Colina Nouă, sau cum se construiește în România cel mai sustenabil orășel din Europa (P)

Adrian Mihălțianu

Orașe

04/11/2020

Ne dăm seama cu greu că modul în care ne-am construit casele și orașele în ultima sută de ani perpetuează un stil de viață care ne alienează, ne îmbolnăvește și ne face nefericiți. Fie că vorbim de cartiere-dormitor, fie că vorbim de suburbii din care faci o oră până în oraș, fie că vorbim de case construite-n câmp sau de blocuri înghesuite, pur și simplu continuăm să alergăm în aceeași rotiță de hamsteri, iar apoi ne mirăm că suntem campioni la depresie și îmbolnăviri.

Orașele noastre sunt construite în jurul mașinilor, nu al oamenilor, iar asta se vede din impactul major al acestora asupra spațiului din oraș: ele ocupă circa 50% din infrastructură, deși asigură sub 20% dintre călătoriile zilnice ale unui oraș mediu european.

Mi se pare cu atât mai interesant că tocmai aici, la 30 de minute de mers cu mașina de Cluj-Napoca, un grup de antreprenori români, americani și europeni s-a apucat de construit un orășel ridicat cu un scop precis: acela de a reseta modul în care locuim nu doar în România, ci în întreaga lume. Este, pe scurt, un proiect destinat să devină etalon - benchmark, cum le place corporatiștilor să spună.

De ce tocmai în România? Din două motive: costurile mult mai mici decât oriunde altundeva în Europa sau SUA și faptul că fondatorii proiectului și-au dat seama că zona Transilvaniei are un potențial uriaș. Apropo de acest potențial: românii îl înțeleg mai greu, cât timp nu au exercițiul planurilor întinse pe zeci de ani. Dar încep să-l priceapă.

Zona Clujului va fi conectată în acest deceniu de Europa și restul țării prin legături de mare viteză pe asfalt, feroviare și digitale. Boom-ul imobiliar haotic din ultimii 20 de ani va fi ceva minuscul față de ce va urma în următoarele două decenii. Dar dacă de acum încolo nu se construiește sustenabil, nu se fac case verzi și cartiere coerente, zona se va sufoca în propriul său succes.

Ei bine, la Colina Nouă se încearcă cu totul altceva.

Ca o suburbie din Austria, doar că nu e o suburbie și nu e în Austria

Prima dată când am auzit de proiectul Colina Nouă, acum doi ani, acolo existau doar fermele Colina Farms, axate pe agricultura organică. Apoi a răsărit o casă-model, urmată de alte douăzeci de case, construite toate în același timp în ultimele 12 luni. Am ajuns aici în septembrie, când încă se mai lucra la ele, dar în primăvara lui 2021 vor fi toate gata, la cheie. Sunt 22 de clădiri care cuprind 28 de unități de locuit, din care 14 s-au vândut deja, două dintre ele fiind pregătite pentru școala care se va deschide aici.

Senzația e că ai ajuns pe undeva prin Austria, doar satele dimprejur amintindu-ți că ești, de fapt, în România. Când se liniștesc zgomotele de șantier, rămâi cu aerul curat, cu liniștea specifică unui sat și cu priveliștea unor dealuri care te îmbie la plimbare.

Se va continua în același ritm și în anii următori, proiectul fiind astfel gândit încât accesul locuitorilor se va face întotdeauna prin zona deja terminată a orășelului, fără să fie deranjați de mașinile grele folosite la construcția următoarelor faze. Până la finalizare, doar 1-1,5 hectare din suprafața proiectului vor fi în curs de construcție în fiecare an. Până aici, nu prea diferit de atâtea suburbii de lux construite în România. Dar sunt câteva diferențe majore.

Din acest motiv, încă din primele faze ale proiectului vor exista o școală, un spațiu pentru birouri, o piață, magazine și alte servicii pe care cineva care locuiește într-un oraș se așteaptă să le aibă în proximitate, nu la 30 de minute de mers cu mașina. Practic, o bună parte dintre cei care vor locui aici vor lucra fie de acasă, fie de la birourile în regim de shared workplace, fie în cadrul firmelor care se vor stabili aici. Deplasările spre Cluj-Napoca se vor face doar pentru serviciile specifice unui oraș mare.

Investiția include un sistem de drenaj al apelor pluviale gândit să reziste la inundații care apar o dată la 100 de ani, coordonat de un american, Craig Avery, care are la CV regândirea sistemului de diguri din New Orleans, după inundațiile catastrofale din 2005. Judecând după cum arată șanțurile de drenaj, nu doar Colina Nouă, dar nici satul de lângă, Băbuțiu, nu se vor mai confrunta vreodată cu inundații.

După sistemul de drenaj s-a construit sistemul de canalizare, dotat deja cu stație de epurare a apelor menajere, cu scopul de a deveni prima comunitate certificată Zero Waste din România. Colina Nouă va folosi mare parte din deșeurile gospodărești pentru obținerea compostului folosit la fertilizarea solului. Apropo, apa potabilă de la Colina Nouă provine dintr-un puț de mare adâncime, este alcalină și are o puritate care necesită un minimum de tratament.

Pe lângă toată această infrastructură s-a tras fibra optică, pentru că tot ansamblul va fi conectat la internet de mare viteză. În fine, până la finalul acestui an, accesul la casele finalizate se va face pe infrastructură rutieră și pietonală complet executată, la nivel de asfalt. Aș vrea să văd acest lucru întâmplându-se peste tot în România, țara unde încă se mai dau în folosință cartiere întregi fără infrastructură.

De altfel, niciun automobil nu va circula pe aici cu viteză, pentru că toată infrastructura e construită având în minte câteva sute de locuitori care se deplasează în interiorul localității pe jos sau cu bicicleta, nu cu mașina. Nu sunt garduri de beton, dar nici nu e nevoie, pentru că zonele private sunt delimitate de plante, garduri vii și mici alei pietruite, ca într-o stațiune.

Acesta este deja amenajat de niște peisagiști, atât în jurul caselor (care au acces direct la iarbă verde), cât și în spațiile comune. Va exista și un parc, dar zone extinse vor fi amenajate pentru promenadă pe jos sau cu bicicleta pe dealurile dimprejur.

Există deja o pepinieră cu câteva mii de copaci pregătiți pentru plantare. Vor fi plantați aici în total circa 18.000 de copaci până la finalizarea proiectului, după un plan gândit, din nou, de peisagiști. Insist pe tema dată, având în vedere haosul obișnuit la noi în țară în această privință.

În total, vor exista 16 kilometri de trotuare și trasee de biciclete la Colina Nouă. Multe dintre ele se regăsesc pe colinele dimprejur, cu o vedere panoramică asupra peisajului transilvan.

Serele de aici au deja o producție mult superioară unui teren în aer liber, fără pesticide și îngrășăminte chimice - am experimentat puțin sera de roșii, care arăta ca o junglă și mirosea absolut divin. Ele vor putea susține o bună parte din consumul local, dar la piața care va fi amenajată în cadrul proiectului vor putea veni din satele dimprejur și țăranii care corespund unor norme de calitate.

De altfel, acesta este un alt obiectiv al proiectului - integrarea în comunitate și ridicarea nivelului de trai în zonă. Deja sunt 8 angajați locali la fermele orașului (fermieri români care s-au întors din Italia), iar la case se lucrează și cu muncitori locali și chiar cu materiale locale (piatra decorativă de pe case este extrasă din apropiere, de la Viștea). Multe dintre serviciile de bază ale localității vor fi oferite, de altfel, de către localnici din satele comunei Vultureni. Scopul este ca, până în 2025, circa 60 de familii de aici să beneficieze de pe urma locurilor de muncă de la Colina Nouă.

Voi mai reveni pe acest subiect pe măsură ce se dezvoltă Colina Learning Center, în special pentru că se leagă de un proiect mai larg, prin care se vor fonda hub-uri de educație Colina în restul țării, cu scopul de a reforma din temelii modul în care se predă în România.

Casele de la Colina Nouă

Am vizitat destule ansambluri rezidențiale construite în România și o fac întotdeauna cu o strângere de inimă: fie dai cu ochii de monstruozități colorate-n fel și chip, fie ai de-a face cu niște case insipide. Nu e cazul și aici, pentru că s-a lucrat cu arhitecții de la Arhimar, iar masterplanul localității este gândit de Michael McInturf, Profesor asociat la School of Architecture and Interior Design, din cadrul College of Design, Architecture, Art, and Planning, University of Cincinnati.

Colaborarea asta dintre arhitecți americani și români a dus la ceva unic. Arhitectura caselor de la Colina Nouă nu este câtuși de puțin americănească, dimpotrivă, este o îmbinare între stilul tradițional transilvan și necesitățile moderne de locuire. Există mai multe modele dintre care se poate alege, iar unitatea vizuală se va păstra permanent - așadar, fără surprize de genul vilelor multietajate cu care te poți trezi în spatele casei.

Apropo, casele se predau la cheie, cu toate utilitățile, căile de acces și amenajarea peisagistică din jurul lor finalizate.

Primele 28 de unități sunt aproape gata, iar proiectul a început similar cu mașinile dezvoltate de Elon Musk: cu cele mai scumpe și mai luxoase imobile, care dau doar tonul și prestigiul proiectului. Toate aceste case sunt verzi, în ciuda dimensiunilor: sunt gândite de la început pentru un consum foarte mic de energie (sub 35 kWh/m2 pe an) și pentru încadrarea în normele de „wellness”, care exclud materialele dăunătoare sănătății.

Ce înseamnă case verzi? În primul rând, toate casele sunt orientate în așa fel încât să primească suficientă lumină solară pe timpul iernii, iar spațiile de locuit să fie umbrite natural pe timpul verii. Apoi, materialele folosite pe principiile unei case pasive asigură izolarea termică față de exterior atât în privința zidăriei, a ușilor sau a geamurilor.

Casele au sisteme de ventilare cu transfer de căldură, încălzire în pardoseală și răcire cu panouri radiante în plafon. Vorbim de imobile în care temperatura se păstrează constantă cu un consum minim de energie, oricât de frig sau cald este afară. În plus, sunt integrate într-un peisaj care va pune accentul pe verdeață, liniște și aer curat.

Dar acestea sunt primele unități, de lux - lor li se vor adăuga altele, de dimensiuni mai mici și la prețuri mai accesibile, construite însă după aceleași principii.

Toate casele vor avea obiectivul de a atinge standardul de net zero consum de energie în cinci ani. Folosirea panourilor solare, a pompelor de căldură și a unei rețele smart vor permite acestei localități să-și asigure treptat integral nevoia de energie. Fiecare imobil poate fi dotat extrem de ușor cu panouri solare, iar garajele sunt pregătite să primească un wallbox pentru alimentarea mașinilor electrice.

De altfel, toate casele sunt pregătite să fie smart, toate cablurile și elementele inteligente fiind montate încă de la început sau fiind foarte ușor de adăugat ulterior. Este un element esențial care distinge, la rândul său, acest proiect de oricare altul creat în România: primul oraș smart și realmente sustenabil construit de la zero.

De ce e Colina Nouă un etalon pentru orașul viitorului, totuși?

Scriu foarte des despre orașele viitorului și despre modul în care se transformă locuirea în țările cele mai avansate. Iată că a venit timpul să scriu despre un oraș care bifează o mulțime de căsuțe când vine vorba de Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă ale ONU (Sustainable Development Goals).

Dacă președinta Comisiei Europene scria, într-un editorial pentru PressOne, despre Noul Bauhaus european, un uriaș proiect de aducere a locuirii europene în zona „verde” și sustenabilă prin investiții masive, uite că în România se face deja un proiect, de la zero, care nu doar că va corespunde tuturor acestor deziderate, dar le va și depăși.

Cum spuneam, scopul Colina Nouă nu este să devină o suburbie a Clujului. Nu, dimpotrivă, este ca oamenii care vor locui aici să-și vadă copiii crescând într-un mediu nepoluat, sigur, ferit de accidente și de agresivitatea orașului, având în același timp un nivel de trai mult superior celui oferit de orice oraș din România, la nivelul pe care-l întâlnești mai degrabă în orășelele de lux ale Austriei sau Elveției. Vorbim de un orășel chiar mai prietenos cu mediul decât ele.

Pe măsură ce digitalizarea și automatizarea se vor extinde, Colina Nouă va fi pregătită mult mai bine decât orice alt oraș să le întâmpine. Deși s-a pornit cu casele cele mai scumpe, absolut toți locuitorii, indiferent că vorbim de cei care vor locui în conacele urbane sau în locuințele modulare mai mici, accesibile, vor beneficia de toate serviciile localității. Țin să repet acest lucru, pentru că deschiderea fondatorilor către comunitate este un alt element esențial, unul greu de cuantificat, dar pe care merită insistat.

Vor avea acces aici inclusiv locuitorii din satele dimprejur, nefiind vorba de o comunitate complet închisă și baricadată cu garduri. Speranța e că, pe măsură ce vor trece anii, Colina Nouă va deveni centrul unei dezvoltări ultramoderne, dar sustenabile, a zonei Clujului. Și, de ce nu, că va inspira alte proiecte similare în România și Europa.

Pentru că, dacă vrem să înțelegem următorii 100 de ani de capitalism, acesta trebuie să-și asume rolul principal în transformarea modului în care trăim, de data asta în armonie cu natura și cu necesitățile noastre reale. Nu e nevoie de socialism pentru asta, e suficient să avem inițiative private, capitaliste, gândite coerent și executate pe măsură.

Și-au propus prea multe cei de la Colina Nouă? Judecând după rapiditatea cu care se înalță casele și după modul sistematic în care se lucrează la toate detaliile, aș zice că nu. Dimpotrivă. Faptul că există oameni care sunt în stare să viseze și să execute la acest nivel în România îmi dă speranță. Și poate că fix de asta avem nevoie: să reînvățăm să visăm la un viitor care arată mult mai bine decât prezentul.

La Colina Nouă, viitorul acela se construiește chiar acum.

Notă: unul dintre fondatorii Colina Nouă, Don Lothrop, este finanțatorul principal al PressOne. (P)-ul din titlu este pus tocmai pentru a marca acest lucru, deși nici Don, nici altcineva de la Colina Nouă nu au avut vreun cuvânt de spus asupra materialului de mai sus.