Dan Dungaciu, „omul Sistemului” care răspândește narațiuni pro-ruse și luptă alături de AUR. „Misiuni” în Republica Moldova și acuzații de colaborare cu oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc

Răzvan Filip

Reporter

Dan Dungaciu, consultantul AUR pe relații externe, este acuzat de mai multe surse contactate de PressOne că ar fi „omul Sistemului” și cel puțin un apropiat al serviciilor secrete românești.

„Recrutarea” sa ar fi început de pe băncile Facultății de Sociologie din cadrul Universității din București, când sociologul Ilie Bădescu și primul director SRI, Virgil Măgureanu, ar fi încurajat colaborarea dintre mediul academic „civil” și instituțiile de învățământ ale serviciilor. 

În ciuda unor legături evidente cu organizații de extremă dreapta (Mișcarea pentru România, Uniunea Vatra Românească), Dungaciu a avansat rapid în carieră. În 1996, la doar 28 de ani, semna împreună cu Ilie Bădescu și Radu Baltasiu (AUR) un manual de sociologie destinat viitorilor „sereiști.”

În anii 2000, Dungaciu era prezentat ca un specialist „respectabil” din domeniul relațiilor internaționale, ocupând, deși nu pentru mult timp, funcții în Ministerul Afacerilor Externe.

La un moment dat ar fi fost trimis „cu misiune” în Republica Moldova, unde a consiliat politicieni unioniști din Partidul Liberal și Partidul Popular Creștin Democrat. Sursele PressOne acuză că în acest context s-ar fi înfiripat o relație avantajoasă (niciodată pe deplin asumată) cu oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc.  

Pe plan național, Dungaciu a fost numit director în Academia Română și a devenit unul dintre experții de casă ai Realității TV, controlată pe vremuri de putinistul Cozmin Gușă.

Pentru că în 12 ani de directorat ISPRI nu și-a publicat niciodată declarația de avere, e greu de estimat ce a câștigat Dan Dungaciu din toate aceste legături. Sursele PressOne îl acuză inclusiv de posibila deturnare a unor fonduri care aveau cu totul altă destinație. 

De la analist credibil la suveranist

„Noul consultant al AUR pe relații externe este Dan Dungaciu. Bine ai venit acasă!”, anunța George Simion la începutul iunie, la scurt timp după ce liderul extremist pierdea alegerile prezidențiale. Vestea n-a surprins pe nimeni, doar a oficializat o relație care era, în punctul acela, evidentă pentru toți cei care au urmărit interviurile date de Dungaciu în ultimii ani. 

Mai surprinzătoare fusese o declarație făcută de Dungaciu în februarie 2022, când expertul în politică externă se declara ferm convins că nu va exista război între Rusia și Ucraina, deși toate indiciile de la vremea respectivă sugerau altceva. La foarte puțin timp după declarația lui, Rusia invada Ucraina și escalada un război sângeros care continuă până în ziua de astăzi. 

De atunci, în spațiul public s-a împământenit ideea că Dungaciu ar servi intereselor rusești din regiune. Imagine care contrastează cu reputația pe care o avea în trecut, când era văzut ca un analist „credibil”, preocupat inclusiv de combaterea dezinformării rusești, fiind invitat de toate televiziunile mari să comenteze chestiuni de politică externă. La noua sa imagine a contribuit și asocierea tot mai deasă cu personaje (politicieni, „jurnaliști”, activiști, comentatori) din zona așa-zis suveranistă.

Se naște o tânără speranță a naționalismului postdecembrist

Cei care au lucrat cu Dan Dungaciu și i-au observat cariera în toate etapele sale sugerează că transformarea lui ideologică este doar aparentă, iar acum nu face decât să-și însușească, într-un mod mai asumat, o agendă pe care a avut-o dintotdeauna. De altfel, presa a relatat de mai multe ori că, în tinerețile sale nouăzeciste, Dungaciu a colaborat cu mișcarea neolegionară, ocupând inclusiv funcția de redactor-șef al publicației „Mișcarea.”

În ciuda acestor afilieri, expertul și-a continuat neabătut traseul academic început în cadrul Facultății de Sociologie a Universității din București, iar cu timpul a devenit unul dintre cei mai curtați (de presă, de politicieni) experți în relații internaționale din România. A putut face asta și pentru că, în climatul intelectual al perioadei de tranziție, simpatiile legionare nu erau considerate neapărat un minus sau un motiv de marginalizare academică. 

În '94, Dungaciu se asocia cu ziare și organizații responsabile pentru evenimentele sângeroase din Târgu Mureș. Captură de ecran via arcanum.com

Cine se află în spatele site-ului unde sunt publicate imagini cu femei fotografiate pe stradă, inclusiv minore. Interviu cu o tânără care a găsit poze nud deepfake cu ea pe site

Un forum care funcționează din 2016 și pe care sunt publicate poze cu femei fotografiate pe ascuns, pe stradă sau în saloanele de epilat, inclusiv poze cu minore, unele dintre ele realizate cu tehnologia deepfake, a fost dezactivat cu mare întârziere. Problema rămâne.

Tot ce trebuie să știi despre Pilonul II de pensii

Pilonul II de pensii este un mod simplu și eficient de a economisi și a investi în același timp. Mulți contribuie deja, lună de lună, fără să știe exact ce se întâmplă cu banii lor.

Puiu Lățea, fost cadru universitar al Facultății de Sociologie, dar și fost student al lui Dungaciu, și-l amintește pe expert drept unul dintre principalii protejați ai lui Ilie Bădescu, fost șef al Catedrei de sociologie a Universității din București, actualmente membru corespondent al Academiei Române. Bădescu este considerat, printre altele, unul dintre cei mai importanți ideologi ai ultranaționalismului românesc postdecembrist. 

„(Dungaciu) era patriot, naționalist, dar nu la nivelul lui Bădescu. Bădescu e persoana cheie aici, el era soarele. Pe lângă Bădescu, pe partea activistă erau Marian Munteanu, frații Roncea (n.r. George și Victor). Chiar dacă el (n.r. Dungaciu) scria despre relații internaționale, îl imita pe Bădescu, pleca de pe poziții defensive, pro-românești. Era un patriot din Târgu Mureș, apăra Ardealul de maghiari”, își amintește Puiu Lățea. 

În același context apar afinități între Dan Dungaciu și Uniunea Vatra Românească, organizație extremistă din Transilvania (sprijinită de reprezentanți ai structurilor de forță ale regimului comunist) responsabilă moral pentru violențele anti-maghiare din Târgu Mureș ce au avut loc în martie 1990, când instigările sale au dus la moartea a 5 oameni și rănirea altor câteva sute. 

Într-un articol intitulat „Comentarii pe marginea conferinţei «Ţara înainte de toate». Proiectul Naționalist”, publicat în 1994 de cotidianul mureșan Cuvântul Liber (responsabil și el pentru narațiunile false ce au condus la violențele din martie ‘90), Dungaciu explica ce ar trebui să facă Vatra Românească pentru a-și consolida rolul de „purtător de cuvânt al naționalismului românesc”: să se internaționalizeze, după modelul „șovinismului” maghiar, și să unifice frontul naționalist astfel încât să devină o alternativă politică reală. 

La doar 20 și ceva de ani, Dungaciu se profila ca un ideolog al naționalismului postdecembrist. Captură de ecran din Cuvântul Liber (1994) via arcanum.com

Citându-l pe gânditorul de extremă dreapta Alain De Benoist, Dungaciu argumenta în același text că lupta ideologică a vremurilor noastre nu se mai dă între dreapta și stânga, liberalism și naționalism sau totalitarism și democrație, ci între cei care vor o lume „unidimensională” și cei care optează pentru una „pluralistă”, fondată pe „diversitatea culturilor” - teză similară cu „lumea multipolară” propusă de ideologul rus Aleksandr Dughin. 

„La capătul dezbaterilor de la București, a reieșit o Vatră Românească conștientă de această stare. Îi mai rămâne, de-acum înainte, să probeze că este conștientă și de misiunea ei. Căci, UVR este chemată astăzi să izvodească și să slujească la o cotă obligatoriu ridicată - PROIECTUL NAȚIONALIST ROMÂNESC”, își încheia Dungaciu pledoaria. 

Tineri intelectuali recrutați de pe băncile Facultății de Sociologie

Puiu Lățea susține că Virgil Măgureanu - primul director al Serviciului Român de Informații (SRI), el însuși sociolog - a avut în anii ‘90 o strategie explicită de a recruta tineri intelectuali din mediul academic românesc. În acest sens, el ar fi invitat mai mulți studenți și absolvenți ai Facultății de Sociologie (mulți din grupul lui Bădescu, din care făcea parte și Dungaciu) să se alăture noii academii a serviciilor secrete - Institutul Național de Informații (INI), actuala Academie Națională de Informații „Mihai Viteazul”. 

„După evenimentele de la Târgu Mureș, domnul Măgureanu a făcut niște schimburi. L-a luat pe Septimiu Chelcea, iar dup-aceea Chelcea l-a chemat pe Radu Baltasiu (n.r. sociolog, membru AUR), care a ținut în perioada aceea niște seminarii acolo, pe la SRI. M-a chemat și pe mine, că eram student deșteptuț pe acolo și mă știa prieten cu fiul lui, Liviu Chelcea. Eu trebuia să cad pe spate că mă invită. Dar eu am niște orori, le aveam și atunci, eram supărat rău pe d-astea, la revelioane mă certam cu patrioții care se îmbătau și spuneau că ne iau ungurii Ardealul. 

(...) Nu era neapărat că te duci acolo și gata, te-a lipit. Dar dădeau senzația că te ajută. Ești student în anul 2 sau 3 și te simți bine dacă te iau pe tine, că neam de neamul tău n-a ținut seminar la INI, la SRI. Dacă ai și vreun anturaj sau o familie d-asta care e milităroasă de fel, o să ți se spună să te duci, că e carieră. Păi, de ce se duc tinerii acum la masterele astea de SRI?”, își amintește cercetătorul. 

Axa Bădescu-Dungaciu-Roncea. Captură din ziarul Ziua (1997) via arcanum.com

În acest fel, crede Lățea, ar fi intrat și Dungaciu în orbita serviciilor secrete. Chiar dacă nu poate proba scriptic relația, expertul argumentează că legăturile au devenit evidente cu timpul, de exemplu prin contribuții academice la manuale universitare destinate INI. O astfel de colaborare este consemnată, în iulie 1997, de jurnalistul/activistul George Roncea (un apropiat al ecosistemului ultranaționalist descris de Puiu Lățea), care titra așa în cotidianul ZIUA:

„A apărut manualul pentru sereiștii anului 2000”. Cartea, intitulată „Istoria Sociologiei - teorii contemporane” și publicată „discret” de Editura Eminescu, era semnată de Ilie Bădescu, pe atunci șef al catedrei de sociologie din Universitate, și două tinere speranțe ale sociologiei românești: Radu Baltasiu și Dan Dungaciu. 

„Ilie Bădescu estea cea mai mare autoritate în rândul sociologilor din România. El a relansat studiul geopoliticii și conceptul sociologiei creștine, ca instrument de cercetare și cunoaștere a lumii de azi, secularizată și bolnavă de ideologii. 

În plus, conține un capitol senzațional, intitulat «Etno-metodologia», care se referă în amănunt la sistemele conspirative. Printre beneficiarii direcți ai acestei lucrări ar trebui să se afle ofițerii de informații. Vechea gardă a SRI, patronată de fostul director Virgil Măgureanu și educată în anii ‘50, nu a văzut cu ochi buni apariția acestei lucrări moderne și esențiale pentru un serviciu secret care trebuie să facă față provocărilor mileniului III”, scria George Roncea în 1997.

Mulți ani mai târziu, ca răsplată pentru contribuțiile din domeniu, Dungaciu avea să devină coordonatorul Masterului de Studii Securitate din cadrul Facultății de Sociologie - loc în care, susține Puiu Lățea, aveau să predea aceiași oameni din „gașca lui Bădescu”. 

Parteneriatul SRI-Master de Securitate este, de altfel, asumat în mod public. Fotografie via pagina de Facebook a Fundației Universitare a Mării Negre

„Plus unul, 2, 3 de la SRI. Eu am fost în perioada aia acolo. Scria așa în orar: «cursul cutare, Dan Dungaciu. Cursul cutare, ofițer SRI». Nu scria cum îl cheamă, tu nu știai cine e ăla, doar că e ofițer SRI. (...) E vorba despre forma și substanța masterului. Dacă vin 5 SRI-iști, împreună cu gașca lui Bădescu, în ce mai constă latură civilă a masterului?”, se întreabă Lățea. 

Povestea este confirmată și de un fost student care a urmat masterul respectiv.

„Masterul de studii de securitate e un master care ține de servicii. Vin inclusiv cadre militare de la SRI care țin cursuri și, în general, pe orarul de curs, nici nu apar numele lor. Acum nu cred că mai are o intrare atât de mare acolo, dar înainte Dungaciu era însoțit numai de generali. Din SRI, din SIE, din ce vrei tu”, povestește fostul student pentru PressOne.

„Misiunea” din Republica Moldova

Suspiciunea că ar fi „omul serviciilor” persistă de fiecare dată când discutăm cu un fost colaborator, fost coleg sau fost student despre aparenta transformare a lui Dungaciu. „Dădeam de tot felul de reacții - fie pe rețele de socializare, fie în discuții private cu anumite personaje care-l cunoșteau încă din anii 90, începutul anilor 2000 - care sugerau că ar fi fost un agent al SIE trimis în Republica Moldova”, își amintește un colaborator care l-a cunoscut undeva pe la sfârșitul anilor 2000. 

În acea perioadă, conexiunile expertului cu extrema dreaptă păreau să fi fost date uitării. Dungaciu era prezentat în presă ca un expert credibil pe Republica Moldova (și spațiul ex-sovietic în general), cu pedigree academic și chiar experiență guvernamentală - în 2006, cercetătorul a ocupat, timp de numai 3 săptămâni, fotoliul de subsecretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe, în cadrul Departamentului pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni. 

Dungaciu organiza ateliere de jurnalism într-un hotel deținut de firmele lui Plahotniuc. Captură de ecran via Facebook

Preocuparea pentru vecinii de peste Prut l-a teleportat în 2010 la Chișinău, unde președintele interimar Mihai Ghimpu (Partidul Liberal) i-a dat cetățenie și l-a numit consilier prezidențial pe „problemele integrării europene”. Surse PressOne care l-au cunoscut în acea perioadă spun că au fost surprinse de numirea lui fix pe acest post, în condițiile în care, în conversații private, Dungaciu nu dăduse niciodată semne că ar fi adeptul integrării Moldovei în Uniunea Europeană. 

„Este hilară această poziție, pentru că încă din 2009 părea destul de eurosceptic. Era cumva scriptic în raport cu Uniunea Europeană și tot timpul marșa pe ideea că e mai importantă Europa națiunilor. Era antifederalist, eurosceptic. Dar mă rog, nu avea discursul agresiv de acum, anti-european, cu narațiunile astea anti-Soros”, povestește un fost colaborator care ne-a cerut să-i protejăm identitatea. 

În acea perioadă, mai spun sursele noastre, Dungaciu nu dădea deloc semne că ar avea simpatii pro-Kremlin, ceea ce i-a atras pe mulți tineri din Republica Moldova spre cursurile sale, dar și către fundațiile/asociațiile coordonate de el. Mai mult, din editorialele publicate în acea perioadă și din colaborarea cu un președinte unionist (dar și cu mișcarea unionistă per ansamblu), reieșea mai degrabă că ar rezona cu „anti-rusismul”. 

În același timp, însă, unionismul lui nu venea neapărat din credința că România și Republica Moldova s-ar putea uni consensual (și eventual în cadrul Uniunii Europene), deci din dorința ambelor popoare de a face parte din același stat. Foștii colaboratori spun că în lucrările lui și-n conversațiile private pe care le-au avut cu el trata Moldova ca pe un stat deja eșuat, care mai devreme sau mai târziu nu va avea de ales și va trebui să se lase absorbit de România. 

Sursele noastre cred că acesta este contextul în care Dungaciu ar fi ajuns cu timpul să cocheteze, niciodată în mod asumat, cu agenda oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc - care până în 2019 reușise să pună stăpânire pe aproape toate instituțiile statului moldovean. Logica unui astfel de pact era simplă: un stat capturat este un stat eșuat, iar un stat eșuat nu mai are motive să existe și se poate unifica bine-mersi cu „țara mamă”, România. 

„În 2016, el a stat în spatele deciziei Partidului Liberal (n.r. din Republica Moldova) de a semna acea scrisoare de susținere pentru ca Plahotniuc să devină prim-ministru. El i-a consiliat pe liberali să susțină acea scrisoare, inclusiv pe Valeriu Munteanu, care acum e deputat AUR (n.r. în România). Sunt 100% sigur că el a fost în spatele deciziei, a fost confirmată și de Valeriu Munteanu”, susține o sursă PressOne care a preferat să-și păstreze anonimatul. 

Unele evenimente despre Republica Moldova erau sponsorizate de NIRO Investment Group, companie controversată apropiată de serviciile de informații. Captură de ecran via site-ul NIRO

Context: în ianuarie 2016, 55 de deputați moldoveni, printre care se numărau inclusiv Mihai Ghimpu și actualul deputat AUR Valeriu Munteanu, îl îndemnau pe președintele de atunci al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, să-l numească prim-ministru pe oligarhul Plahotniuc. Timofti a refuzat, invocând faptul că asupra miliardarului „planează dubii de integritate”. 

Contactat de PressOne, Mihai Ghimpu a refuzat să comenteze activitățile desfășurate de Dan Dungaciu în Republica Moldova.

Din postările de pe Facebook ale Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN), reiese că tot atunci Dungaciu (președintele fundației) obișnuia să organizeze evenimente și școli de jurnalism în incinta hotelului Codru, controlat de una dintre firmele oligarhului Plahotniuc. 

„Mariajul” Dungaciu-Plahotniuc este confirmat pentru PressOne și de expertul în combaterea dezinformării Valeriu Pașa, președintele comunității WatchDog.MD. Expertul amintește că, în perioada în care Plahotniuc capturase aproape complet instituțiile statului moldovean, mesajele lui Dungaciu erau preluate deseori de publicații sau televiziuni controlate de oligarh. La fel de dese erau aparițiile la Realitatea TV, post românesc de televiziune controlat în acea perioadă și de Cozmin Gușă, fostul consilier al oligarhului din Republica Moldova. 

Dungaciu și „afacerea Conțiu”. Captură din ziarul Ziua (2007) via arcanum.com

„Plahotniuc e un om politic, oligarh, care a fost motorizat în ascensiunea lui de România. Că era a lui Iliescu, a lui Băsescu, a lui Ponta ca prim-ministru. Această Românie l-a preferat mereu pe Plahotniuc și mă mir că azi se feresc toți să vorbească despre acest lucru. 

Eu am avut un proiect de consultanță în 2010, când au fost alegeri. A fost alături de mine și Dan Dungaciu, care era consilier al lui Mihai Ghimpu. Cu multă greutate am reușit ca Voronin să nu mai câștige mai mult de 50% și acea alianță europeană să aibă o majoritate de 53%, care nu a dus în Moldova direct în brațele Moscovei”, declara Gușă în 2019, criticând alianța de conjunctură dintre Maia Sandu și Igor Dodon, care-n acel an își uniseră temporar forțele pentru a-l înlătura pe Plahotniuc de la putere. 

Dungaciu, Gușă și serviciile

Relația dintre Dungaciu și Cozmin Gușă s-a manifestat în mai multe moduri, nu doar prin apariții TV la postul consultantului pro-rus care în 2017 îl numea „mentor” pe Iulian Vlad, ultimul șef al Securității comuniste. În ianuarie 2012, cei doi înființau (împreună cu alte personalități din lumea academică) GeoPOL, un institut de „analiză”, „strategie” și „prognoză” care publica rapoarte și sondaje de opinie despre România, Republica Moldova și Balcanii de Vest. 

Dan Dungaciu și Teodor Meleșcanu (MAE, SIE, MApN) își strâng mâinile la un eveniment FUMN organizat la Hotel Boulevard. Sursa foto: Facebook

Postul de director executiv al GeoPOL avea să îi revină, timp de un an, lui Lucian Dumitrescu, expert în relații internaționale și un colaborator mai vechi de-ai lui Dan Dungaciu, fiind și unul dintre fondatorii Asociației LARICS (Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică). Conform CV-ului său, Institutul GeoPOL făcea parte din GeoPOL Internațional SRL, compania care a deținut, până recent, licența Realitatea TV/Realitatea Plus. De unde rezultă că Dungaciu, la fel ca Dumitrescu, a fost în perioada aceea și angajatul lui Gușă - fapt ce nu este amintit și în CV-urile publicate online de expert.

Cercetătorul Puiu Lățea susține că în anii aceia, în care era concentrat exclusiv pe Republica Moldova, ar fi existat un semestru întreg în care Dungaciu n-a călcat deloc pe la Facultatea de Sociologie, cu toate că în orar figura că are de ținut cursuri sau de dat examene. Profesorii din „gașca lui”, spune Lățea, glumeau deseori că e plecat la Chișinău cu „misiune”, cu subînțelesul că ar fi fost trimis acolo de statul român, respectiv de un serviciu românesc de informații. 

În aceeași cheie: numele lui Dungaciu a apărut și-n contextul „afacerii Conțiu”, când un jurnalist/scriitor român stabilit în Republica Moldova, Mihai Conțiu, s-a autodenunțat drept „agent asociat SIE”, rol pe care l-ar fi îndeplinit între 1998 și 2005. 

„La rându-mi am avut obligația profesională să verific loialitatea față de România a subiecților Lorena Bogza, Victor Nichituș, Cristian Pohrib, Dan Dungaciu, Iurie Roșca (...)”, spunea Conțiu în autodenunțul respectiv, citat în 2007 de ziarul Ziua. 

Până la ora publicării acestui articol, Mihai Conțiu încă n-a răspuns solicitării PressOne de a-și clarifica declarațiile despre Dungaciu, lăsând de înțeles că ar fi, totuși, deschis la o discuție viitoare cu redacția. 

Alăturarea cu extremistul Iurie Roșca nu este nici ea întâmplătoare. Mai multe articole de presă acuză că, în anii 90, când Iurie Roșca era fața unionismului din Republica Moldova, Dungaciu ar fi fost unul dintre colaboratorii săi „predilecți”. Ulterior, Roșca s-a dovedit un agent de influență al Rusiei, scrie presa moldovenească, fiind și cel care l-a adus, în 2017, pe Aleksandr Dughin în România. 

„Nu am văzut, de exemplu, o mea culpa în legătură cu Iurie Roșca din partea lui Dan Dungaciu, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, deși a existat o relație foarte strânsă între ei”, declara la începutul lunii comentatorul moldovean Nicolae Negru. 

Axa Dungaciu-Realitatea-NIRO. Captură de ecran via Facebook

Când analizăm activitățile desfășurate de Dungaciu prin fundațiile, respectiv asociațiile lui, apar din nou legături cu organizații, respectiv personaje controversate și apropiate de serviciile de informații. De exemplu, în perioada 2013-2017, multe dintre evenimentele Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN), unde Dungaciu este director, au fost organizate în incinta hotelului Boulevard, care este deținut de NIRO Investment Group. NIRO, alături de Exim Bank, figurează și printre sponsorii acestor evenimente. 

Compania este deținută de Nicolae Dumitru, zis „Niro”, patronul complexului Dragonul Roșu. În 2007, bărbatul recunoștea pentru România Liberă că a angajat, ca directori executivi, peste 20 de „securiști sau polițiști” - foști securiști sau SRI-iști, ofițeri din „Doi și-un sfert” (Ministerul Afacerilor Interne), oameni din DNA sau din Poliție. La rândul ei, Exim Bank, instituție bancară controlată de Ministerul Finanțelor și considerată actuala Bancă de Comerț Exterior a României, a fost acuzată de-a lungul anilor, inclusiv de propaganda AUR, că ar fi controlată de servicii. 

Fundații, asociații și „combinații” academice

Timp de 12 ani, în paralel cu celelalte „misiuni” ale lui, Dan Dungaciu a condus Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” (ISPRI) din cadrul Academiei Române. Nu și-a publicat niciodată declarația de avere, faptă sancționată în 2022 de Agenția Națională de Integritate (ANI).

A pierdut postul de director în 2023, după ce a apărut, în sfârșit, un contracandidat - profesorul Cătălin Avramescu, actualul director al instituției. Între timp, DNA a deschis împotriva lui Dungaciu un dosar în care-l acuză de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu: procurorii spun că între 2017 și 2022 a lăsat o asociație fondată de el, LARICS, să folosească două spații din incinta ISPRI fără a cere bani de chirie și fără a organiza o licitație publică în sensul acesta.  

Dungaciu le-a prezentat lui Iohannis și Patriarhului Daniel o bucată din zidul Berlinului. Sursa foto: Facebook

„(...) cuantumul chiriei neplătite de către LARICS fiind de 101.607 lei, sumă pentru care institutul s-a constituit parte civilă în dosarul de la instanță”, scria G4 Media în 2024. 

Persoane familiarizate cu activitatea lui ca director ISPRI susțin că nu ar fi singurul derapaj de acest fel. De exemplu, Dungaciu a înființat la un moment dat o structură nouă în institut, una care purta același nume ca asociația fondată de el și alți 4 colaboratori: LARICS. 

„LARICS funcționează în interiorul ISPRI, ca structură componentă a institutului, dar cu agendă separată și specifică”, se arăta până nu demult pe site-ul ISPRI. 

Sursele PressOne susțin că ar fi folosit același nume pentru a se duce la „sponsori”, inclusiv la Academia Română, pentru a argumenta că LARICS are nevoie de bani pentru a lupta împotriva războiului informațional/propagandei ruse. Cu banii primiți în acest fel ar fi cumpărat, la un moment dat, o bucată din zidul Berlinului, pe care ISPRI a prezentat-o într-un eveniment din 2019 la care au participat fostul președinte Klaus Iohannis și Patriarhul Daniel. 

Contactat de PressOne, Dan Dungaciu ne-a transmis că e plecat în Albania și revine dumnealui. Captură de ecran via Facebook

Nicio cheltuială de felul acesta nu apare în contabilitatea instituției, susțin sursele noastre, ceea ce sugerează că banii ceruți în numele ISPRI ar fi ajuns, de fapt, în vistieria Asociației LARICS, nu la structura cu același nume din institut. 

Foștii colaboratori acuză o schemă similară care ar fi avut loc în 2016. Atunci, Fundația Universitară a Mării Negre i-ar fi cerut rețelei internaționale Anna Lindh Foundation fonduri pentru organizarea unei școli de vară la Constanța - banii urmau să fie folosiți pentru a desfășura diverse activități cu tinerii din rețea. 

Ulterior, sursele PressOne au descoperit că banii respectivi nu mai erau în cont și că ar fi fost cheltuiți pe un sondaj despre unire realizat în Republica Moldova, de compania Magenta Consulting, în colaborare cu Realitatea TV - televiziune la care au fost prezentate mai târziu rezultatele sondajului, într-o emisiune realizată de Rareș Bogdan, actual lider PNL.

Până la ora publicării acestui articol, rețeaua Anna Lindh Foundation n-a răspuns întrebărilor PressOne despre cum au fost cheltuite acele fonduri. 

Dan Dungaciu ne-a transmis că este în Albania și a promis că va reveni cu un telefon către PressOne. N-a răspuns apelurilor noastre ulterioare și nici întrebărilor transmise pe WhatsApp și pe mail. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€