De ce să sprijini și tu ONG-urile în 2020

Ioana Epure

Director editorial

E probabil adevărat că „societatea civilă din România” este, în momentul ăsta, una dintre cele mai populare sintagme al momentului, un catch-phrase care semnalizează faptul că oamenii au început să înțeleagă importanța implicării civice și a faptului că cetățenii sunt și ei responsabili de propriul bine, nu doar statul. E probabil adevărat și că ai auzit cuvintele astea folosite de atâtea ori, în atâtea contexte, încât aproape că nu mai înseamnă nimic.

E însă la fel de adevărat că aceeași societate civilă face în multe situații treaba statului român, nu doar vine în completarea atribuțiilor lui, așa cum ar trebui să se întâmple în mod normal. Așa că cei 2% din impozitul pe venit pe care îi poți dona unui ONG în loc să-i plătești la stat s-ar putea să facă o diferență mai mare decât ți-ai putea imagina. Iar cu atâtea și atâtea organizații care acționează în diverse contexte, poate fi dificil să alegi una căreia să îi redirecționezi banii tăi.

În anul precedent, pe PressOne ai putut citi despre unele dintre ele, despre proiectele lor, despre problemele pe care încearcă să le rezolve, dar și despre oamenii ale căror vieți au fost schimbate de către acestea. 

Iată câteva motive bune să te implici mai mult ca voluntar, donator recurent sau prin redirecționarea impozitului pe salariu. Și poate un punct de pornire în alegerea unei organizații pe care să o sprijini. Aici găsești o listă mai lungă de ONG-uri, dar și mai multe informații despre procedura de redirecționare.

Iar dacă nu știi unde să donezi, am câteva recomandări pentru tine.

Pentru că ai putea să ajuți și animalele, dar și pe oamenii care au nevoie de ele

Bryony, câine-ghid și perechea de ochi a Ancăi Ilie, nevăzătoare. Foto: Ioana Epure

Cu cei de la Red Panda am vorbit în contextul campaniei „Copii și căței”, o campanie de educare a copiilor despre cum să aibă o relație mai bună cu câinii lor − și cum să fie niște stăpâni responsabili. Mergând prin școli, prin jocuri de rol, cu ajutorul unor elemente de recuzită precum păpuși, lese, castroane cu apă și mâncare, dar și instrumente de la cabinetul medicului veterinar, peste 10.000 de copii din clasele I-IV au învățat de la membrii asociației Red Panda ce înseamnă, de fapt, responsabilitatea față de un animal.

Însă există nenumărate ONG-uri în România care se ocupă cu salvarea animalelor, cu adopția lor, cu educația oamenilor care încă privesc animalele ca pe obiecte.

Iar într-o țară în care, în mai puțin de o lună, unui câine i-a fost înfiptă o petardă în gură, altul a fost spânzurat de o țeavă, iar de Bobotează s-au torturat niște cai în spiritul tradiției și spre amuzamentul publicului participant, importanța organizațiilor care se ocupă de protecția animalelor nu poate fi supraestimată.

Asociația Letea Wild Horses a salvat 254 de oi dintre cele peste 14000 aflate pe nava răsturnată în portul Midia. Clubul Câinilor Utilitari derulează Romanian Prison Dogs Program, un program de reabilitare a deținuților prin interacțiune pozitivă cu câini. Oricare dintre aceste ONG-uri merită o formă sau alta de sprijin, pentru că atât protecția animalelor, cât și educația oamenilor cu privire la interacțiunile cu animalele sunt probleme care abia în ultimii au început să ajungă pe agenda publică. 

„Ceva nu-mi miroase a bine”. Ce cred refugiații ucraineni despre Călin Georgescu și direcția extremistă pe care stă să o ia România

Românii vor să primească mai multă empatie de la clasa politică și au dreptate. Empatie vor și vecinii invadați și bombardați atroce de Rusia. Ei de ce nu ar avea dreptate? 

Cum poți salva democrația în epoca TikTok și a gratificării instantanee

Pe scurt, te identifici cu un anume partid în funcție de cât de mult se potrivește cu propriile tale interese. Numai că în realitate, lucrul ăsta se întâmplă din ce în ce mai rar, sau cel puțin asta este percepția publică, în special într-o epocă în care ne-am obișnuit cu gratificarea instantanee - adică să primim foarte rapid un răspuns pe măsura așteptărilor noastre.

Tot aici trebuie menționat și ONG-ul Light into Europe, singurul din România care se ocupă de pregătirea câinilor-ghid pentru persoane cu deficiențe de vedere. În România există în jur de 50 de câini-ghid la peste 100 de mii de nevăzători, iar țara noastră este pe ultimul loc din Europa la acest capitol. Anca Ilie, nevăzătoare, a povestit pentru PressOne de ce este atât de importantă Bryony - labradorul ei special pregătit pentru rolul de „asistență vie” - pentru ca ea să poată duce o viață normală și, cel mai important, independentă.    

Pentru că ai putea să faci ca statul de drept să te includă și pe tine

O parte din echipa Code for Romania la Gala Societății Civile

Există multe organizații care se ocupă de acreditarea observatorilor la vot, de organizarea lor și de gestionarea concluziilor și reclamațiilor acestora. PressOne a explicat importanța implicării, ca observator, în procesul electoral, iar pe platforma FiecareVot vei găsi o serie de organizaţii şi grupuri civice fără de care observarea ar fi mult mai dificilă și mai puțin eficientă.

De exemplu, cei de la Code for Romania sunt o comunitate de profesioniști din diverse domenii – cercetători, oameni de comunicare, designeri, oameni de IT – cu un singur scop: construiesc soluții tehnice pentru probleme sociale. De altfel, ei s-au numărat printre ONG-urile invitate la sfârșitul anului trecut la Guvern, la consultări, în vederea elaborării noului program de guvernare. Atunci ei au depus un document cu șapte propuneri de politici publice pentru digitalizarea eficientă a României.

Code for Romania au pus pe picioare deja nenumărate proiecte, printre care se numără trei aplicații utile pentru alegeri, precum Vot Diaspora, Rezultate Vot sau Monitorizare Vot, dar și Seismic Risk (proiect aflat încă în dezvoltare), o platformă care va crește gradul de conștientizare a riscului seismic și va disemina informații utile în momentele de după producerea unui cutremur major. 

Pentru că ai putea să faci văzuți din nevăzuți

Pachetele împărțite de ONG-ul Pe Stop conțin o selecție de 23 de absorbante, de lungimi diferite. La acestea se adaugă, uneori, alte produse de igienă: pastă de dinți, periuțe de dinți, șervețele umede, gel antibacterian. Foto: Cristina Ion

Doamna Marica Bărbieru are 87 de ani și anul trecut era unul dintre cei mai vârstnici voluntari ai Centrului Generații din București, înființat în 2007 și care are ca beneficiari copii cu vârste între 6 și 16 ani care provin din familii defavorizate. Acolo copiii primesc o masă caldă, fac teme și meditații și participă, împreună cu voluntarii, la diverse activități.

Voluntarii sunt vârstnici care altfel și-ar petrece timpul închiși în casă, simțindu-se lipsiți de utilitate și de scop. Venind la Centru și lucrând cu copiii, acești oameni au deopotrivă oportunitatea să-și folosească experiența de viață și educația pentru a ajuta la formarea unor copii, dar nici nu mai suferă de singurătate - care, de multe ori, le accentuează problemele de sănătate care oricum vin cu vârsta. 

Centrul este coordonat Fundația Principesa Margareta, care derulează și alte programe pentru vârstnicii din România, precum Telefonul Vârstnicului (la care oamenii pot suna ori de câte ori au nevoie, pot primi informații care altfel nu le-ar fi accesibile, dar și vorbi, pur și simplu, cu cineva, atunci când se simt singuri și izolați), dar și pentru copiii din medii vulnerabile.  

Asociația Pe Stop se ocupă de distribuirea de absorbante și produse de igienă (șervețele umede, pastă de dinți, săpun, gel dezinfectant) femeilor care trăiesc în medii defavorizate – pe stradă și în sărăcie. În episodul 1 din serialul Nevăzuții, un podcast PressOne, Irina Vasilescu, fondatoarea ONG-ului, a povestit despre cum s-a născut asociația și despre cât de greu e să fii femeie atunci când nu ai la îndemână toate micile necesități pe care mulți dintre noi le luăm ca pe un dat. Spre exemplu, apa și săpunul. 

Asociația Pe Stop e unul dintre cele mai mici ONG-uri din listă, și își sprijină aproape întreaga activitate pe voluntari și donații. Sprijinul acelor 2% cântărește, drept urmare, și mai mult. 

Alternativ, poți susține sau deveni voluntar și la Asociația Carusel, care oferă sprijin oamenilor fără adăpost din București și cu care e imposibil să nu te fi întâlnit până acum - indiferent că vorbim de dușul lor mobil pentru oamenii străzii, adăpostul de noapte Odesa sau ambulanța cu care se plimbă prin oraș cu ceai și sendvișuri pentru oameni care chiar și acum, în miezul iernii, tot pe străzi își petrec nopțile.

Fundația Estuar a fost înființată acum 26 de ani ca o alternativă la spitalul de psihiatrie și este una din puținele organizații care oferă în România servicii de reintegrare pentru bolnavii cu afecțiuni psihice, prin centrele sale comunitare, care îi ajută pe oameni cu probleme de sănătate mintală să aibă o viața demnă, prin servicii de consiliere psihologică, juridică, vocațională sau chiar cursuri de calificare. Practic, aceste centre sunt un tampon între bolnavul psihic și spital, un spațiu care îl ajută pe acesta cu sprijinul necesar pentru a duce o viață cât mai normală, care să implice cât mai puține internări la spitalul de psihiatrie. 

Dacă vrei să înțelegi de ce serviciile de reintegrare socială pentru bolnavii psihic sunt atât de importante și de ce o pensie de handicap nu este suficientă pentru a-i ajuta pe acești oameni să ducă o viață normală, ascultă în episodul 2 din podcastul Nevăzuții povestea lui Gili, pictorul schizofrenic care și-a petrecut o mare parte din viață pendulând între spitalele de psihiatrie. 

Și nu în ultimul rând - ai idee cât de greu e să obții cetățenia română dacă ești refugiat? Sau, și mai simplu, poți să îți imaginezi că ai ajuns într-o țară în care nu vorbești limba, nu știi să scrii și să citești, dar în care existența implică, automat, un hățiș birocratic care e copleșitor chiar și pentru locuitorii ei? Două dintre organizațiile care oferă sprijin pentru acești oameni sunt Consiliul Național Român pentru Refugiați și AIDROM. De la consultanță juridică la cursuri de limba română, aceste organizații oferă servicii de integrare pe care statul român nu le pune la dispoziția refugiaților. Abeer Sabah, din Irak, ne-a povestit în mai 2019 cât de importantă este pentru ea cetățenia română și cât de complicat este să te descurci prin hățișurile birocratice ale statului român dacă nu cunoști limba - sau, mai rău, dacă nu știi să scrii sau să citești deloc.

Însă lista nu se oprește aici. Există organizații care ajută în lupta împotriva violenței domestice, organizații care plantează păduri, asociații care ajută copii sau care salvează urși. Există inclusiv un ONG care ajută lilieci. Tot ce trebuie să faci este să alegi și să te implici. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€