Cum s-a fabricat un lider al furiei: traseul lui Dan Tanasă, din laboratorul lui Dan Voiculescu la vârful AUR

Bianca Felseghi

Senior Editor

„Am gustat și eu pâinea amară a străinătății”, spune Tanasă într-un interviu pe care i-l ia George Simion în 2020, când a fost pus pe listele de Parlament pentru noul partid al naționaliștilor, AUR. Aici se prezintă ca fiind activist civic, care lucrează de 20 de ani în societatea civilă din Harghita, Covasna și Mureș.

Mai spune că pe când se afla la Madrid, a început să dea în judecată primăriile și instituțiile publice din aceste județe, ca să „apere constituția și legile țării”. Omul din spatele retoricii anti-migranți a defilat în spațiul public ca ziarist „independent”, politician, activist, ONG-ist, avertizor, conspiraționist, suveranist în funcție de ce dicta contextul de moment.

Aceasta este o trecere în revistă a parcursului său profesional și a oamenilor cu care s-a intersectat pe drum. 

Dan Tanasă alături de Mircea Diacon. Imagine publicată pe contul de Facebook al lui Gheorghe Mircea Diacon, fost șef al Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC) din județul Covasna. Iulie 2013.

Episodul 1: Emigrant

În iulie 2013, doi bărbați se pozau pe Plaja Vermut din Castelló de la Plana, un oraș din nordul Valenciei, la circa 4 ore de mers cu mașina din capitala Madrid. Cel din dreapta imaginii, la bustul gol, în pantaloni scurți de baie este Gheorghe Mircea Diacon și era șeful Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC) din județul Covasna. Cel din stânga, în bermude, cu cămașă și ochelari e Dan Tanasă, actual deputat și vicepreședinte AUR. Ambii originari din Sfântu Gheorghe, Covasna, formau un binecunoscut tandem al românilor „verzi” din județele locuite în majoritate de etnicii maghiari. 

Diacon, un fel de Piedone din Secuime, avea deja un renume pentru felul în care își exercita funcția publică: un oficial care cerea să fie oprită muzica în limba maghiară din localurile în care intra și care a dus o campanie împotriva unor etichete de pe alimentele comercializate în zonă fiindcă scria pe ele că sunt cârnați cu gust secuiesc. Histrion și îmbătat de spiritul românismului, nu ezita să se lase fotografiat pe când pârlea un porc sau îmbrăcând la ocazii festive costumul național cu ițari și cușmă. De altfel, setea de viață a fost și cea care i-a adus, într-un final suspendarea, după ce s-a urcat băut la volan și a provocat un accident în 2018. Din 2024 e cercetat de DNA sub acuzații de corupție. 

La vremea când a fost făcută fotografia, Diacon - care își petrecuse și el câțiva ani în Spania -  tocmai fusese numit în fruntea CJPC Covasna, susținut de PSD. Tanasă, pe de altă parte, era și el emigrant în Spania cel puțin din 2009. Într-o altă fotografie publicată pe contul de Facebook a lui Diacon, Tanasă apare la o reuniune a diasporei de Paștele din 2011 (foto jos).

Noaptea de înviere, Castellon, Spania, 2011. Fotografie de pe contul de Facebook a lui Mircea Diacon.

Astăzi un virulent critic al migrației de muncă din România, Tanasă s-a numărat printre românii din primul val de emigranți care au plecat în Europa odată cu admiterea noastră în UE în 2007. Un studiu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) din 2010, arată că în Spania erau înregistrați oficial 800.000 de imigranți români la începutul anului 2009, cu 50% mai mulți decât în 2007. România era în acei ani țara europeană cu cea mai mare creștere a nivelului de emigrație de după 1990. Cei mai mulți români plecau în Germania, Italia și Spania. În 2013, când Diacon și Tanasă se pozau pe plaja din Castelló de la Plana, românii erau cea mai mare minoritate din Spania. 

Nu știm prea multe despre ce muncea de fapt Dan Tanasă în 2013, căci în 2011 experiența lui de muncă listată în CV-ul de parlamentar se oprește pentru câțiva ani. Lucrase timp de doi ani ca operator la o filială din Madrid a unei firme care furniza eșantioane pentru sondaje, Survey Sampling International. 

INTERVIU Armand Goșu: Dacă va rezista în fruntea guvernului, Bolojan ar putea demantela acest conglomerat compus din facțiuni ale PSD, PNL, serviciile secrete și Justiție

Într-un interviu acordat PressOne, Armand Goșu susține că, dacă PSD-PNL și serviciile secrete nu vor reuși să-l răstoarne de la guvern pe premierul Ilie Bolojan în următoarele luni, sunt șanse mari să asistăm la destructurarea „acestui conglomerat politico-militar creat în cele două mandate ale lui Iohannis, monstrul care sugrumă România și care mă tem că a pregătit-o pentru a o livra pe tavă lui Putin“.

Abuz în sutană: Episcopia din Iași și Vaticanul au îngropat o agresiune sexuală comisă de un preot catolic asupra unei minore din Bacău, fără să anunțe Parchetul

Un preot romano-catolic a abuzat sexual* o minoră de 13 ani în parohia din județul Bacău unde slujea: episcopul de Iași a știut, a trimis cazul la Vatican și a aplicat sancțiuni canonice, dar nu a sesizat autoritățile, care au intervenit abia ulterior și l-au condamnat definitiv la închisoare.

2011 e și anul în care se reinventează ca persoană publică. Radio România Târgu Mureș, publică în noiembrie un comunicat de presă trimis de Dan Tanasă, în care se prezintă în calitate de președinte al Partidului Conservator, filiala din Spania. Filiala partidului lui Dan Voiculescu fusese abia constituită în august 2011 de Avram Gal (fost lider PSD, ulterior condamnat în primă instanță în 2024, n.red) care era președintele Departamentului Diaspora al Partidului Conservator. Gal s-a deplasat în Spania, în zonele Valencia și Castelló pentru întâlniri și discuții cu românii din diaspora. 

Pentru context, să ne reamintim: în România la putere se afla atunci Traian Băsescu și guvernul condus de Emil Boc. Țara traversa criza economică, iar în februarie 2011 se constituise USL - Uniunea Social-Liberală, cu Crin Antonescu și Victor Ponta. Dan Voiculescu era una dintre figurile centrale ale opoziției față de Traian Băsescu, iar Partidul Conservator folosea mass-media afiliată, Trustul Intact Antena 3 pentru a ataca puterea și a susține USL. 

Episodul 2: Ziarist „independent” 

2011 e și anul din care Tanasă începe să se prezinte ca fiind jurnalist independent. Așadar, odată cu alegerea sa într-o funcție politică de reprezentant al unui partid politic, a devenit și jurnalist. 

În orice cod deontologic se precizează că jurnalistul este obligat să evite conflictul de interese. Nu poți, în același timp, să pretinzi că informezi publicul și să faci campanie pentru tine. O astfel de situație este considerată incompatibilă cu exercitarea onestă și independentă a profesiei de jurnalist. 

Tanasă nu s-a încurcat însă cu deontologia. A inaugurat un blog, dantanasa.ro, unde a început să publice informații care vizau în principal activitatea liderilor UDMR din județele Covasna, Harghita și Mureș, acuzații despre maghiarizarea zonei și discriminarea etnicilor români care trăiau acolo. 
În 2012, a emis un comunicat de presă, tot de la Madrid, în care se plângea că părinții săi din Sfântu Gheorghe sunt șicanați de naționaliști maghiari, care le îndeasă manifeste cu insulte și amenințări în cutia poștală. Comunicatul a fost publicat de site-ul ziariștionline.ro, o platformă deținută de Asociația Civică Media fondată de Victor Roncea. E singura dată când o publicație și-l asumă pe Dan Tanasă ca fiind corespondentul său.

Una din bătăliile date de Dan Tanasă în Sfântu Gheorghe a fost pentru automatele de parcare, unde i s-a părut suspect că nu pot funcționa exclusiv în limba română.

Pârghia prin care notorietatea de „jurnalist” a lui Tanasă a crescut au fost, într-adevăr, procesele în contencios administrativ intentate unor primării. Exclusivitățile despre aceste acțiuni, precum și sentințele date de instanțe erau publicate pe blogul său. De asemenea, în 2014, Tanasă a fondat un ONG pe care l-a numit Asociația Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC). În numele acestei entități s-a adresat cu mai multe petiții Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). 

Conform datelor furnizate de CNCD, în perioada 2014-2024 ADEC a sesizat forul antidiscriminare de 64 de ori. În 22 de cazuri, petițiile considerate nerezolvate, au fost atacate la instanțele specializate. Până în 2024, în 8 cazuri ADEC a câștigat împotriva CNCD. Tanasă spune și el că a câștigat până acum 100 de procese pe spețele pe care le-a adus în fața judecătorilor. Printre altele, l-a dat în judecată pe primarul din Sfântu Gheorghe pentru că nu a arborat drapelul național al României pe turla Primăriei. Pe blogul său, Tanasă a publicat un articol cu titlul: „EXCLUSIV. Sentință DEFINITIVĂ: Drapelul României nu trebuie arborat pe Primăria Sfântu Gheorghe/ Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și magistrații asistă impasibili cum un primar UDMR micționează pe istoria și demnitatea românilor”.

Din articolele publicate de Dan Tanasă pe blogul unde făcea jurnalism.

Tanasă a mai reclamat că evenimentul de zilele orașului din Odorheiul Secuiesc nu este scris și-n limba română, a mai obligat primăria din Sfântu Gheorghe să amplaseze o plăcuță și în limba română pe un liceu din localitate, o altă plăcuță în românește despre Revoluția Maghiară pe primăria din Cristuru Secuiesc și alte asemenea. Activitatea lui nu a trecut neobservată și era folosită ca muniție împotriva UDMR, care se afla atunci la guvernare. După 2012, activistul a început să fie invitat frecvent în emisiuni produse de Antena 3. În 2015 i s-a dat premiul „Libertatea Presei pentru Curaj” conferit de Fundația Dan Voiculescu. Premiul i s-a decernat în cadrul emisiunii Sinteza zilei de Mihai Gâdea, care i-a înmânat trofeul și un cec în valoare de 50.000 de lei. „Sunt copleşit de emoţie şi onoare”, a declarat Dan Tanasă, prezent în platoul emisiunii de la Antena 3.

Creșterea notorietății sale pare să fi fost făcută cu bună știință, mai ales că urma un an electoral în 2016, marcat de derapaje naționaliste și anti-UE. De altfel, Codrin Ștefănescu unul din reprezentanții acestei direcții din PSD-ul lui Liviu Dragnea, spunea într-o declarație că el personal l-a sprijinit pe Dan Tanasă, care „până mai ieri voia să fie pe listele PSD la alegeri”.

Tanasă confirmă într-un interviu acordat celor de la DCNews (site-ul lui Bogdan Chirieac, analistul invitat permanent la Antena 3 în perioada Dragnea, n.red) că a cochetat inițial cu candidatura într-un partid mare: 

„Eu nu am găsit înțelegere la PSD, dar au găsit unii care acum sunt surprinși că sunt pe locuri eligibile. Este o chestiune exotică pe piața politică românească. De ce nu sunt pe listele unui partid mare? Pentru că aș fi o persoană mult prea necontrolabilă și aș dăuna într-o relație cu UDMR. Este singura mea explicație logică", declara el în 2016. 

„Jurnalistul" a mai spus că i se pare firesc să candideze având în vedere „luptele pe care le duc de mai bine de nouă ani cu privire la subiectul românii din Harghita și Covasna". 

În lipsa susținerii PSD, Tanasă a candidat pe listele partidului Alianța Națională România, înființat de Marian Munteanu, fostul lider al manifestațiilor studențești din Piața Universității 1990, devenit un personaj politic marginal după declarații publice fasciste. N-a prins loc în legislativ. Așa că și-a continuat activitatea de activist naționalist și chiar a decis să se întoarcă în țară, după 7 ani în străinătate.

Episodul 3: Susținerea din partea Academiei Române 

Perioada dinaintea înființării oficiale a AUR, începe cu lansarea unei cărți. Proaspăt revenit în România, Tanasă lansează în 2017 o carte de documente intitulată „Uitați în inima României", apărută la editura Eurocarpatica. Editura, condusă de Ioan Lăcătușu, un arhivist din Sfântu Gheorghe, supranumit „străjerul românismului", se află în subordinea Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe. 

Această entitate, înființată în 1999 funcționează la rândul ei sub egida Academiei Române. Cartea e prefațată de academicianul Dinu C. Giurescu și are o postfață scrisă de istoricul Radu Baltasiu - candidat la europarlamentare din partea AUR în 2024 și propunerea AUR pentru Ministerul Educației în așa-numitul guvern din umbră al formațiunii extremiste. 

Romeo Couți prezintă cartea lui Dan Tanasă în octombrie 2025.

PressOne a relatat cazul Baltasiu, un lector universitar la Facultatea de Sociologie din București, acuzat de studenți de comentarii misogine și homofobe făcute în timpul cursurilor pe care le predă. În 2016, Baltasiu era deja director al Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (CESPE). Astăzi, Centrul e considerat un instrument prin care se „redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei” AUR. 

Din aceeași poziție a susținut - scrie presa vremii - înființarea Centrului lui Lăcătușu la Sfântu Gheorghe. 

Cartea lui Dan Tanasă a fost lansată la Sala Dalles din București, prezentată de vedeta Antena 3 Adrian Ursu. Evenimentul a fost organizat de Asociația Neamunit a lui Aureliu Surulescu, actor și ambasador al inițiativei Coaliția pentru Familie. Colaborarea dintre Tanasă și Neamunit este însă mai veche, datând cel puțin din 2015 când Asociația lui Surulescu i-a decernat acestuia o diplomă de merit. Neamunit organizează din 2017 o tabără promovată de ierarhi din rândul BOR, care se numește Fii ai României.

Tanasă a vorbit recent despre cartea sa în podcastul Lebăda neagră produs de Romeo Couți, fostul director al TVR Cluj, plecat cu scandal din fruntea instituției în 2017. În episodul din octombrie 2025, Tanasă spune despre cartea sa că a reușit să o comercializeze puțin pe un site fiindcă e o carte care deranjează și că mai are câteva exemplare acasă, din care una i-o dăruiește realizatorului. Înapoi în timp, pe vremea când își promova intens cartea în 2017, Tanasă apărea într-o altă emisiune Adevăruri Tulburătoare cu Daniel Roxin. De aici aflăm că volumul lui putea fi cumpărat de pe site-ul daciaart.ro.

Daniel Roxin (stânga) și Dan Tanasă (dreapta) în 2017 la o celebră emisiune conspiraționistă Adevăruri Tulburătoare.

„Bună seara dl. Roxin, mă bucur să fiu alături de dv. din nou!" i se adresează Tanasă unuia din conspiraționiștii celebri ai internetului românesc. Vehemența postărilor de pe blogul personal, apariția în compania celor care au creat cu încăpățânare narațiunea României ca cetate asediată, în care străinii ne folosesc resursele în interesul lor nelegitim, i-au creat un halou de celebritate locală. În cele trei județe majoritar maghiare, dar și în Brașov, Cluj sau Bihor, unde există etnici maghiari în procente mai ridicate, Dan Tanasă era deja cunoscut ca un naționalist român pus pe scandal. Potrivit mărturiilor la care a avut acces PressOne pe parcursul acestei documentări, comunitatea maghiară considera activitatea lui derizorie, însă reușea să suscite reacții violente în rândul altor extremiști, dar de etnie maghiară. 

Extremistul maghiar Csibi Barna în război cu efigia naționalistului român Dan Tanasă.

Din nou, contextul politic regional a făcut ca notorietatea lui Tanasă să fie pompată de televiziunea lui Dan Voiculescu, care îi oferea cu generozitate platformă și vizibilitate. Era momentul în care UDMR-ul lui Kelemen Hunor începuse să devină un partid satelit pentru FIDESZ-ul lui Viktor Orbán în Transilvania. Finanțat cu sume record prin fundații de stat de la Budapesta sau direct de la bugetul Ungariei, UDMR-ul a început să repete tot mai mult mesajul țării vecine și a încetat să mai reprezinte interesele cetățenilor maghiari din România. Hunor ajunsese în 2017 să intermedieze discuţiile dintre Liviu Dragnea și Viktor Orbán, care își aliniau retorica naționalistă și anti-UE. 

Una din luptele ideologice date de Dan Tanasă la el acasă, în Secuime, a fost cu Csibi Barna, un alt ultranaționalist maghiar, care era funcționar la o agenție fiscală. Povestea despre Csibi Barna, ungurul care a spânzurat simbolic o păpușă cu numele Avram Iancu, a inflamat internetul românesc și opinia publică, iar în 2016, acesta a expus o imagine cu Dan Tanasă la Budapesta, pe care ar fi scris: „Scuipă-mă, sunt securist!"

Scăpat ca peștele în apă în această realitate care prevestea valul suveranist de mai târziu, Tanasă s-a lăsat din nou atras de politică, cu toate că defila în continuare ca fiind ziarist independent. În CV-ul postat pe site-ul Camerei Deputaților notează că a ocupat timp de aproximativ un an, din 2018-2019 un post de consilier pe lângă Parlamentul European fără să precizeze biroul europarlamentarului care l-a angajat. Cel care a găsit în Tanasă un bun sfătuitor a fost europarlamentarul PSD Cătălin Ivan. 

Răsfățat și el de televiziunile din siajul USL, Ivan își lansase în acei ani un proiect politic propriu, numic Alternativa pentru Demnitate Națională (ADN), în care l-a inclus pe Dan Tanasă. ADN avea chiar și un imn propriu, o reinterpretare techno-pop a melodiei Treceți, batalioane române, Carpații! Rămân mărturie conturile oficiale ale ADN-ului din social media, unde Tanasă și Ivan au participat la dezbateri organizate de asociații ale românilor din diaspora în Parlamentul României ca reprezentanți ai acestei formațiuni.

Cătălin Ivan în stânga, împreună cu consilierul lui Dan Tanasă la Tușnad. În dreapta este președintele Consiliului Județean Covasna Sándor Tamás.

Tot împreună, Tanasă cu Ivan au descins în 2018 la Universitatea de Vară Băile Tușnad (Balvanyos), un eveniment tradițional organizat de asociații maghiare de tineret, sprijinite de UDMR și FIDESZ, acuzând organizatorii că au diseminat informații false despre România și Transilvania și că i-au furat lui Tanasă niște pliante cu adevărul relațiilor româno-maghiare pe care le-a adus la eveniment. 

Episodul 4: Nașterea suveranistului Tanasă în Valea Uzului 

De Ziua Eroilor (6 iunie 2019), în Valea Uzului, o localitate aflată la limita dintre două județe și două regiuni istorice, Harghita și Băcau, românii și ungurii s-au încleștat violent pentru dreptul de acces într-un cimitir din timpul Primului Război Mondial. Și ungurii și românii aveau morți îngropați acolo. 

Ironic, violențele interetnice din județul Harghita au pornit de la un protest anti-UDMR. O activistă maghiară -  cea care în vara lui 2017 protestatse împotriva lui Viktor Orbán la Tușnad și a fost scoasă de păr din mulțime - a produs un happening pe 17 mai 2019. Atunci, mai multe persoane necunoscute din grupul ei au acoperit cu saci de plastic de gunoi crucile montate de primăria orașului Dărmănești, județul Bacău, și închinate soldaților români neidentificați care căzuseră în luptele din zonă. Fotografiile au declanșat revolta comunității românești.

Zilele care au urmat, până în 6 iunie, au produs mișcări subterane în tot spectrul ultranaționalist, atât de partea română, cât și de partea maghiară. De partea română s-au activat nu doar George Simion, dar și Frăţia ortodoxă „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă” a lui Dan Grăjdeanu, Asociația Calea Neamului, condusă de Mihai Târnoveanu precum și galerii de fotbal venite din județul Bacău. De partea maghiară, extremiștii Mișcării celor 64 de comitate au intrat în priză. DC News scrie în exclusivitate în 7 iunie 2019, o zi după încleștarea violentă, că Dan Tanasă s-a aflat în rândul protestatarilor care au forțat intrarea în cimitirul militar. 

În cimitirul din Valea Uzului purtând un tricou al asociației Neamunit

Episodul 5. În Parlament

Pe 21 decembrie 2020, Dan Tanasă era, în sfârșit, ales în legislativul țării și devenea deputat reprezentant al circumscripției electorale nr. 28 Mureș. AUR a primit pentru lista sa circa 10.000 de voturi, dar Tanasă deschidea lista pentru Camera Deputaților. În 2024, Tanasă a candidat pentru al doilea mandat în circumscriptia electorala nr.8 Brașov. AUR a încasat aici peste 40.000 de voturi. Pe site-ul său, Tanasă își declară ritos prioritățile în viață: „Creștin ortodox. Soț. Tată. Patriot. Deputat AUR. Vicepreședinte AUR.”

Soția lui, Raluca, alături de care are doi băieți, este absolventă de drept, dar s-a convertit în antrenor personal și influencer. Soția deputatului postează pe rețelele de socializare videoclipuri sub umbrela „mame fit” în timp ce se filmează făcând exerciții la sala de forță și ridicând greutăți. Printre altele, dă sfaturi destinate femeilor despre cum să-și mențină „mușchii fesieri tonifiați și bombați” sau cum să mănânce sănătos. 

Odată ajuns în Parlament, Tanasă a avut ocazia să se confrunte direct cu politica mare și cu inamicul său simbolic, UDMR-ul. Pentru el, acesta nu este un simplu adversar politic. De altfel, în intervențiile sale, Tanasă a catalogat această formațiune ca fiind un „terorist etnic” care acționează în județele majoritar maghiare precum un actor de deznaționalizare al românilor. El spune că în Transilvania și în special în județele Harghita, Covasna și Mureș, România și Ungaria împart o „co-suveranitate” și că această situație este întreținută de UDMR care urmează comandamente „din afară”.

Împreună cu Cătălin Ivan în Parlament. Foto: ADN.

Ca deputat în Parlamentul României, de Tanasă s-au lipit mai multe episoade publice în care își confrunta oponenții politici de la tribuna oficială, în sălile de ședință sau pe holuri folosind apelative jignitoare și o atitudine fizică amenințătoare. În 2021, în confruntarea cu deputatul USR Silviu Dehelean a fost filmat spunând: „Îți ordon să dispari din fața mea, auzi ce zic? Marș, mă!” și cerându-i să facă „pași înainte”. 

Cu acest trecut construit din conflict, oportunism mediatic și un naționalism exersat în cheie electorală, Dan Tanasă nu mai este doar un politician care vorbește tare, ci un actor care știe exact ce butoane emoționale apasă — și ce consecințe pot avea cuvintele lui.

În primele zile ale lui 2026, Dan Tanasă, deputatul AUR a revenit în spațiul public cu un mesaj menit să semene angoasă în rândul urmăritorilor săi cu privire la așa numita invazie de migranți în România. Declarația sa vizează mai ales UDMR-ul, vechiul său dușman ideologic, însă e vorba de o lovitură „cu mantă”, adică reușește c-un drum să promoveze și ura.

Postarea lui a fost văzută de 380.000 de ori și distribuită de circa 3.800 de ori. Cele mai recente informații, arată că în România, în octombrie 2025, erau puțin peste 210.000 de muncitori aduși din țări din Asia, ceea ce reprezintă 1,2% din totalul populației. E vorba de un oraș de dimensiunile Craiovei, circa 1 migrant la 100 de locuitori nativi diseminați în toată țara și mai ales în marile centre urbane, unde există, de fapt, și locurile de muncă pentru care au fost aduși, în principal în București, Ilfov, Constanța, Cluj și Timiș.  

Dan Tanasă se adresează unui public deja convins, dar nu face decât să răspândească dezinformare. PressOne a încercat să obțină un punct de vedere din partea deputatului AUR, însă acesta nu a răspuns întrebărilor noastre până la publicarea acestui articol.

Lansarea candidaţilor AUR pentru alegerile parlamentare, la Arenele Romane din București, 22 septembrie 2024 FOTO: Inquam Photos / George Călin

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€