Cum se vede, din satelit, evoluția cartierelor-dormitor de la periferia Bucureștiului

Răzvan Filip

Reporter

PressOne a folosit Google Earth pentru a vedea cum s-au transformat, în ultimele decenii, zonele limitrofe ale Capitalei. În 2024, zona metropolitană București se prezintă mai săracă în terenuri agricole și spații verzi, dar mai bogată în mașini, betoane și blocuri. Unele dintre ele, legate la fose septice. 

Popești-Leordeniul de ieri și de azi

„Boom imobiliar așteptat. Apropierea de Capitală și investițiile recente fac din Popești-Leordeni o zonă de mare atracție imobiliară”, semnala cotidianul Evenimentul Zilei în martie 2008, într-un reportaj despre o livadă retrocedată care risca, la vremea aceea, să fie înlocuită de un complex rezidențial. 16 ani mai târziu, boom-ul imobiliar din Popești-Leordeni se vede din satelit. 

Tot din satelit se vede și cum boom-ul a luat-o înaintea infrastructurii urbane, aspect documentat pe larg de PressOne, într-un reportaj de acum 2 ani. Practic, acolo unde înainte existau ulițe și drumuri înguste de țară, au apărut, de-o parte și de alta, blocuri. 

Sus: Popești-Leordeni în 2011. Jos: Popești-Leordeni în 2024. Capturi foto via Google Earth

„Așa a fost dezvoltat, ca sat. Cu ulițe foarte înguste. Apoi ulițele au devenit străzi. Și nimeni nu vrea să cedeze teren”, declara acum 2 ani, sub protecția anonimatului, un specialist direct implicat în dezvoltarea imobiliară a orașului. La avântul imobiliar al localității au contribuit oameni de toate felurile, de la interlopi și familia primarului localității, Petre Iacob, până la Robert și Ionuț Negoiță. 

Așa se vede, din satelit, ansamblul imobiliar construit de frații Negoiță în Popești-Leordeni. Capturi foto via Google Earth

„Primarul Sectorului 3 nu a plătit, practic, niciun ban din taxele și impozitele pe care le datorează pentru numărul uriaș de proprietăți pe care îl deține. El a strâns datorii de peste un milion de lei, numai pentru locuințele și terenurile pe care le are pe teritoriul orașului Popești-Leordeni”, scria Evenimentul Zilei în toamna lui 2014. Doi ani mai devreme, ansamblul dezvoltat de el luase foc din cauza construirii defectuoase și lăsa pe drumuri 24 de familii.   

Pallady: orașul fraților Negoiță

Pe frații Negoiță îi regăsim ca protagoniști și în dezvoltarea imobilară a zonei Pallady din sectorul 3. În ultimul deceniu, Ionuț Negoiță a construit aici mai multe ansambluri pentru care a primit autorizații de construire chiar de la fratele său, primar al sectorului de 12 ani.

Transformarea zonei Pallady în doar 10 ani. Capturi foto via Google Earth

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Transformarea generată de cei doi se vede, din nou, din satelit. Unde nu exista aproape nimic în 2013-2014, astăzi se observă mii de locuințe noi, restaurante, magazine, centre comerciale, parcări supraetajate, baze sportive și un nou spațiu verde, Parcul Teilor. Un mini-oraș, practic.

Chiajna, comuna care de fapt este oraș

În nord-vestul Capitalei, imaginile din satelit prezintă o poveste asemănătoare cu cea a Popești-Leordeniului. Când cauți Chiajna pe Google Earth, programul îți arată un oraș densificat, cu potențial de reședință de județ. În acte, însă, localitatea încă apare cu titulatura de „comună.”

„Noi vorbim despre comuna Chiajna poate doar așa legal, dar comuna Chiajna are mai mulți locuitori decât orașul Vaslui. Deci este pe undeva pe la nivelul Râmnicu Vâlcea”, declara Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6, în 2021. 

Transformarea comunei Chiajna în perioada 2011-2024. Capturi foto via Google Earth

Este o localitate în care se construiește fără încetare de peste 10 ani și care a atras zeci de mii de locuitori noi. Nu pentru că autoritățile locale le-ar fi oferit infrastructură și condiții mai bune decât găseau în București, ci pentru că apartamentele nou-construite erau mai ieftine. În unele cazuri, declarau localnicii din zonă în 2022, oamenii s-au mutat în blocuri care nu aveau acces la utilități de bază, precum apa curentă sau canalizarea. Presa scrie și acum, la peste un deceniu de când a început boom-ul imobiliar din localitate, despre clădiri cu fosă septică. 

De asemenea, traficul se desfășoară și astăzi pe străzi gândite ca ulițe, nu ca artere care să deservească zeci de mii de oameni care fac, zi de zi, naveta Chiajna-București. Sunt consecințele unei dezvoltări haotice, făcută prin PUZ-uri care au transformat pământuri agricole în intravilane, deci atrăgătoare pentru marile companii imobiliare din zona Ilfov. 

Nordul Capitalei: mai puțin verde, mai multe residence-uri pentru cei bogați

Transformări radicale au avut loc, în ultimii 10-20 de ani, și în Nordul Capitalei. Este o zonă care după Revoluție a servit ca loc de refugiu atât pentru bogații Bucureștiului/României, care au construit aici ansambluri de vile și ansambluri rezidențiale de lux, cât și pentru marile companii străine, a căror venire în România a creat în zonă un mic downtown american. 

„Pipera de atunci era un exemplu de cum am evadat când am început să avem şi noi piaţă rezidenţială; toată lumea a zis gata, primul lucru pe care îl facem e să evadăm din Bucureşti, să facem case mari, cu teren mult”, descrie un expert imobiliar, pentru Panorama, aspirațiile celor care au generat boom-ul imobiliar din Nord.

În zona de Nord a Capitalei, hectare întregi de spațiu verde au fost distruse din cauza intereselor imobiliare. Capturi foto via Google Earth

Uneori, dorința milionarilor români de a-și spori averile prin investiții imobiliare a dus la distrugerea a zeci de hectare de spațiu verde. „O pădure urbană, cu sute de copaci, plasată în nordul Capitalei, a dispărut în câteva luni, în văzul tuturor și prin complicitatea autorităților, susțin cetățenii”, semnala ziarul Libertatea în vara lui 2022. 

Operațiunea avea loc pe un teren care cândva făcea parte din Pepiniera Tei-Boboc și care, cumva, a ajuns în proprietatea milionarului fugar Puiu Popoviciu. Distrugerile provocate de interesele imobiliare din zonă sunt vizibile, astăzi, din satelit. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€