Foto: Inquam Photos / Codrin Unici
04/03/2026
Dan Dezinformare Tanasă. Declarația deputatului AUR despre „muncitorii străini fără loc de muncă” este contrazisă de datele ANOFM și ale Inspecției Muncii
Bianca Felseghi
Senior Editor
- Principala voce anti-imigrație din România, parlamentarul AUR Dan Tanasă, a răspândit în mod fals informația potrivit căreia în 2025 în România erau înregistrați 140.000 de muncitori calificați dintre care „foarte mulți fără un loc de muncă”.
- În realitate, o arată datele obținute de PressOne, numai circa 0,2% din angajații străini aduși din țări non-UE sunt înregistrați în sistemul de șomaj al statului, iar o parte dintre ei sunt reîncadrați în muncă.
- Cei fără contracte de muncă sunt obligați de lege să se întoarcă în țările de origine.
Afirmația deputatului a fost făcută într-un video pre-înregistrat distribuit pe contul său de social media pe 24 februarie 2026, la 4 ani de la izbucnirea războiului din Ucraina. Tanasă s-a plâns că ar fi ținta unor linșaje mediatice și că viața sa și a familiei sale ar fi fost amenințată pentru că el ar fi avut curajul să critice decizia politică de a permite accesul pe piața muncii din România a lucrătorilor proveniți din țări non-UE.
Redăm mai jos integral declarația făcută de Dan Tanasă.
„Am îndrăznit să critic importul masiv de forță de muncă necalificată din Asia și Africa și decizia coaliției criminale care conduce România de a importa masiv migranți pe care țări din vestul Europei îi refuză. La finalul lui 2025 aproximativ 140.000 de muncitori necalificați din Asia și din Africa se aflau pe teritoriul României, foarte mulți dintre ei fără un loc de muncă”.
PressOne a obținut din surse oficiale cifrele privind salarizarea muncitorilor străini care au ajuns în România în ultimii 6 ani, începând cu 2020, dar și numărul cetățenilor non-UE care s-au aflat la un moment dat în toți acești ani în evidența Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) ca beneficiari ai indemnizației de șomaj.
Potrivit legii, orice angajat din România, indiferent de proveniență, are dreptul să intre în sistemul asigurărilor de șomaj dacă a îndeplinit perioada de contributivitate legală, precum și de a beneficia de serviciile de stimulare a ocupării forței de muncă, cum ar fi medierea muncii, informarea și consilierea profesională.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Fără ajutorul tău, nu putem continua să scriem astfel de articole. Cu doar 5 euro pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi și poți face diferența chiar acum!
În ultimii 3 ani, în topul străinilor care s-au înregistrat în bazele de date ale ANOFM s-au aflat persoane provenite din Ucraina. În statisticile oficiale, acestea sunt cuantificate separat ca fiind refugiați și nu lucrători din țările terțe, la care face referire deputatul Tanasă.
Anul 2025 a fost anul cu cei mai mulți străini care au intrat în sistemul ANOFM, 302. În cifre absolute, asta reprezintă circa 0,19% din totalul salariaților proveniți din țări terțe și care se aflau pe teritoriul României, respectiv 154.274 de persoane.
Din cei 302, 51 de persoane au fost re-angajate, ieșind din evidențele de șomaj ale ANOFM.
Una din imaginile campaniei anti imigranți distribuită de deputatul Dan Tanasă.
Într-un singur an, numărul persoanelor angajate care au fost înregistrate în sistemul de șomaj al ANOFM au ajuns la 0,7% din totalul angajaților importați, anume în 2020. Dar atunci au fost înregistrate și cele mai multe ieșiri din sistem prin re-angajare.
În restul anilor, procentul șomerilor din rândul cetățenilor străini s-a păstrat relativ constant în jurul valorii de 0,2%.
Sistemul a fost solicitat cel mai mult în 2023, când a fost anul refugiaților și când peste 20.000 de persoane din această categorie de populație figurează în statisticile ANOFM. Dintre aceștia, 11.900 au ieșit fie prin părăsirea teritoriului României, fie prin accesarea altor forme de protecție socială decât șomajul.
„Pentru persoanele din state terțe cu drept de ședere în România este necesar să se solicite aviz de muncă la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), instituţia responsabilă cu aplicarea legislaţiei privind imigraţia şi eliberarea permiselor de muncă pentru lucrătorii cu cetăţenie din afara UE. Pentru obţinerea permisului de muncă, numai viitorul angajator poate să aplice la IGI, în numele lucrătorului. Angajatorul trebuie să îndeplinească mai multe formalități pentru a obține permisul, inclusiv să depună la dosar o adeverință cu privire la forţa de muncă disponibilă pentru locurile de muncă vacante”, precizează reprezentanții Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale la solicitarea PressOne.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Cu alte cuvinte, străinii din statele non-UE din statisticile oficiale, deci de a căror prezență statul român este conștient, nu pot intra în România în absența unui aviz de muncă. Formula este pentru fiecare post vacant un om.
Tabel realizat de PressOne în baza informațiilor oferite de Ministerul Muncii
Aceeași sursă arată că în baza de date a Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) nu există informații referitoare la cetățeni non-UE care nu dețin un loc de muncă în România și care să fie beneficiari ai prestațiilor de asistență socială.
Legea care stabilește regimul străinilor de la noi din țară stipulează faptul că „permisul de ședere temporară în scop de angajare se eliberează pentru durata contractului de muncă, dar nu mai mult de un an”, iar „în cazul încetării contractului de muncă, străinul are obligația de a părăsi teritoriul României sau de a solicita o altă formă de ședere legală”.
Situația persoanelor străine care au fost înregistrate în bazele de date ale ANOFM în ultimii 6 ani și care au ieșit din evidențe prin încadrare sau din alte motive, potrivit unui răspuns oferit PressOne.
Legenda:
S = străini
PI = pers beneficiare de altă formă de protecție internațională
R = refugiați
SURSA: ANOFM
TABEL cu numărul de salariaţi cetățeni străini, numărul de contracte individuale de muncă active potrivit Inspecției Muncii, în perioada 2020-2025
Noua poziție anti-migrație folosită de partidul AUR prin portavocea Dan Tanasă este de a întreține printr-un discurs politicianist un fals conflict între muncitorii străini și diaspora românească din Vest, scrie publicația Migrapop.
În 24 ianuarie 2026, de Ziua unirii principatelor române, AUR a lansat un proiect pilot care se numește „Înapoi Acasă”. Acțiunea a fost prezentată ca un „răspuns la eșecul statului român” în a-i aduce înapoi pe românii plecați peste hotare și ale căror locuri de muncă ar fi ocupate abuziv de muncitorii aduși fără discernământ din țări din Asia. De fapt, explică specialiștii, teza induce în mod voit în eroare, mai arată publicația citată.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this