Producătorul executiv demisionar al TVR Cluj: "Știe toată lumea că tot ceea ce apare pe post este «servit»"

Bianca Felseghi

Senior Editor

Zeci de ziariști angajați ai studioului teritorial TVR Cluj se află, de la începutul anului, într-un conflict deschis cu directorul instituției, Romeo Couți. Acesta este cel mai longeviv șef din cadrul Societății Române de Televiziune (SRTV).

35 dintre angajații TVR Cluj au semnat o scrisoare deschisă adresată Irinei Radu, președintele-director general al SRTV, în care îl acuză pe managerul local de ingerințe în activitatea editorială, de folosirea ziariștilor și a infrastructurii postului în interes personal sau pentru a-și consolida propriile relații cu personaje din zona politicului.

În urmă cu câteva zile, producătorul executiv al Știrilor și al Programelor de la TVR Cluj, ziaristul Adrian Roca-Rozenberg, a demisionat. La fel a procedat și coordonatoarea redacției Minorități, Pakai Eniko. Mandatele lor, ca și al directorului Romeo Couți, au încetat pe 31 decembrie 2016, dar au fost prelungite în baza unei detașări de interimat, făcută de București.

Adrian Roca-Rozenberg avea, ca producător executiv, și atribuții de redactor-șef, adică era cel care trebuia să decidă conținutul editorial al știrilor și al programelor difuzate de TVR Cluj.

Conflictul de la Cluj este vechi. În scrisoarea deschisă făcută publică la sfârșitul săptămânii trecute, angajații se plâng că situația trenează de ani de zile, în ciuda sesizărilor făcute în mod repetat de către subordonații lui Romeo Couți.

Scrisoarea deschisă a angajaților de la TVR Cluj

*

Am discutat cu Adrian Roca-Rozenberg (foto) despre motivele care au stat în spatele demisiei sale și despre urmările scandalului „Beatrice” care au dus echipa Știrilor de la Cluj în fața Comisiei interne de Etică.

Istoricul Mădălin Hodor: În 1989 a avut loc o diversiune militară executată de "armata secretă" a Partidului

Conspirațiile Revoluției: "turiștii sovietici" sau "Ceaușescu, vinovat pentru tot". Dar Securitatea?

Tatiana Niculescu: "Dacă n-ar fi fost asasinat, Codreanu ar fi rămas în istorie cel mult ca un personaj excentric"

INTERVIU. Autoarea recentei biografii a lui Codreanu vorbește despre legionarul care a ajuns idolul unui protestatar din orașul american Charlottesville.

În luna august 2016, TVR București a difuzat un material realizat în timpul unuia din cele mai mari evenimente anuale din Cluj-Napoca, Zilele Culturale Maghiare.

În reportaj se arăta că formația maghiară Beatrice ar fi intonat pe scena din centrul orașului melodii cu texte iredentiste, antiromânești, și că organizatorii au permis proiectarea de imagini în care apăreau Adolf Hitler, ISIS și Miklós Horthy pe un ecran imens montat în Piața Unirii.

De fapt, imaginile care însoțeau aceste informații nu au fost filmate la Cluj, ci au fost preluate dintr-un concert al trupei respective de pe YouTube, după un concert din Vác (Ungaria), 2009.

Adrian Roca-Rozenberg a refuzat să includă știrea în jurnalul regional, considerându-o incompletă și tendențioasă. Însă directorul Romeo Couți a intervenit pentru ca aceasta să fie difuzată în telejurnalul difuzat de la București.

Ulterior, reporterul care a realizat știrea și-a încheiat colaborarea cu studioul teritorial de la Cluj.

– Care a fost contextul în care ai decis să renunți la funcția de conducere în TVR?

– Eu, practic, mi-am încheiat mandatul la 31 decembrie 2016. La acea dată se terminau mandatele tuturor coordonatorilor cu atribuții de producători, directori, așa mai departe, mandate care fuseseră câștigate în baza unui concurs de proiecte manageriale care a avut loc în 2013.

Eram detașați pe funcție de conducere, care însemna adăugarea unei indemnizații la salariul funcției de bază deținute. La Cluj, toți cei cu funcții de conducere, inclusiv Romeo Couți, eram în aceeași situație.

Președintele trebuie să numească interimari în momentul încetării de drept a mandatelor. De obicei este vorba de aceiași oameni sau pot să fie alții, până la desfășurarea concursului.

„Eu nu am aprobat
difuzarea știrii
în acea formă tendențioasă.
Romeo Couți m-a anunțat pe față atunci
că va trece peste mine
și că va propune știrea
la București.”

(Adrian Roca-Rozenberg,
producător executiv
demisionar al TVR Cluj)

– Ce anume a generat conflictul dintre tine și directorul Romeo Couți și în care s-a implicat tot studioul teritorial de la Cluj?

– Conflictul dintre mine și Romeo Couți și dintre Romeo Couți și angajații din TVR Cluj nu e de acum. E mult mai vechi și am asistat și eu la diverse situații, dar, de fiecare dată, în încercarea de a nu provoca un blocaj în instituție, am încercat cu diplomație să reglez fiecare situație, fiecare criză.

Dar, într-adevăr, acești trei ani, în afară de câteva episoade care au contat pentru mine profesional, au însemnat de fapt criză după criză, după criză, încontinuu. Și toate aceste crize au fost voit provocate.

Fotografie din timpul concertului Beatrice din Cluj-Napoca, 2016. Foto: ZCMC (c)

– Să le luăm pe rând, atunci…

– Situația a explodat în vară, după scandalul cu acea știre difuzată de TVR, despre Zilele Culturale Maghiare. Eu nu am aprobat difuzarea știrii în acea formă tendențioasă. Romeo Couți m-a anunțat pe față atunci că va trece peste mine și că va propune știrea la București. De altfel, acest lucru a fost consemnat în Raportul Comisiei de Etică.

Și, cum e o fire răzbunătoare, imediat după, au început tot felul de șicanări. Aceasta e metoda prin care conduce el instituția.

– Atribuțiile postului pe care îl ocupa îi dădeau posibilitatea de a se implica în politica editorială, peste cuvântul redactorului-șef?

– El s-a implicat de mai multe ori, nu doar acum. Oficial, nu va recunoaște asta niciodată. Dar în anumite emisiuni trebuia să vină doar anumiți invitați.

La Știri trebuia să mergi la niște lansări de carte ale unui anumit autor, de interes pentru el personal. Practic, vorbim de oamenii care l-au susținut de-a lungul timpului. Nu știu dacă merită să le dau numele…

– Din ce zonă provin acești invitați care nu puteau să lipsească? Din partide politice?

– Dacă iei toate emisiunile de dezbatere politică de-a lungul timpului, vei observa că sunt anumiți invitați care se rotesc. În schimb, cei care sunt în „război” personal cu Romeo Couți au ajuns la o asemenea scârbă, încât nici nu mai acceptă invitațiile în emisiunile postului public local.

Și un primar al Clujului, bun-rău, cum o fi el, să ajungă să spună că nu mai vrea să meargă într-o instituție publică de televiziune mi se pare cel puțin ciudat. Demersul nostru jurnalistic acolo nu mai are nicio valoare. Știe toată lumea că tot ceea ce apare pe post este „servit”.

– Impresia ta și a colegilor tăi era că directorul TVR Cluj se folosea de resursele umane pe care le avea la îndemână… 

– …pentru jocurile personale și pentru a-și securiza funcția. El nu știe să conducă altfel. Seamănă teamă, șantajează. E un om șantajabil, care poate fi folosit ca instrument.

Placa cu „ungurii” e doar de vreo doi ani. Când, înainte, din Consiliul de Administrație al TVR făcea parte și Sebesi Karen din partea UDMR-ului, n-au fost probleme. Atunci, ungurii erau cei mai buni. Sunt texte diferite, pentru diferite contexte.

Irina Gaspar de la TVR Cluj, în timpul transmisiunii din 1 Decembrie.

Judecând după ultima perioadă, e clar că el urmează o agendă. Altfel, nu înțeleg pornirile suicidare jurnalistic de a provoca tensiune.

Puțină lume știe că, de 1 Decembrie, el a anunțat Bucureștiul, fără să se consulte cu comitetul executiv și cu alți producători, că nu vom transmite, ca de obicei, ceremoniile de la Alba Iulia, pe care le făcea Clujul, ci vom merge în Covasna sau în Harghita, să arătăm situația românilor de acolo.

Proiectul nu s-a mai realizat pentru că românii de acolo de la diverse asociații i-au întrebat pe producătorii puși să identifice subiecte în zonă – „Ce ați pățit? Vreți să stârniți valuri aiurea?”. 

O altă placă pe care o rulează este cu Chișinăul, cu Republica Moldova, și o folosește de vreun an de zile.

„Romeo Couți nu știe
să conducă altfel.
Seamănă teamă, șantajează.
E un om șantajabil,
care poate fi folosit
ca instrument.”

(Adrian Roca-Rozenberg,
producător executiv
demisionar al TVR Cluj)

– Ați avut deplasări în Republica Moldova?

– Nenumărate. Deplasări peste deplasări în ultimul an. Mașina directorului este cea care consumă cel mai mult combustibil din tot studioul. Asta în condițiile în care la Știri, astă-vară, am stat cu mașinile în curte, că nu aveam combustibil.

El se deplasează inițial singur, în prospecție, la Chișinău. Tot ce filmăm noi se întâmplă pe un setup pregătit deja de el.

Anul acesta a inventat un proiect de schimb de experiență între ziariști din Republica Moldova și ziariști de la Cluj. Dar oamenii care au fost aduși din Republica Moldova n-au fost aduși pe baza unor criterii clare de performanță.

Directorul TVR Cluj, Romeo Couți. Foto: www.jurnalistiromani.ro

Studioul de la Cluj a trebuit să se ocupe de ei, făcând bartere de cazări, de toate. A fost o grămadă de energie consumată în zona asta.

Jurnaliștii – de fapt doar jurnalistele – au fost aduse, de exemplu, la un curs de jurnalism pe mobil, unde se presupune că ai deja niște minime cunoștințe de video-jurnalism, adică știi să filmezi și să montezi. Or, toate jurnalistele erau, cum să zic, fete de sticlă, unele dintre ele nu făcuseră deloc teren. În plus, jurnalistele din proiectul transfrontalier au fost de limba rusă. Nu prea înțelegeau nici limba română, deci nu știu ce „pod peste Prut” a ieșit.

Ulterior, la Chișinău a fost organizată o gală, alt consum de bani și de energie. Resursele studioului au fost transportate în masă acolo.

– Ce înseamnă asta?

– Păi, oameni de pe car au fost vreo 30-40. Romeo Couți a susținut mereu că el face aceste deplasări în baza unor contracte de coproducție cu firme, cu asociații, tocmai pentru acest scop.

Dar nimeni nu a stat la final să adune și să vadă dacă aceste deplasări și-au avut rostul, dacă au fost eficiente din punct de vedere al banilor, audienței, ecourilor. De fapt, după fiecare deplasare urmau și alte costuri, diurnele oamenilor, că nu poți pune în cârca partenerilor cheltuielile de masă ale angajaților tăi.

Artificiul pe care îl folosește directorul este următorul și noi ne-am prins târziu de asta pentru că nu avem experiența necesară. Eu nu pot concura cu un director care vine, poate stă o oră la serviciu, se ocupă numai de manevre, în timp ce încercam să țin două departamente – și Știrile, și Programele – și în același timp să învăț.

Deci, noi avem un buget, pe care îl primim de la București și care e parte din bugetul mare al televiziunii. Până anul acesta mai exista și un alt buget, din venituri proprii, colectate din taxe și publicitate. Bugetul acesta, nu știe nimeni cum este folosit.

Centralizările pe care noi le-am văzut se referă strict la bugetul de care trebuie să ne ținem, adică la cel dat de la București.

Afișul Galei organizate de TVR Cluj, la Chișinău. Foto: Pagina de Facebook a instituției

În rest, e o ceață. E un buzunar extern pe care Romeo Couți l-a folosit strict în interes personal și din care credem că ar fi putut să gestioneze situații de criză cum au fost în primăvara anului trecut, când am fost subfinanțați și nu erau bani pentru plata colaboratorilor.

În schimb, oameni cu care am lucrat foarte bine și pe care i-am crescut a trebuit să plece. În toamnă, a venit bugetul pe anul 2016. Până în august, noi am lucrat cu proiecția bugetară. Din lipsa unei strategii, bugetul a fost supraevaluat, deci era și mai mic decât credeam noi, așa că am renunțat la toți colaboratorii, a doua oară într-un an. Iar această schemă se petrece în fiecare an. Eu nu țin minte să fi fost an în care să nu trebuiască să renunț la oameni.

În acest moment, toți oamenii care lucrează la TVR Cluj au cam două producții de care răspund. Diferența e că la Știri, unde e o situație mai specială, că acolo nu poți lua un om care 20 de ani a lucrat pe un anumit tip de producție, să îl trimiți pe teren și să te aștepți să aibă surse.

Eu la Știri am fost foarte afectat de dinamica asta.

„Jurnalistele
din proiectul transfrontalier
au fost de limba rusă.
Nu prea înțelegeau
nici limba română,
deci nu știu ce
«pod peste Prut» a ieșit.”

(Adrian Roca-Rozenberg,
producător executiv
demisionar al TVR Cluj)

– Ați avut deplasări în Găgăuzia, în Ucraina… Acestea cum s-au justificat editorial? 

– De fiecare dată când au fost întrebate aceste lucruri, ni s-a răspuns, cum să zic, naționalist. „Cum adică pui la îndoială această decizie? Ce le spui tu românilor de acolo care așteaptă de la noi, televiziunea publică, să ne implicăm?” Astea erau argumentele lui. O justificare clară jurnalistică nu a existat niciodată.

Toate emisiunile care s-au realizat acolo sunt… un fel de apă de ploaie. Niște talk-show-uri. Reportaje s-au făcut în puține rânduri, abordate pășunist, și nici măcar acelea n-au fost niște anchete care să arate într-un fel problemele cu care se confruntă oamenii în acea zonă.

– În funcție de ce erau selectați oamenii care plecau în Moldova? 

– Numitorul comun al acestor deplasări e o persoană din afara instituției, care apărea de fiecare dată la studio ca „să coordoneze”. Vezi, Doamne, era liantul în relația noastră cu zona respectivă. Un om adus de Couți. Nimeni nu știe ce face și cu ce se ocupă.

El se prezintă ca fiind directorul executiv al Forumului Internațional al Jurnaliștilor Români, un ONG înființat de Romeo Couți, al cărui președinte este tot el. Acest om din afară venea și făcea selecția jurnaliștilor.

Unul din studiourile TVR Cluj. Foto: cluj.tvr.ro/

Recunosc că mie, o bună perioadă din timp, mi-a fost teamă de Romeo Couți. Mi-a dat mereu de înțeles că dacă mă opun, dacă blochez ceva, îmi va bloca și el la rândul lui, ceva. Dai un pumn, dau și eu un pumn, asta e atitudinea. Încercam să pun în balanță ce fac: nu prea înțeleg eu chestia asta, dar hai să încerc să scot ce e mai bun din ea.

În deplasarea din Ucraina am mers și eu. Am profitat de faptul că, atunci, românii din comunitățile românești erau trimiși să lupte în Donețk. Și am făcut niște reportaje care au intrat pe telejurnalele de pe programul 1.

Eu am vrut să-mi văd de treabă pe partea editorială. Dacă eu ridicam o problemă legată de o decizie a lui, automat reacționa nesemnându-mi contractele colaboratorilor, așa că nu puteau oamenii să își ia banii pe luna respectivă. Și iar, criză.

Colegi de-ai mei au fost trimiși, peste capul meu, în deplasare în Oradea, de exemplu, pentru filmări la o emisiune care nici măcar nu există în grilă. Filmările nu au intrat încă nicăieri, nu se știe care e rolul lor. Probabil, mă întreb, trebuia doar să fim acolo și să ne vadă cineva? Acest gen de situații s-au petrecut încontinuu de trei ani încoace.

„Colegi de-ai mei
au fost trimiși,
peste capul meu,
în deplasare în Oradea,
de exemplu,
pentru filmări la o emisiune
care nici măcar
nu există în grilă.”

(Adrian Roca-Rozenberg,
producător executiv
demisionar al TVR Cluj)

– Să revenim la momentul demisiei tale. De ce ai considerat că nu mai poți rămâne în funcție?

– PDG-ul (președintele-director general al TVR, funcție ocupată acum de Irina Radu – n.r.) ne-a numit interimari pe aceiași oameni care am fost și înainte – și pe mine, și la marketing, și pe Romeo Couți –, urmând ca în martie să se organizeze un nou concurs. Noi am zis, însă, că, în condițiile în care Couți rămâne, nouă ne va fi foarte greu să lucrăm cu adevărat și să ne focusăm pe ce trebuie.

Toamna care a trecut a fost elocventă. După scandalul cu știrea aceea cu formația Beatrice, el a dus și față de mine și față de alți opozanți o politică de răzbunare, adică un fel de hărțuire. Notă explicativă peste notă explicativă, despre știri, despre situații banale care țin de bucătăria unei redacții. Trebuia să justific birocratic fiecare decizie editorială.

Cum nu exista nimeni care să se ocupe de corespondența externă, Couți îmi cerea mie, ca să se acopere, câte un punct de vedere în scris. M-a îngropat în hârtii. Asta, în condițiile în care, eu coordonam campania electorală, care e întotdeauna o sarcină delicată, iar TVR acoperă întreaga regiune, nu doar județul Cluj, pregăteam intervențiile pentru București de 1 Decembrie, din 11 decembrie, din timpul scrutinului.

În plus, nu aveam nici oameni pentru că renunțasem la colaboratori. Toți angajații existenți făceau două producții în paralel și apăreau tot felul de situații, unul se îmbolnăvea, trebuia să jonglezi în permanență cu oamenii.

Așa ne-am trezit cu faza de 1 Decembrie, noi deja pregăteam transmisiunea de la Alba Iulia și am aflat de la colegii de la București că vom pleca în Secuime.

Adrian Roca-Rozenberg, în timpul unei transmisiuni de la Auschwitz, pe TVR 1. Foto: tvr.ro

Ne-am apucat să vedem care e situația acolo, am pierdut inutil vreo săptămână ca să identificăm subiectele. Pe urmă s-a renunțat, că nici Bucureștiul n-a mai dat OK-ul acestui demers.

La final, ca să aibă el ultimul cuvânt, Romeo Couți a cerut ca de la Alba Iulia să se realizeze și un matinal în aceeași zi. Nu aveam camere, l-am făcut cu două, care sunt mult prea puțin pentru o producție, și a ieșit… ce-a ieșit. Apoi a fost scandal că de ce a ieșit prost.

Ne pune capcane, așteaptă să ne împiedicăm și avem toate șansele, după care vine și culege ce-a mai rămas din tine. Te mănâncă. Așa funcționează el. Își rezolvă răfuielile directe cu anumite persoane prin intermediul știrilor.

La Zilele Maghiare, el a comandat acea știre, atacul la adresa Zilelor Maghiare a fost intenționat, după ce cu o săptămână înainte i-a chemat pe organizatori la studio și le-a explicat că, nefiind bani pentru combustibil, noi facem transmisiuni din Centru, de la evenimentul lor, doar dacă ne dau bani, în coproducție. Organizatorii au plătit o sponsorizare de 1.000 de lei, ca să ne putem muta în Centru.

Din cauză că era certat cu sindicatele, el nu mai făcuse o întâlnire generală cu toți oamenii de vreo doi ani. Ei bine, în toamnă, ne-a convocat la o întâlnire la care a venit și Monica Ghiurco, membru în Consiliul de Administrație, unde, mai mult sau mai puțin voalat, amândoi au amenințat oamenii că situația studioului va fi foarte urâtă dacă el nu va mai fi director și ce rău au produs cei din corpul editorial că au semnat o scrisoare comună făcută publică și în care se detașau de știrea tendențioasă și demersul jurnalistic penibil al colegei, pe atunci, Diana Apahidean.

Ne-am întrebat și atunci: care-i miza? În plus, Monica Ghiurco era aleasă din partea angajaților, era reprezentanta lor… Și ea le-a arătat beculețul roșu.

„Așa funcționează el.
Își rezolvă răfuielile directe
cu anumite persoane
prin intermediul știrilor.”

(Adrian Roca-Rozenberg,
producător executiv
demisionar al TVR Cluj)

– Romeo Couți rămâne, totuși, cel mai longeviv director teritorial al TVR…

– Reușește de fiecare dată să își facă pârghiile politice astfel încât să reziste. Nu vreau să dau în efemeride și alte din astea… dar gândește-te la următoarea situație: noi am fost singura televiziune care am făcut anul trecut o ediție specială, după ce la Suceagu (localitate din județul Cluj – n.r.) s-a dezvelit bustul unui ofițer de securitate care a fost chinuit la Revoluție.

În 1989 a fost un incident la Odorheiul Secuiesc. Mai mulți localnici, majoritatea maghiari, au atacat postul de Securitate local unde era un om, care avea ordin să păzească, și l-au chinuit. A fost martirizat, a fost făcut erou la un moment dat, pe urmă i s-a luat titlul, acum e erou din nou. Iar Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din SRI i-au făcut un bust la Suceagu.

Noi a trebuit să mergem acolo și să facem o ediție specială. Având în vedere relația pe care românii, per total, au avut-o cu Securitatea, poate nu e neapărat un subiect oportun. Mai bine să o lăsăm așa și să ne ocupăm de probleme reale ale cetățenilor.

– Care e deznodământul la care sperați după scrisoarea colegilor tăi și după demisiile survenite?

– Nu cred că se va schimba nimic. Dar, având în vedere campania de denigrare pe care Romeo Couți o duce împotriva colegilor, am zis că nu e bine ca noi să tăcem și pe urmă să ne plângem că ceva nu e în regulă. Practic, pentru mine, acesta e singurul demers. Eu n-am nicio problemă să revin la funcția de bază, să revin pe teren, să fac ceea ce-mi place, ceea ce mi-a plăcut dintotdeauna. Abia aștept.

Romeo Couți nu comentează

Contactat telefonic, directorul TVR Cluj, Romeo Couți, a refuzat să comenteze situația din instituția pe care o conduce din 2003, unde zeci de angajați s-au adresat SRTV, ca să se plângă de condițiile de muncă.

„Sunt la curent cu scrisoarea de care vorbiți, dar să știți că nu am voie să fac nicio declarație, vă rog să luați legătura cu Departamentul de Comunicare de la București, bine?”, a spus Couți.

Am sunat-o și pe Monica Ghiurco, membru în Consiliul de Administrație al TVR, reprezentantul angajaților. Ghiurco a spus că nu dorește să comenteze „acuzațiile unora sau altora” și că ar exista anumite interese în a întreține subiectul scandalului de la Cluj în spațiul public, chiar dacă se întreprind deja demersuri interne de clarificare a situației. Totuși, a emis un punct de vedere.

Monica Ghiurco: „Este o inflamare absolut artificială”

Redăm răspunsul Monicăi Ghiurco, reprezentantul angajaților în Consiliul de Administrație al Televiziunii Române, la solicitarea PressOne de a comenta scandalul din TVR Cluj:

„Dacă cineva își imaginează că poate să impună o anumită conducere prin presiune publică, cred că se hazardează.

Personal, am mai multe nelămuriri: aș vrea să văd dacă toți cei care au avut de-a lungul timpului nemulțumiri punctuale le-au susținut în mod oficial, asumat cu nume propriu și semnătură, mai exact aș dori să văd mai întâi câte sesizări de acest fel au fost făcute la Comisia de Etică din TVR, formată din colegi cu reputație recunoscută care analizează într-o primă instanță situațiile reclamate de cei care se consideră nemulțumiți sau nedreptățiți de șefii lor (din câte știu, nu au fost asemenea sesizări).

Și pentru a fi pe deplin corecți, nu doar activitatea directorului trebuie evaluată, ci și a celorlalți din conducerea studioului, cu sau fără așa-zisă demisie – mai corect, refuz de a mai fi parte a comitetului director. Demisie ar fi fost dacă s-ar fi retras mai devreme din funcțiile de conducere, înainte de încheierea perioadei pentru care au fost numiți producători executivi. Dacă demisionau atunci, în baza unor nemulțumiri concrete, alta ar fi fost situația, însă chiar și așa, niciunul dintre ei nu se poate exonera de răspunderea pe care au avut-o în ultima perioadă pentru performanța studioului TVR Cluj, inclusiv în scandalul din vară (cu știrea „Beatrice” – n.r.).

Mai am o nedumerire: de ce absolut orice chestiune internă a TVR Cluj capătă imediat conotația unui conflict interetnic și este rostogolită instantaneu în spațiul public? Nu este corect, este o inflamare absolut artificială și dezaprob orice demers și orice instigare de această natură.

Despre alte chestiuni pe care nu le cunosc, nu pot comenta. Însă fac apel la respectarea regulamentelor interne și a obligațiilor de serviciu de către toată lumea, indiferent de tabere și de interese și indiferent de susținerea pe care o invocă unii sau alții, internă sau externă. În acest moment, situația trebuie clarificată în mod normal în interiorul SRTv, cu maximă obiectivitate și aici vă asigur de tot concursul meu”.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€