidele încasează zeci de milioane de euro fără nicio constrângere reală în privința modului în care-i cheltuie? Cum îl poți pedepsi că-și udă grădina arsă cu apă adusă scump, când niciunul dintre mai-marii de la Salrom nu a plătit până acum cu postul dezastrul pe care tot ei l-au provocat?
Fermierul de pe malul Târnavei Mici, otrăvită de statul român, rezumă foarte puternic misiunea uriașă care le stă în față atât lui Nicușor Dan, cât și lui Ilie Bolojan: să convingă nu doar sute de politicieni obișnuiți cu hoția ca stil de viață prosper, ci și milioane de români obișnuiți să se descurce cum pot, deseori prin mici furtișaguri, doar ca să supraviețuiască.
Dar cum poți face asta într-o țară în care toată lumea fură? Cum poți vorbi despre dreptate socială când magistrații - tocmai cei care se presupune că ar trebui să facă dreptate - și-au făcut stat în stat și se ceartă cu premierul pe media de vârstă la care binevoiesc să iasă la pensie - că o fi 52 de ani, iar nu 48, cum spune Bolojan?
Cum poți repara relația cu acest popor care a votat la două mâini cu PSD și populiștii timp de 35 de ani, dar care a avut pretenția ca răspunderea pentru populism să și-o asume altcineva? În fine, cum poți lupta în răspăr cu un popor mânios și care respinge exact singurele surse de bunăstare care pot ține România în viață în următorii ani - fondurile și valorile europene?
Nu sunt economist, deci nu voi intra în amănuntele legate de politicile publice îndelung dezbătute în aceste săptămâni. Dar nu pot să nu remarc faptul că s-a acordat o atenție sporită nedreptăților pe care le fac bugetarii (cu mic, cu mare, la grămadă) și privații (mai ales companiile alea mari și străine, care nu-și păstrează, domnule, profiturile în țară), și o atenție foarte scăzută pușculiței de bani a partidelor și a rețelelor lor mafiote din teritoriu: celebrul PNDL / Anghel Saligny, programul din care se hrănesc miile de primari din teritoriu și mai ales baronii locali care au definit aceste partide în ultimii 30 de ani. Nu degeaba PSD mârâie tare ori de câte ori îi sunt amenințate interesele „investițiilor” de la buget.
Peste 8.45 miliarde de euro - acesta a fost bugetul folosit de autoritățile locale în ultimii 10 ani prin PNDL pentru a reface drumuri, poduri, școli, dispensare locale, alimentări cu apă, canalizări, iluminat public și altele asemenea - vitale pentru coeziunea acestei țări.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Fără ajutorul tău, nu putem continua să scriem astfel de articole. Cu doar 5 euro pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi și poți face diferența chiar acum!
Urmașul PNDL, Anghel Saligny, ar urma să cheltuie 13 miliarde de euro între 2021 și 2028. Deja au fost cheltuiți 3.45 miliarde de euro, adică 26.5% din bani. Numai în 2025 au fost programate investiții de peste 2.6 miliarde de euro pentru programul Anghel Saligny, restanțe din PNDL și programe ale Companiei Naționale de Investiții.
Problema e că o bună parte din aceste investiții au fost făcute în mod netransparent, iar o altă bună parte sunt absolut stupide pe termen lung, în funcție de marotele politice ale decidenților. De exemplu, 2.5 miliarde de euro sunt alocați extinderii rețelelor de gaze, în contextul în care investițiile alternative în rețeaua electrică smart ar permite, dintr-o lovitură, costuri mult mai mici ale gospodăriilor transformate în prosumatori, cât și înverzirea sistemului energetic național. Mulți bani s-au dus în drumuri executate execrabil, în renovări de cămine culturale care zac pustii și în tot felul de încercări eșuate de a revitaliza zone rămase, de fapt, fără locuitori.
Prin comparație, stadiul absorbției fondurilor europene de coeziune - cele 44.4 miliarde de euro alocate României pentru perioada 2021-2027, este de doar 15.18%! Acestea sunt exact fondurile care puteau scoate o bună parte din România rurală și mic urbană din sărăcie, dar au fost evitate cu bună știință de corifeii PSD, PNL și UDMR. De ce? Poate pentru că e foarte greu să furi din ele?
Mai avem doar 2 ani în care să absorbim restul fondurilor de coeziune, iar următorul exercițiu bugetar al UE va avea alte priorități. Între timp, milioane de români care puteau simți că fac parte din Uniunea Europeană au fost lăsați de izbeliște și au primit investiții executate prost și lipsite de perspectivă, făcute pe împrumuturi externe costisitoare.
De aici vine o parte importantă a găurii bugetare, de la aceste investiții făcute nu din fonduri europene, nici ca parte a unor proiecte pe fonduri europene, ci prin alocări discreționare și foarte des lipsite atât de perspectivă cât și de control, către sutele de companii clientelare din teritoriu.
„Marcel Ciolacu, sexy și ud la mare”. Sunt urâtă, dar am farmecul meu
Câte titluri în presă ați văzut cu „Nicușor Dan, într-o ținută curajoasă la Summitul NATO de la Haga?” Și dacă ați vedea un astfel de titlu, așa că vi l-ați imagina îmbrăcat în hamburger sau într-un costum cu sclipici? Că ar trebui să fie ceva cu adevărat remarcabil ca să facă subiectul unui astfel de titlu. Sau „Marcel Ciolacu, sexy și ud la mare?
Miza acestui program clientelar a fost atât de mare, încât președintele Klaus Iohannis a preferat să se întoarcă pe călcâie și să ignore votul popular din 2020 - era mai important ca PSD, PNL și UDMR să continue să fie mufate la miliardele de euro de la buget decât să se reformeze statul din temelii, așa cum o cer fondurile europene.
Este incredibil că suntem asmuțiți din nou unii împotriva celorlalți - cei din privat cu bugetarii, că ni se pun pe tavă non-subiecte care țin de interpretarea istoriei sau eficiența burselor școlare de merit, dar o importantă gaură bugetară, însăși sursa corupției galopante din țara asta, e trecută la și altele în măsurile anunțate de guvern.
Înțeleg că domnul Bolojan nu poate isteriza din prima clientela politică PNL și PSD și că trebuie să-și pregătească atent următorii pași dacă vrea să rămână la guvernare suficient timp cât să urnească lucrurile, însă absența acestui program extrem de dăunător stabilității economice a României din prim-planul discuțiilor publice nu e un semn bun.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
România poate scădea foarte rapid o bună parte din deficitul său bugetar dacă reorientează integral fondurile rămase necontractate din Anghel Saligny către finanțări proprii în proiecte europene.
Au fost contractate până acum 8.74 de miliarde de euro din cele 13 miliarde ale programului Saligny, deci cel puțin 4 miliarde de euro ar trebui reorientate exclusiv către cei 15% cofinanțare pe proiecte de coeziune. La o scuturare mai atentă a proiectelor deja contractate dar neîncepute, se mai pot obține alte 2 miliarde de euro.
6 miliarde de euro depuse drept confinanțare la proiecte europene pot atrage circa 40 de miliarde de euro, bani europeni. Coincidență, foarte aproape de suma rămasă încă neabsorbită de statul român din actualul exercițiu bugetar.
Da, absorbția fondurilor europene este grea - multe alte țări din zonă au chiar rate de absorbție mai mici decât România. Dar sunt și destule care au reușit să atragă semnificativ mai mulți bani. Birocrația europeană este înfiorătoare, dar are drept scop tocmai prevenirea pierderii de fonduri prin corupție, iar odată dobândit, know-how-ul participării la proiecte europene se poate folosi cu succes pentru absorbția mai rapidă a fondurilor.
Esențial este efectul de multiplicare al banilor de la buget trimiși drept confinanțare la proiectele europene - iar aici este cheia ieșirii din criză pe termen mediu, pentru că ar activa zecile de miliarde de euro pe care România se chinuie să le absoarbă în timp util.
Nu-mi rămâne decât să sper că declarațiile celor doi oameni de la care se așteaptă reforma profundă a statului român vor acoperi tot mai des aceste programe fundamentale pentru scoaterea României din valul de disperare care duce la extremism - pentru că există o corelație clară între sărăcirea rurală și mic urbană și voturile pentru alternativa extremistă antieuropeană care ne-ar distruge pe toți.
Diferența va fi uriașă: fie vom avea o țară prosperă, ca afară, fie vom repeta lecția amară a Greciei, care a colapsat sub deficitele uriașe și pierderea încrederii partenerilor săi externi și a propriului popor.
Pare a fi o misiune imposibilă, dar așa părea și câștigarea alegerilor în urmă cu trei luni. Cu puțină hotărâre, mai sunt posibile și miracole în România, după cât se pare.

Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this