Consiliul Național al Cercetării Științifice: Indicatorii de performanță din cercetarea românească sunt viciați de publicarea excesivă

Bianca Felseghi

Senior Editor

Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS) avertizează într-un comunicat public cu privire la pericolul inflației de articole așa-zis „științifice”, la edituri asupra cărora planează suspiciunea nerespectării standardelor necesare privind evaluarea și publicarea rezultatelor cercetării. CNCS cere măsuri imediate pentru descurajarea publicațiilor pseudo-științifice, unde primează cantitatea și nu calitatea.

La zece zile după ce PressOne a publicat serialul în două episoade „Afacerea «premii pentru cercetare»”, CNCS atrage atenția că indicatorii de performanță utilizați atât în ierarhizarea universităților și institutelor, cât și în formularea criteriilor și standardelor minimale pentru participare la competiții de proiecte și pentru accederea în posturi didactice și de cercetare sunt viciați.  

Citește seria PressOne aici:

Afacerea „premii pentru cercetare (1)”

Afacerea „premii pentru cercetare (2)”

Ritmul de publicare pentru întrunirea grilelor de performanță profesională individuală este mult prea accelerat și dăunează calității științei pe care o diseminează universitățile românești, spune CNCS.  

„Alături de avantajele incontestabile oferite în evaluarea și ierarhizarea performanțelor academice, într-un mediu dinamic, cu un număr al publicațiilor științifice aflat în permanentă creștere, principiul scientometric implică însă și riscuri legate de posibilitatea manipulării acestuia prin practici editoriale discutabile. Ca urmare, în ultimul timp, agenții naționale de asigurare a calității în cercetare și universități din state ale Uniunii Europene, S.U.A., Marea Britanie, Canada, Japonia, Australia, Norvegia, Elveția, China au inițiat o monitorizare a calității publicațiilor și au luat deja decizii privind descurajarea practicii publicării în reviste/la edituri considerate a fi «predatory» (pseudo-științific, n.red)”, se spune în comunicatul CNCS din 25 mai 2023. 

Consiliul Național al Cercetării Știinţifice este un organism consultativ al Ministerului Educației și este, practic, cel care organizează funcționarea cercetării din România.

CNCS oferă și un ghidaj minimal pentru recunoașterea și descurajarea publicării de articole științifice în reviste și edituri de tip „predatory”: au nume apropiate de cele ale unor publicații renumite, au pagini de internet oficiale de calitate îndoielnică, sunt netransparente cu privire la modul de selecționare al manuscriselor, oferă perioade foarte scurte de timp între solicitarea de publicare și apariția manuscrisului, scot numere tematice speciale cu frecvență mare și au arii tematice excesiv de largi și solicită potențialilor autori să citeze în bibliografiile studiilor lor articole publicate de către aceeași revistă. 

CNCS cere, practic, tuturor instituțiilor abilitate din România să ia decizii care să descurajeze, pe termen mediu și lung, practicile editoriale discutabile. „Suntem de părere că mediul academic românesc ar avea de profitat, inclusiv în sensul credibilității, vizibilității și competitivității pe plan internațional, dacă în prim-planul politicilor privind practica diseminării rezultatelor cercetării s-ar afla calitatea publicațiilor și nu numărul acestora”.

Sub Pământ SRL: Centrul de Date Quantum AI de la Luna va fi construit în subteran pe malul Arieșului

Investiția de un miliard de dolari a companiei americane DriverAI într-un centru de date Quantum AI subteran în comuna Luna (Cluj), lângă o bază NATO și râul Arieș, ridică semne de întrebare privind finanțarea, terenul aflat în litigiu și impactul de mediu, în special consumul de apă pentru răcire.

Și acum, ce? Peste 400 de oameni preluați de autorități din azilele din Bihor au ajuns în instituții din toată țara, unii la sute de kilometri distanță, mulți fără acte. O singură persoană a ajuns la familia ei

Ce se întâmplă mai departe cu cei 409 oameni relocați de urgență în instituții din toată țara în urma perchezițiilor de pe 30 iunie din județul Bihor, care au vizat o rețea de exploatare a persoanelor vulnerabile?

Ancheta PressOne, apărută în 14-15 mai 2023, demonstrează în ce fel anumiți cercetători, angajați ai universităților românești, profită de mecanismul de premiere, publicând excesiv articole în reviste de tip știință-deschisă (open access). Universitățile românești plătesc zeci de milioane de lei pe an pentru publicarea în regim deschis a rezultatelor cercetărilor finanțate din fonduri publice, fără să aibă certitudinea că studiile au fost scrise într-adevăr de autorii care le semnează. Un sistem de evaluare bazat pe obținerea de punctaje, care a fost gândit în primă instanță pentru a recompensa eforturile celor mai dedicați cercetători, este folosit ca portiță pentru obținerea de beneficii financiare considerabile plătite din bani publici.