Vatra Românească, organizația care a instigat la violențe împotriva maghiarilor în 1990, sprijinită de autoritățile române: chirie de 90 de lei în centrul Clujului

Bianca Felseghi

Senior Editor

Autoritățile locale din Cluj-Napoca vor vota vineri un proiect de hotărâre de Consiliu local prin care recunosc, practic, utilitatea publică a demersurilor întreprinse de Uniunea Vatra Românească de-a lungul existenței sale. Forul local evită confruntarea cu moștenirea ideologică a acestei organizații cu un trecut controversat și un discurs naționalist dus la extrem încă de la înființare. 

Vatra Românească a avut un rol semnificativ în incitarea conflictului violent dintre români și maghiari din Târgu Mureș 1990, a generat partidul ultra-naționalist Partidul Unității Naționale a Românilor (PUNR), practic primul partid extremist apărut după Revoluție și l-a propulsat pe Gheorghe Funar în politica mare. 

Uniunii Vatra Românească din Cluj-Napoca i s-a repartizat în urmă cu 25 de ani un spațiu generos în centrul orașului în care să funcționeze și pentru care plătește 90 de lei pe lună în baza convenției că activitățile pe care le derulează această asociație sunt în beneficiul comunității.  

Spațiul de 92 mp din Clădirea Partidelor, situat pe bulevardul Eroilor nr.2 în centrul istoric al orașului, este atribuit Vetrei din aprilie 2000. A fost obținut în mandatul de primar al lui Gheorghe Funar. Contractul a fost prelungit succesiv de fiecare dată când a expirat, inclusiv sub administrația Emil Boc. Și urmează să fie prelungit pentru încă 5 ani.

Intrare în sediul Vetrei Românești din centrul Clujului

În ultimii 4 ani, potrivit Raportului de Activitate depus la Primărie în vederea prelungirii contractului de închiriere, Vatra Românească a organizat la Cluj comunicări „științifice” despre „personajele trădătoare Mitterrand, Kirali, Șora”, „Încercarea de destabilizare de la Târgu Mureș”, „Distrugerea României”, „Viața poetului Radu Gyr”, „Provocările hungariste”, „Iredentismul unguresc”, „Problema ucraineană”, „Zilele culturii maghiare o manifestare hungaristă”, precum și evenimente dedicate doctrinei reprezentate în România de Călin Georgescu: „Suveranismul O Nouă Ordine Mondială”, „Suveranismul Național I și II”. 

La începutul lunii iunie 2025, când Comisia Mixtă pentru Spații cu Altă destinație din cadrul Consiliului local Cluj s-a reunit, reprezentanții UDMR-ului nu au ridicat subiectul Vetrei Românești, de a i se permite să-și ducă mai departe activitatea într-un spațiu public, finanțat de clujeni și plătind o chirie modică de numai 0,90 lei/mp pe lună. De altfel, reprezentanta UDMR-ului din Comisie, Oláh Emese s-a abținut de la vot, arătând că nu poate decât să regrete activitatea acestei organizații. 

Prelungirea contractului pentru Vatra Românească s-a votat cu 8 voturi pentru, două abțineri și unul împotrivă, cel al consilierei USR Alexandra Oană. 

Într-o discuție cu PressOne, Oană a precizat că discuțiile generate de lista supusă votului nu au fost consemnate integral în Procesul Verbal (PV). „Eu am insistat să includă pozițiile exprimate și mi-a spus să le trimit în scris. Acum în PV se găsesc doar câteva observații pe care le-am transmis în scris, cât am avut timp să scriu în 15 minute că era și presiune de timp”

Membrii comisiei au discutat punctual despre fiecare asociație care a cerut prelungirea contractului de închiriere înainte de a vota, dar în HCL-ul care va fi supus votului în următoarea ședință a Consiliului local, pe 13 iunie 2025, lista va fi votată în integralitatea ei.

Sediul Vetrei Românești din centrul Clujului

Revenind la activitatea Uniunii Vatra Românească, pe lângă activitățile științifice mai sus menționate, în ultimii 5 ani în spațiul pus la dispoziție de Primărie s-au lansat și cărțile lui Gheorghe Funar, printre care și „Scrierea Geților”, dar și mai multe volume semnate de Vasile Gădălin, un colonel în retragere: „Iarna vieții”, „La borna 80” și o culegere de epigrame. 

Tot la Vatra s-a lansat în 2021 cartea „Viața poetului Radu Gyr între realitate și poveste” de Al. Florin Țene, scrisă de tatăl lui Ioan Vasile Țene, șeful Compartimentului de Învăţământ, cultură, culte, sport şi societate din cadrul Primăriei Cluj-Napoca. Țene-fiul e fondatorul unui site Napoca News, care e editat de Fundația Culturală Sarmisegetuza și e de mai bine de un două decenii o portavoce pentru curentul naționalist din România. 

Update. Jandarmeria București anunță o anchetă internă, după ce mai multe tinere, printre care și o reporteră PressOne, au acuzat că au fost ridicate și hărțuite în dubă

Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București anunță că s-a autosesizat și că va face verificări interne, după ce PressOne a publicat un articol în care am relatat despre comportamente excesive ale oamenilor legii, la adresa unor tinere care participau la un eveniment public.

Cine se află în spatele site-ului unde sunt publicate imagini cu femei fotografiate pe stradă, inclusiv minore. Interviu cu o tânără care a găsit poze nud deepfake cu ea pe site

Un forum care funcționează din 2016 și pe care sunt publicate poze cu femei fotografiate pe ascuns, pe stradă sau în saloanele de epilat, inclusiv poze cu minore, unele dintre ele realizate cu tehnologia deepfake, a fost dezactivat cu mare întârziere. Problema rămâne.

În februarie 2025, actualul președinte al Uniunii Vatra Românească Cluj, Ioan Traian Balotă, scria un articol de bilanț publicat în presa locală în care anunța „integrarea în curentul suveranist” a asociației pe care o reprezintă. Articolul se numește „35 de ani de activitate a Uniunii Culturale Vatra Românească pentru apărarea demnității naționale” (sic!).  

Vatra Românească se descrie ca o „organizaţie social culturală şi de atitudine civică a românilor de pretutindeni” care funcționează după „principiile şi ideile izvorâte din năzuinţele fundamentale ale poporului român exprimate în actele istorice ale Unirii Principatelor române din 1859 şi ale desăvârşirii statului naţional român din 1920”.

În discursul său public, Vatra se referă la Revoluția din 1989 ca la o lovitură de stat de pe urma căreia au încercat să „profite duşmanii de secole ai poporului român”. Vatra Românească spune despre UDMR că este o „organizaţie fascistă revizionistă şi iredentistă a ungurilor din Transilvania”, așa cum scrie Balotă în articolul citat.

Screenshot din timpul conflictului violent de la Târgu Mureș, un manifestant căzut este lovit în mod repetat cu o pancartă peste cap

La Târgu Mureș, în 1990, acțiunea reactivă a Vetrei Românești, care a incitat oamenii pentru a apăra România de „maghiarizare” și a preveni ceea ce susțineau că ar fi ruperea Transilvaniei de România pentru a fi alipită Ungariei, a dus la ciocniri sângeroase soldate cu decese și sute de răniți.

În imagini aflate în arhiva Fundației Culturale Dr.Bernády György în acel martie 1990, se aud îndemnurile unor participanți care avertizează mulțimea de oameni cu privire la acțiunile premeditate de a provoca violență între grupurile de români și maghiari: „Rugăm ca în zona statuii lui Avram Iancu, fostul ofițer de securitate care incită în acea zonă românii contra maghiarilor să se retragă!” și „Noi suntem frați! Nu vedeți că sunteți manipulați de niște oameni josnici! Nimeni, nici în Ungaria, nici aici, nimeni nu vrea Ardealul! E cea mai mare minciună, înțelegeți! Minciună! Minciună! Minciună!”

Documentar despre evenimente din Târgu Mureș, martie 1990, realizat de Marian Voicu pentru TVR 

În cartea de memorii a Doinei Cornea, „Fața nevăzută a lucrurilor (1990-1999)” e citat un episod atribuit unui conducător al Vetrei Româneşti, Dumitru Pop, care ar fi declarat: „Iniţial, am fost o organizaţie culturală, dar a pus Securitatea mâna pe noi. A fost o mare afluenţă de noi membri şi ne‑am trezit că suntem plini de securişti. Azi, ei comandă”. Când, în iulie 1990, Doina Cornea a fost invitată la Vatra Românească pentru un „dialog”, a fost huiduită non stop de participanți. 

În 1990, Gáspárik Attila era actor la Teatrul Național din Târgu Mureș. „În 19-20 martie 1990 da, am fost în Centru. Eram foarte naivi, aveam 25 de ani și am mers să trimitem acasă oamenii, am încercat să-i convingem. Ne-a prins toată acțiunea în mijloc, din două părți, și din partea ungurilor și a românilor. Trebuie să înțelegem că lucrurile au o rădăcină mult mai adâncă când vorbim de o schimbare de regim, mai ales într-o țară care n-a trăit până atunci niciun moment în democrație. E foarte greu să schimbi mentalitatea și obiceiurile oamenilor, mai ales dacă poți manipula comunicarea. Și în acea vreme, ca și astăzi, se putea foarte ușor manipula comunicarea. Uneltele au fost nomenclaturiștii vechi care simțeau că dacă nu intervin ei atunci rostul lor și tot ce făcuseră până atunci se va schimba definitiv. Și ce să facă? Așa că au pus accentul pe ceea ce era mai ușor. Românii au văzut cel mai mare pericol în unguri. Iar ungurii cel mai mare pericol în români”, a spus Gáspárik pentru PressOne. 

Gáspárik Attila trăiește astăzi la București și vorbește cu moderație despre acele zile violente și spune că își asumă identitatea maghiară integral, dar îi și înțelege pe cei care votează din rațiunea fricii cu cei care continuă politicile naționaliste care au făcut atât de mult rău în urmă cu 35 de ani. „Atunci toți rezonam la mesajul etnic. Eu trăiesc în București și mi se spune mereu că sunt de origine maghiară, iar eu îi corectez. Nu sunt de origine. Sunt maghiar-maghiar, 24/24, dar vorbesc această limbă română pe care am învățat-o, îmi place cultura română”, spune Gáspárik. 

PressOne l-a contactat telefonic pe Ioan Traian Balota, președintele Uniunii Vatra Românească din Cluj-Napoca. Președintele a spus că în opinia sa, contractul de închiriere dintre asociație și forul local este contestat din motive politice. 

Balota a spus că numărul de membri din asociație este secret și nu poate fi divulgat. A spus însă că numărul lor a scăzut datorită „presiunilor globaliste” care luptă „prin diverse forme împotriva naționalismului” și că alți membri au murit, în timp ce tinerii nu vin pentru că „nu le putem asigura condiții de afirmare profesională”. Ulterior a revenit cu un telefon și a spus că la Tribunal Vatra Românească este înregistrată ca având 20 de membri în comitetul director. 

Întrebat dacă activitatea pe care o întreprinde la Cluj ajută comunitatea clujeană, Balotă a replicat: „E greu să vă spun. Eu îmi fac datoria de cetățean al țării, de patriot. Participăm la fiecare manifestație prin depunere de coroane de flori. Noi nu suntem partid. Noi acționăm pe acest front al culturii. Nu atacăm pe nimeni. Menținem doar ideea de suveranism, de elogii aduse înaintașilor noștri care ne-au pus pe harta lumii ca și popor civilizat. Nu am atacat nici pe evrei, nici pe unguri decât acele evenimente care au fost reprobabile, făcute de acești unguri în timpul cât au deținut puterea în Transilvania și în timpul dualismului. Provocările hungariste sunt cele legate de autonomii teritoriale, de modul în care ei își manifestă prezența cu orice ocazie”. 

Șeful Vetrei Românești a spus că, în opinia sa, un comportament corect al unei minorități cum este cea maghiară este de a se integra în spațiul cultural român. „Să-și prezerveze identitatea națională, n-am nimic împotriva lor, să-și sărbătorească fără prea mult fast și să nu deranjeze și să nu facă niște acțiuni care să supere majoritatea”, a declarat Ioan Traian Balotă. 

Balotă a precizat că Vatra mai are filiale la Târgu Mureș, Botoșani și Deva. În 1995, Preşedintele României de la acea dată Ion Iliescu făcea apologia Vetrei Românești, o organizație care s‑a manifestat la Târgu Mureș ca un „factor de echilibru şi de încurajare a sentimentului patriotic” şi a „ţinut trează conştiinţa unităţii noastre naţionale” (scrie Zoltán GYÖRKE în cartea „Napoca, o istorie recentă a Clujului. Obsesia romanizării sub două regimuri politice 1974–2014”).

În 2010, filiala Vatra Românească din Târgu Mureș a organizat împreună cu extremiștii de la Noua Dreaptă un marș de Ziua Națională a României, 1 Decembrie, „împotriva presiunilor separatiste maghiare”. Evenimentul a avut loc tot la Târgu Mureş.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€