Experiența aproape fatală a globalizării și viitorul securității economice a Europei

Redacția

Prelegere la Forumul Viitorului Europei 2025, din 17 octombrie 2025, ținut de Paweł Świeboda, Senior Visiting Fellow și Co-Director al Brussels Economic Security Forum

Pe măsură ce globalizarea se clătină la marginea prăpastiei, Europa se află la o răscruce. Pentru a-și proteja viitorul, UE trebuie să integreze securitatea economică în țesătura instituțiilor internaționale, punând accent pe suveranitate, inovație și lanțuri de aprovizionare rezistente. Forumuri precum Forumul Viitorului Europei (Europe Future Forum) și Forumul de Securitate Economică de la Bruxelles (Brussels Economic Security Forum) sunt vitale pentru definirea domeniului și strategiilor securității economice, asigurând că Europa poate naviga cu un scop clar într-o eră a interdependenței armate și a perturbărilor globale.

Amploarea perturbărilor în relațiile economice globale este fără precedent. Creșterea tarifelor și incertitudinea politicii comerciale se traduc într-o perspectivă economică puternic deteriorată. Ca urmare, discuțiile despre moartea globalizării proliferează.

Cu toate acestea, sistemul comercial global rezistă. Cele mai recente proiecții ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) prevăd o creștere de 0,9% a comerțului mondial cu mărfuri în 2025, o revizuire în sus față de contracția de 0,2% pe care organizația a prezis-o în aprilie. Economiile asiatice sunt așteptate să fie principalul motor pozitiv al creșterii comerțului global în 2025.

Aceasta înseamnă că lumea s-a bifurcat. Comerțul cu și în jurul Statelor Unite (SUA) încetinește, în timp ce restul lumii continuă să facă comerț în mare parte ca de obicei. O altă analiză OMC sugerează că aproximativ 72% din comerțul global cu bunuri funcționează încă pe baza termenilor tarifari ai „națiunii celei mai favorizate”, în scădere de la 80% la începutul anului. A existat un anumit protecționism secundar în țări terțe, dar acesta a fost relativ modest și în mare parte specific sectorial.

Întoarcerea în viitor a Americii

Evitarea escaladării restricțiilor este una dintre lecțiile învățate din catastrofa anilor 1930, când sistemul s-a prăbușit cu adevărat. „Incertitudinea rămâne una dintre cele mai disruptive forțe în mediul comercial global”, spune Ngozi Okonjo-Iweala, director general al OMC. Ar putea aceasta declanșa un efect de domino, și ar mai putea țările care au încheiat acorduri cu administrația SUA să păstreze ordinea în front sub avalanșa criticilor interne?

Foto: ID 132344517 © Ginettigino | Dreamstime.com

Evitarea unui război comercial global total este cu siguranță un rezultat mai bun decât alternativa, dar presiunea va continua. Economiștii pot înțelege că țările care evită retalierea adesea se descurcă mai bine, dar va câștiga această perspectivă tracțiune în rândul unui public sensibil la problema încărcată politic a dominanței versus supunerii?

O opinie susține că SUA, care se rănește mai mult pe sine, va trebui inevitabil să schimbe cursul. Într-adevăr, când președintele Trump a preluat mandatul, economia SUA mergea relativ bine comparativ cu restul lumii, cu o piață de muncă puternică și o inflație redusă treptat. Acum, exporturile SUA vor fi inevitabil reduse, iar consumatorii americani nu vor beneficia la fel de mult de importuri. Componentele bunurilor fabricate vor fi mai scumpe pentru producătorii americani. Laboratorul Bugetar de la Universitatea Yale estimează pierderea medie de venit pe gospodărie din cauza tarifelor la până la 2.400 de dolari SUA în 2025. Inflația va crește, iar piața muncii va slăbi.

Jason Furman, fost președinte al Consiliului Consilierilor Economici al Casei Albe, compara impunerea tarifelor cu o persoană care se împușcă simultan pe sine și pe altcineva în picior: „Dacă cealaltă persoană răspunde împușcându-se pe sine și pe persoana inițială în picior, asta le-ar face pe ambele incapabile să meargă”. În conformitate cu această viziune, Europa și alții au urmat cursul corect exercitând reținere, în timp ce Canada, care a ridicat mizele retaliatorii, ar putea drept rezultat să-și rănească mai mult propriile interese.

Între timp, în toată Europa, comunitatea de afaceri este furioasă pe lipsa de hotărâre a Uniunii Europene (UE) față de SUA. Sub presiune, UE a trecut printr-o așa-numită „vară a umilinței”, acceptând tariful de 15% al SUA, în timp ce un aranjament mult mai bun părea la îndemână. Așteptarea generală este că Donald Trump nu se va opri să ceară mai mult, așa cum a confirmat cu amenințările sale cu tarife de 100% pe importurile farmaceutice. Este probabil ca Europa să fie sub o presiune tot mai mare pentru a se decupla de China, cu consecințe semnificative în ceea ce privește pierderea potențială a veniturilor de pe piețele externe.

Politica provocatoare a Chinei – adevărata cauză a tarifelor lui Trump

Întrebarea mai largă și potențial mai semnificativă este dacă politicile actualei administrații SUA sunt un simptom, mai degrabă decât cauza punerii sub presiune a sistemului comercial global. Dacă explicația de fond este rivalitatea marilor puteri, presiunile către decuplare doar se vor intensifica. Problema capacităților excesive chineze rămâne la fel de acută ca întotdeauna. Conform raportului de anul acesta al Institutului Mercator pentru Studii despre China (MERICS), președintele Xi a remodelat modelul economic al Chinei în moduri care stabilesc condițiile pentru supra-investiții, supra-capacitate și supra-producție. Factorii politici sunt sprijinul provincial și local, sprijinul central direct, sprijinul pentru inovație și C&D, precum și o prezență semnificativă a întreprinderilor de stat (SOE). „Fenomenul este o caracteristică, nu o greșeală a politicii lui Xi”, susține raportul.

Președintele Chinei, Xi Jinping, la Davos 2021

Mesajul unui extraterestru care a vizitat România pe 17 octombrie 2025

În București, care este cea mai mare așezare umană din țara numită „România”, a explodat un bloc. Blocul este un tip de clădire ce poate adăposti sute, uneori chiar mii de ființe umane. 

Problema celor trei propagande sau cum Vestul este subminat din interior de exagerarea unor frustrări reale

Cât timp politicienii vor fi obsedați de a câștiga extremele și vor ignora centrul, această luptă va fi pierdută din start. Din momentul în care cineva va găsi curajul să injecteze un curent puternic în centrul politic - adică acolo unde, de bine, de rău, se regăsește încă majoritatea populației de cultură vestică - vom putea să curmăm și apoi chiar să întoarcem acest val de dejecții aruncat asupra mentalului colectiv din lumea liberă.

Poate exista o mică fereastră de timp rămasă, așa cum argumentează Henry Farrell și Abraham Newman în cel mai recent eseu Foreign Affairs, „Economia Mondială transformată în armă”, în care subliniază conștientizarea de către administrația SUA a incapacității sale de a se desprinde de mineralele critice chineze pe termen scurt, oferind Chinei o pârghie puternică asupra politicii SUA.

Aceleași amenințări, ambalaj diferit

Când UE a conceput Strategia sa de Securitate Economică în iunie 2023, motivația principală a fost dată de riscurile și vulnerabilitățile cauzate de o confluență de factori, de la pandemia globală, prin invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, la atacuri cibernetice și asupra infrastructurii, interferențe străine și dezinformare, precum și o creștere globală a tensiunilor geopolitice. Acestea, spune Strategia, „nu existau doar cu câțiva ani în urmă”.

Patru tipuri de riscuri au fost în focus:

În toate cele patru domenii, situația nu doar s-a agravat, ci a devenit sistemică. Riscurile erau observabile înainte – sporadice, dar frustrant de recurente. Acum, ele sunt permanente și au devenit scenariul de bază. Amenințările, care adesea erau periferice și aleatorii, au devenit mult mai constante. Am trecut la o fază mai acută a perturbării globale.

În ceea ce privește strategia de urmat, patru dimensiuni sunt deosebit de relevante:

Unu. Construirea forței din interior spre exterior

Securitatea economică înseamnă acum revizuirea modelului de creștere, nu doar securizarea lui marginală. Matthias Matthijs, de la Universitatea Johns Hopkins și Craig Parsons, de la Universitatea Oregon, au scris în Foreign Affairs în 2022 că Europa a depășit SUA în căutarea integrării economice. Totuși, rezultatele sale sunt suboptimale și din această cauză Uniunea continuă să performeze sub SUA. Cauzele fundamentale, arată ei, sunt lipsa omogenității culturale și instituționale. Din acest motiv, au recomandat, paradoxal, adoptarea abordării de către SUA a Pieței Unice.

Inovația europeană nu are aceeași amplitudine ca cea din SUA sau China, dar nu pleacă de la zero

Încet, dar inevitabil, UE își corectează cursul, crescând investițiile în inovație, inclusiv disruptivă, contemplând crearea celui de-al 28-lea regim pentru simplificarea reglementărilor și oferind sprijin industriilor critice. Schimbarea în industria apărării este deja reală și demonstrează că schimbarea vitezei este posibilă. Dezbaterea continuă între cei care cred că UE ar trebui să concureze încă în hardware și cei care presupun că succesul său poate veni doar din difuzia tehnologică. Beneficierea de impulsul de productivitate din AI ar putea fi cea mai de impact dezvoltare economică.

Există, de asemenea, promisiunea creării Tech for Good în Europa, cu o scenă domestică care se bazează pe valorile europene de nediscriminare, acces echitabil și confidențialitate, fiind în același timp capabilă să dezvolte modele de afaceri de succes.

Doi. Consolidarea resurselor și tehnologiilor securității economice

Ordinul Executiv din 23 iulie 2025 al Casei Albe spune explicit că „Statele Unite trebuie să se asigure că tehnologiile, standardele și modelele de guvernanță AI americane sunt adoptate la nivel mondial”. Acesta lansează un efort național coordonat pentru a sprijini industria inteligenței artificiale americane prin promovarea exportului pachetelor complete de tehnologie AI americane.

Mină de litiu din Argentina. ID 56213977 | Lithium Mining © Kseniya Ragozina | Dreamstime.com

Deși piața europeană a fost dominată de tehnologia SUA de mult timp, această declarație deschisă și explicită reprezintă o provocare pentru autonomia strategică europeană. De asemenea, ne face să ne dăm seama că abordarea reglementară a UE poate fi necesară, dar nu mai este suficientă, în timp ce adevărata suveranitate digitală necesită control intern. Așa cum scrie Daniel Mügge într-un eseu recent, „în arena digitală, UE încă joacă o versiune bazată pe reguli a judo-ului în care nimeni nu se rănește, în timp ce ceilalți jucători majori au trecut la ceva mai asemănător cu arte marțiale mixte”.

Planurile pentru recâștigarea adevăratei suveranități în probleme de conectivitate sau cloud există deja, dar nu se știe deocamdată care parte va fi implementată, având în vedere costurile adesea prohibitive. Ele necesită, de asemenea, decizii: mai multă confidențialitate sau mai multă comoditate – cu care consumatorii vor trebui să se împace.

Pe lângă tehnologii, există materiile prime critice, moneda economiei moderne. Magneții din pământuri rare sunt esențiali deopotrivă pentru tehnologia curată și sistemele de arme, inclusiv pentru avioane de luptă, drone sau submarine.

Producția unui avion de luptă F-35 cere aproximativ 400 de kilograme de minerale de pământuri rare, de exemplu. Diversificarea și extinderea aprovizionării prin intensificarea extracției din surse primare și secundare este esențială, mai ales în lumina ultimei extinderi a restricțiilor de export chineze pentru pământurile rare.

Peste vară, au fost speculații intense că Pentagonul ar putea face o investiție directă în producătorul american de pământuri rare MP Materials, într-o mișcare care exprimă cel mai bine determinarea administrației Trump de a depăși dominația Chinei asupra mineralelor critice și de a consolida lanțurile de aprovizionare domestice. Compania operează în prezent singura mină de pământuri rare din SUA în Mountain Pass, California, extrăgând pământuri rare precum neodim și praseodim, esențiale pentru sistemele de arme și vehicule electrice.

Pentru Europa, aceasta înseamnă că trebuie să intensifice implementarea Actului său privind Materiile Prime Critice (CRM), introducând stocuri și rezerve strategice, dar și investind mai mult în exploatarea CRM-urilor în Europa și găsind alternative prin inovație, sau proiectând piese și sisteme fabricate care necesită cât mai puțin material critic posibil. În plus, îmbunătățirea eficienței producției, reducerea deșeurilor, reutilizarea tuturor materialelor folosite în economie și prelungirea duratei lor de viață contează toate în reducerea cerințelor de extracție CRM.

Trei. Protejarea intereselor și alegerilor suverane ale Uniunii

Printre instrumentele dezvoltate de UE se numără Instrumentul Anti-Coerciție pentru situațiile în care o țară non-UE interferează nejustificat în alegerile politice ale Uniunii sau ale statelor membre prin aplicarea sau amenințarea cu aplicarea măsurilor care afectează comerțul sau investițiile. Comisia Europeană a insistat întotdeauna că „obiectivul principal al ACI este descurajarea”. Opinia generală e că „instrumentul e de succes dacă nu e nevoie să-l folosim”. Răspunsurile sale la întrebările cel mai des puse oferă chiar și un exemplu al unui partener comercial UE care ar putea încerca să modeleze inițiativele legislative viitoare ale UE sau să descurajeze cu totul UE să pună în aplicare o măsură.

Instrumentul Anti-Coerciție prevede o gamă de măsuri precum restricții la import și export de bunuri și servicii, dar și la drepturi de proprietate intelectuală și investiții străine directe (ISD). Ar putea exista, de asemenea, restricții la accesul pe piața UE, în special la achiziții publice. Deși aplicarea sa este supusă unei analize caz cu caz, valoarea sa de descurajare poate să nu fie durabilă dacă instrumentul nu este niciodată folosit.

Patru. Utilizarea mai bună a parteneriatelor globale de către Europa

Cheia va fi o înțelegere mai bună a intereselor de bază ale partenerilor și construirea unor agende comune care sunt mai puțin direct tranzacționale și mai evident sinergetice. În acest proces, UE trebuie să fie proactivă în sprijinirea companiilor sale pe plan internațional, incluzând astfel o componentă geo-industrială în parteneriate. Europa trebuie să-și folosească instrumentele mai strategic: astăzi peste 90% din finanțarea sa externă are puțină sau nicio condiționalitate, ceea ce reduce impactul. În schimb, finanțarea trebuie să fie mai receptivă la prioritățile locale și să sprijine nevoile companiilor europene în același timp. Ar trebui să existe mai multă deschidere a Pieței Unice către companiile din țări terțe prin recunoaștere mutuală sau sandbox-uri reglementare.

Ce facem de acum înainte – câteva studii de caz la îndemână

Perioada actuală de schimbări majore este o oportunitate de aur pentru a revizui arhitectura economică internațională. Președinta von der Leyen pare să fi avut acest obiectiv în minte când a vorbit despre nevoia unui alternative la Organizația Mondială a Comerțului la summitul UE din iunie 2025, alături de nevoia de a lucra cu membrii Acordului Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriat Trans-Pacific (CPTPP), care include Regatul Unit.

Foto: Artjazz | Dreamstime.com

Totuși, trebuie să existe un echilibru între continuitatea instituțională și schimbare. De principiul Națiunii Celei Mai Favorizate al OMC continuă să beneficieze marea majoritate a comerțului global, oferind membrilor capacitatea de a examina problemele și de a ridica preocupări când este nevoie. Deși apelurile formale sunt din ce în ce mai blocate de SUA, tot mai multe țări folosesc Aranjamentul Interimar Multi-Partit de Arbitraj al Apelurilor al OMC (MPIA) ca o modalitate alternativă de a obține o a doua opinie asupra disputelor principale.

Cu toate acestea, este nevoie de o recalibrare majoră, inclusiv prin mai multe acorduri plurilaterale încheiate în logica transparenței și scrutinului. Problema sistemului global nu este intrinsec despre OMC per se, ci despre diferențele de vedere, peste care se poate trece doar prin construirea meticuloasă a unui consens.

Țările mici și medii pot ajuta cu abordarea lor proactivă. Câteva dintre ele, Noua Zeelandă, Singapore și EAU, împreună cu Costa Rica, Malaysia, Maroc, Norvegia, Panama, Rwanda și Uruguay, sunt în discuții pentru a forma în noiembrie un nou grup comercial numit Parteneriatul Viitorului pentru Investiții și Comerț, sau FIT-P. Ele vizează să acorde un tratament egal documentației pe hârtie și digitale pentru a crește eficiența comerțului. Acesta este un rezultat relativ ușor de obținut, dar semnificativ.

Având un loc pentru discuții mai semnificative

Securitatea economică însăși ar trebui să aibă un cămin la nivelul instituțiilor internaționale. Un forum pentru a ajunge la claritate cu privire la sensul și parametrii securității economice ar fi foarte util. Inițiativele existente, precum Forumul Viitorului Europei (Europe Future Forum) și Forumul de Securitate Economică de la Bruxelles (Brussels Economic Security Forum), pot servi foarte bine acestui scop.

Similar, ar putea fi necesară o platformă de arbitraj atunci când motivele de securitate națională și economică sunt invocate și duc la măsuri comerciale. O abordare proactivă care oferă expertiză și sprijin tangibil în dezvoltarea strategiilor și doctrinelor de securitate economică ar ajuta la reducerea decalajului de cunoștințe în această zonă emergentă.

În cele din urmă, un fond comun de resurse, inclusiv o rezervă de materii prime critice, activată în criză, ar putea ajuta la oferirea stabilității și liniștii atât de necesare.

Securitatea economică va face globalizarea mare din nou

Europa intră acum în apele necartografiate ale unui cadru economic global complet nou. Colaborarea în privința securității economice poate doar ajuta la evitarea tensiunilor și neînțelegerilor.

Colaborarea internațională de succes va trebui să aibă securitatea economică în codul său ADN. Departe de a fi o admitere a slăbiciunii sistemului internațional, va ajunge să fie văzută ca o măsură a forței sale.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk a spus pe bună dreptate că era globalizării naive s-a încheiat, cu națiunile întorcându-se spre interior și prioritizând interesele lor înguste. Încă se poate face un sistem prin care să câștige toată lumea din colaborarea globală, care rămâne crucială pentru rezolvarea celor mai presante probleme ale lumii.

Integrarea securității economice în nucleul sistemului internațional nu este o admitere a fragilității, ci dovada forței sale.

Paweł Świeboda este Fellow Senior Vizitator și Co-Director al Forumului de Securitate Economică de la Bruxelles, proiectul emblematic al EPC privind securitatea economică. În rolul anterior, a fost Director General al Proiectului Creierului Uman și CEO al EBRAINS AISBL. În perioada anterioară, a fost Șef Adjunct și Șef al Cercetării Centrului European de Strategie Politică la Comisia Europeană. Este membru al Grupului de Experți al Comisiei Europene privind Impactul Economic și Societal al Cercetării și Inovației. Paweł a servit, de asemenea, în Consiliul Global pentru Europa al Forumului Economic Mondial. Este membru al Consiliului WWF Polska, consilier pentru companii și organizații de politici europene și globale.

Articol apărut inițial pe Visegrad Insight.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€