Andreia Mitrea își dorește ca prin complexul educațional privat pe care îl va deschide lângă Cluj-Napoca să inoveze sistemul de învățământ românesc. Foto: Adrian Sulyok
Andreia Mitrea își dorește ca prin complexul educațional privat pe care îl va deschide lângă Cluj-Napoca să inoveze sistemul de învățământ românesc. Foto: Adrian Sulyok
10/06/2020
Școala în care contează ce își doresc elevii să învețe (P)
Andreia Mitrea, în prezent CEO la Colina Learning Center, are o experiență profesională ca antreprenor în educație de mai bine de 12 ani și are o misiune pentru următoarea perioadă: vrea să înființeze o școală într-o continuă dinamică, „după chipul și asemănarea societății moderne”, bazată pe un concept pentru care esența nu mai este predarea de cunoștințe, așa cum se întâmplă în sistemul clasic educațional, ci învățarea de competențe.
„Psihologii americani au descoperit că 64% dintre adulți nu sunt dezvoltați până la un nivel de dezvoltare superior, cel de self-authorship, în care noi suntem autorii și autoritatea propriilor noastre decizii”, susține Andreia.
Pornind de la această afirmație, școala pe care vrea să o fondeze își propune să formeze viitori adulți dezvoltați echilibrat atât din punct de vedere intelectual, cât și fizic, emoțional și spiritual – „pentru că numai așa ajungem să ne atingem potențialul pe deplin în viață”.
Într-un interviu pentru PressOne, Andreia Mitrea explică în detaliu cum arată un sistem de învățare transformațională și autentică, care urmează recomandările pentru o învățare adecvată secolului 21 și care va sta la baza deschiderii unui centru educațional complex începând cu septembrie 2021, nu departe de Cluj-Napoca.
Acest interviu este susținut financiar de către proiectul Colina Nouă.
Cum ai ajuns tu să te ocupi de educație?
Andreia Mitrea: Am ieșit din facultate în 2002 de la Cluj – Studii Europene, fără nicio legătură cu educația. La vremea aceea cel mai aspirant job era să lucrezi într-o corporație, deci m-am mutat la București și am devenit management trainee la o multinațională din top 5.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
Doi ani mai târziu după ce mă și promovaseră, îmi dăduseră mașină, telefon, beneficiile care erau repere de succes pe atunci, mi-am dat seama că nu mă simt deloc împlinită. Mi se părea ciudat, că e ceva în neregulă cu mine, că nu mă bucur de cea mai aspirațională slujbă de atunci. Dar era clar că ceva lipsea, nu știam ce, așa că am abandonat această carieră.
Ca mulți tineri, de fapt habar nu aveam ce fel de muncă vreau să fac. A durat până am realizat că pentru mine e important ca prin munca mea să fac bine, nu doar să am beneficii. Așa am ajuns să mă implic într-un proiect de educație care în 2007 era la început. Și apoi nu am mai vrut să fac nimic altceva, am descoperit munca pe care iubesc să o fac. Și am avut noroc să mă bucur de succes, proiectul în care am fost implicată a devenit, după o muncă de 10 ani, una dintre cele mai apreciate școli private din București.
A fost o experiență minunată și formatoare să fiu parte din echipa care a reușit să transforme o mică grădiniță într-o școală și apoi liceu mari și frumoase.
Câți copii fac homeschooling în România? Ministerul Educației „nu este în măsură să centralizeze date”
Care este amploarea fenomenului homeschooling în România? PressOne a încercat să afle de la Ministerul Educației, instituția care ar trebui să urmărească și să controleze respectarea reglementărilor din domeniul educației.
Naționala de dezbateri a României, printre cele mai puternice din Europa. Sportul la care tinerii învață să se întrebe „de ce”
Naționala de dezbateri a României, printre cele mai bune din Europa, educă tinerii în gândire critică și abilități de leadership.
Ce ai învățat despre educație în acești ani de antreprenoriat?
Cel mai important lucru pentru succesul educației este ca profesorilor să le pese. Din păcate, în învățământ, ca în lumea corporatistă cu care nu am rezonat, există multă lipsă de ‘engagement’, de implicare. Multor profesori pur și simplu nu le mai pasă.
Cum știu asta? Cum știm cu toții. Te întreb: Din profesorii tăi, pe câți i-ai simțit cu adevărat implicați? Nu îți trebuie nicio unealtă sofisticată ca să măsori implicarea. Noi știm pentru că simțim când unui profesor îi pasă de noi.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Și e esențial ca profesorilor să le pese pentru că de aici pleacă totul. Adică problema în educație e că la baza succesului stă relația.
Ce fel de relație?
Relația dintre profesor și elev. E un citat care mie îmi place mult „The relationship is the curriculum”.
Studiile arată că relația este prima care contează în dezvoltarea și evoluția profesională a unui elev. Dacă ai o relație bună cu profesorul și suficient timp, poți învăța orice.
Acesta este alt factor important pentru o educație bună: timpul. Să ai timp ca să înveți în ritmul și în felul tău.
Ceea ce în sistemul nostru de învățământ nu prea ai cum, pentru că trebuie să fie toți elevii în același timp, la același nivel cu materia, nu? Profesorul merge cu materia în loc să meargă cu copilul. Și atunci unii copii dacă au nevoie să treacă mai departe fără să fi înțeles, gata, sunt pierduți.
Aceasta e una dintre trăsăturile modelului de învățământ pe care vreau să-l dezvolt în România. Un învățământ în care fiecare elev primește relația, timpul și resursele ca să învețe.
Ce ți se pare, deci, că lipsește cu desăvârșire din sistemul de educație românesc și ar fi esențial să existe?
În primul rând, abordare transcurriculară. Să fie module de materii legate unele de altele, să le faci împreună, să nu faci la matematică ceva care nu e important pentru fizică, iar la fizică să faci ceva care îți cere cunoștințe de matematică care nu ți-au fost explicate încă. La chimie să faci ceva teoretic și abstract, în loc să faci exact partea de chimie care te-ar ajuta să înțelegi lecția pe care o faci ziua următoare la fizică.
Adică ideea e ca profesorul să le poată combina între ele astfel încât să se păstreze același scop pentru fiecare elev în parte, dar să difere metoda?
Exact. Subliniez că obiectivele educaționale nu dispar în sistemul acesta avansat la care mă refer. Abordarea este diferită, nu neapărat standardele. Și nu e ceva ce inventez eu acum, există deja aceste metodologii fundamental transcurriculare și aplicate, ca de exemplu project based learning.
Pentru că și-au dat seama că așa funcționează învățarea – profesorul trebuie să înceteze să fie preocupat de ce predă el. În școlile tradiționale, baza învățământului stă în cuvântul predare, nu învățare. Profesorii noștri erau preocupați să predea, nu să ne învețe. De asta am uitat noi tot :)
Deci tu îți propui acum să deschizi o școală privată care să aibă la bază acest „innovative learning environment”?
Da, noi ne inspirăm din cele mai bune practici care există în acest moment la nivel global. Menționez Finlanda, Noua Zeelandă, Australia, Singapore, sisteme care au inovat constant. Din păcate, ele sunt excepția, nu regula. Ceea ce lipsește în multe sisteme de învățământ naționale, și nu doar în România, este un curriculum care evoluează odată cu descoperirile din educație. Și educația beneficiază de descoperiri care pot să ducă la un impact exponențial.
Acum se știu lucruri care nu se știau acum cinci ani, acum zece ani sau acum douăzeci de ani. Or, abordarea din învățământul românesc e aceeași de 50 de ani, de 60 de ani. Suntem în Evul Mediu.
Tocmai de aceea vedem o explozie de școli particulare în lume, pentru că foarte multe sisteme educaționale nu reușesc să evolueze în ritm cu ce se întâmplă. Majoritatea.
Școlile și profesorii foarte buni sunt așa pentru că se uită să vadă ce funcționează. Și se uită și anul acesta și anul viitor și peste câțiva ani. Numai așa poți aduce cele mai bune sisteme, implementând o combinație de abordări care sunt cele mai bune și cele mai eficiente. Poți să nu schimbi cu nimic obiectivele educaționale. Noi vorbim acum doar de metode, nu de cunoștințe. Dar abordările și modurile în care predai materiile pot să se modifice complet, chiar dacă obiectivul tău e același.
Din fericire, noi beneficiem de expertiză și experiență cu aceste modele noi. Consultantul și colegul meu de proiect, Doug Mader, director la un liceu de stat în Cincinnati (Ohio, SUA), a transformat deja o parte din liceu într-o unitate de învățare de tipul acesta. Synnovation Lab e un spațiu inovator de învățare fără săli de clasă, cu abordare pe bază de proiecte, un stil de învățământ aplicat, cu impact în viața reală și în care elevii sunt mult mai implicați și provocați decât în abordarea clasică, de școală teoretică.
Deci pentru copii ne propunem să aducem ceva ce deja există. Nu inventăm apa caldă, aducem doar și în România cea mai nouă tehnologie într-un sistem în care încă insistă să ne încălzim cu cărbuni. Nu, mulțumim. Copiii noștri merită ceva mult mai bun. Merită ce e cel mai bun. La fel și adulții. Acesta este motto-ul nostru „Because we all deserve to learn how to thrive in life”.
Synnovation Lab, proiectul de educație inovatoare parte din Sycamore High School, școala parteneră cu Colina Learning Center. Foto de Andreia Mitrea
Cum ar arăta evaluarea în acest sistem?
Acesta este poate cea mai importantă pârghie ca să poți să îmbunătățești cu adevărat învățământul. Evaluarea cu note este înfiorătoare în învățământul românesc, mai ales nota dată la examen, pe o anumită dată. Adică petreci ani de școală pentru ca să obții o poză a creierului tău dintr-o zi despre care noi știm foarte bine, peste zece ani, că poza aceea, din ziua BAC-ului, a fost irelevantă. Beneficiul tău pe termen lung din ziua aceea, în care ți-ai umplut creierul până la refuz cu informații, devine nesemnificativ.
6% ca să fiu mai exactă, aceasta e o statistică despre cât ne rămâne din educația pe baza de transmitere de informații.
Din fericire, din nou, există bune practici, chiar și inițiative mari, sistemice. Noi ne uităm la SUA și la abordarea „mastery transcript” care își propune tocmai să creeze o evaluare mai complexă a copilului. Dincolo de materii, trebuie să vedem și cum înveți, cum interacționezi, cum comunici, cum relaționezi cu ceilalți, care e abilitatea ta de autocontrol, memoria funcțională, nu memoria dintr-o zi, memoria aceea și de peste două săptămâni, și de peste șase luni și de peste șase ani. Adică evaluăm aspectele despre care noi știm că sunt importante și mai departe în viață.
Sunt niște instrumente de evaluare mai complexe și sunt mult mai personalizabile. Pentru că fiecare dintre noi putem aduce valoare în lume, ca adult, în moduri foarte diferite, eu cu educația, tu cu jurnalismul, altul cu banii, unii cu industria, alții ne hrănesc. Dar deși creștem atât de diferiți, e incredibil cât de la fel a tot încercat școala tradițională să ne abordeze pe toți. Nu se poate. Nu suntem o notă pe o diplomă. Suntem miriade de lucruri.
Și toți putem excela undeva. Asta îmi place mie la abordarea de tip ‘mastery”: tu poți să excelezi, asta ți se cere, dar nu la tot, ci la ceva ce îți place ție. Acolo, așteptarea noastră e să excelezi. Nu o să mai existe ”elevi mediocri” pentru că acolo unde vrei, știm că poți și te ajutăm să fii extraordinar.
Deci asta are legătură cu responsabilizarea de care spuneai anterior.
Exact. Pentru că doar în momentul în care copilul poate alege, pot adulții și școala să vină și cu așteptări înalte. Pot să îți ceară calitate în ce faci, să ai perseverență, să ai toleranță la eșec, să încerci din nou și din nou și din nou. Dar ți se dă timp. Nu dăm la toată lumea teză în aceeași zi.
Tu o să ai un proiect pe care noi ne așteptăm să îl livrezi la un nivel de mastery. Ei în Statele Unite zic că nota minimă e B. Adică există un nivel minim de opt-nouă la tot. Numai că ai timp. Ți se dă timp. Și opțiuni.
Poate îți place să înveți cu muzică, poate înveți mai bine vorbind cu alții, poate îți place să faci un articol din ce ai învățat sau să faci un colaj, poate, nu știu, grafice. Alegerea ta. Noi te ajutăm, dar ne așteptăm să excelezi.
Dar părinților sceptici care spun că în general copiii nu știu ce își doresc de la o vârstă fragedă, ce le spuneți?
Eu i-aș întreba pe ei dacă nu este exact invers. Singurul motiv pentru care ei cred că nu știu ce își doresc este pentru că ei la rândul lor, când au fost copii, nu au fost întrebați niciodată de nimeni ce își doresc.
Dacă mă întrebi pe mine ce îmi doresc, de cele mai multe ori, primul lucru pe care ți l-aș spune e că n-am chef să fac nimic greu. Am chef să stau, să mănânc o ciocolată. Ăsta-i cheful. Prima dorință.
Dar dacă mă întrebi: tu asta vrei cu adevărat? Tu ce îți dorești, de fapt? Vrei să mănânci multă ciocolată să te îngrași? A, păi nu vreau așa ceva. Dar ce vrei pentru corpul tău? Vreau să fiu suplă, să arăt bine. A, deci asta vrei tu cu adevărat, sigur? Da, clar asta vreau. Bun și atunci ce alegi acum?
Asta e problema cu copiii, noi când nu îi învățăm să facă singuri alegerile, de fapt nu îi învățăm care sunt consecințele. Într-un univers care e complet direcționat de adulți, noi îi deresponsabilizăm total.
Ca să putem să facem bine acest tip de învățământ cu elevii noștri avem nevoie să îi familiarizăm cu el în primul rând pe adulți pentru că altfel nu ar înțelege și susține abordarea noastră. Mai mult, văd cum există beneficii multiple pentru generația noastră de adulți, care am învățat în mod tradițional, să aflăm mai multe despre acest tip nou de învățare care ne poate îmbunătăți semnificativ viața și nouă, adulților.
De multe ori am auzit de la părinți „mi-aș fi dorit să fi învățat și eu aceste lucruri în școală”. Eu cred că nu e prea târziu.
Aceasta e viziunea mare: să facem o școală cu curriculum dual. O școală care este în serviciul învățării nu doar al copiilor, dar și al adulților.
Ce înseamnă acest curriculum dual, mai exact?
Dacă în sistemul acesta de învățământ îi dăm copilului competențele de care are nevoie ca să fie un adult împlinit, responsabil, care știe ce vrea, înțelege, este bine și fizic și emoțional și intelectual și din toate punctele de vedere, atunci de ce să nu i le dăm și adultului? De ce să nu învățăm cu toții tot timpul?
E ceva care încă nu există în lume ca atare. Există multe modele bune similare pe care le vom aduce împreună și vom crea acest loc de învățare benefic pentru toți cei din comunitatea școlii, atât copii cât și adulți.
Adică o școală și pentru adulți și pentru copii.
Exact. Aceasta este viziunea mare.
Cum va arăta o astfel de școală?
Ca să faci învățământ personalizat, cum vrem noi să îl implementăm, ai nevoie, în primul rând, de alt tip de spațiu educațional. Aceste spații educaționale deja există în lume, în Noua Zeelandă de exemplu este chiar reglementat ca toate școlile să se reorganizeze pe aceste ‘innovative learning environments” până în 2030.
Iar în România absolut toate școlile, inclusiv cele particulare, cele mai mari și cele mai cool, au această mare dificultate în a se reorganiza pe abordarea asta de învățământ – care acum devine tot mai populară. De ce? Pentru că sunt deja clădite pe modelul cu clase, în care copiii sunt divizați artificial în niște grupuri, închiși în niște săli, poate puși și în niște rânduri, încă, din păcate.
La Colina Learning Center avem noroc că pornim de la zero, construim o întreagă comunitate, nu doar o școală, avem teren mult și o locație minunată, natură și verde cât vezi cu ochii, nu cred că mai există o școală în Romania care să să beneficieze de un cadrul natural atât de frumos. De aceea putem să construim de la bun început totul în mod coerent pe această paradigmă nouă de educație: curriculumul, clădirile, mobilierul, spațiul exterior.
Învățământul românesc clasic, cu rânduri, cu bănci, cu diviziune pe materii, care e total artificială pentru modul în care funcționează creierul nostru, limitează mult învățarea. Neuroștiința a arătat că felul în care noi am fost învățați este aproape contrar modului în care ne funcționează creierul. Incredibil, nu? Noi nu putem să învățăm doar informații separate pe materii, creierul nostru e o rețea minunată de legături care se fac în momentul în care nouă ne pasă și vrem să învățăm ceva pe care îl și aplicăm.
Bun, ca să sintetizăm. Vom avea o școală pentru copii și pentru adulți lângă Cluj-Napoca?
La nivelul de copii avem deja modele și parteneri foarte buni. Project-based learning și ‘authentic learning’, skill-based curriculum, sunt abordări care deja există și noi le vom aduce.
La partea de adulți va fi inovația cea mai mare. Există modele unde se întâmplă acest lucru parțial. Cele mai bune școli din lume sunt organizații în care profesorii învață tot timpul unii de la alții.
Dar încă nu știu să existe o școală în care să îi învățăm pe adulți ce își doresc. Ne uităm la modelele celor mai bune MBA-uri din lume, modele de învățământ pentru adulți și încercăm să le combinăm și să creăm o arhitectură de învățare pentru adulți care să meargă în paralel cu cea pentru copii.
Deci se va deschide mai întâi pentru copii și apoi pentru adulți?
Le vom avea pe amândouă gândite de la început. Și vom fi o școală care crește și se dezvoltă constant, modelul se va îmbunătăți constant.
Când se va deschide școala?
Începem gradual. Vom deschide mai întâi o grădiniță, cel mai târziu se va deschide în septembrie 2021. Deja amenajăm clădirea, avem o poziționare minunată în mijlocul dealurilor de lângă Cluj-Napoca, se vede natura verde și vie peste tot, mi se pare cel mai bun loc posibil pentru o astfel de școală. Vom deschide și ciclul primar și apoi vom crește cu copiii gradual și poate chiar cu câte un ciclul de învâțământ nou.
Va fi acreditată școala în România?
Sigur că da. Noi am ales o metodologie de acreditare internațională care se numește „acreditare transformațională” și este din punctul meu de vedere o abordare care asigură o calitate de educație excepțională, în mod real, nu doar formal cum se întâmplă cu alte abordări de acreditare.
De aceea am făcut o cercetare atentă și am ales NEASC, instituția de acreditare din America care are o abordare transformațională. Sunt un partener care nu ne va lăsa vreodată să ne concentrăm pe birocrație și examene în detrimentul a ceea ce e cu adevărat bine pentru copii pe termen lung. Este o organizație din SUA care acreditează școli în toată lumea și care este recunoscută de Ministerul Educației din România.
Deci vom fi o școală absolut legală și recunoscută, copiii pot pleca de la noi la alte școli sau pot merge la facultate în România. Se dau niște teste de echivalare și este suficient ca să se poată transfera sau să dea admitere.
Am vorbit de curriculum dual, de acreditare transformațională, de innovative learning environment, de o grămadă de termeni noi pentru învățământ. Cum ai sumariza totul? Cu ce pleacă copiii din școala asta a voastră?
Copiii noștri vor pleca din școală cu competențele care îi vor ajuta să fie niște adulți împliniți.
Curriculumul nostru va fi formulat în termeni de competențe, un concept educațional mai sofisticat decât cunoștințele. În sistemul educațional pe care l-am făcut majoritatea dintre noi, focusul era pe cunoștințe.
Dar cunoștințele sunt doar o parte dintr-o competență. Pe lângă ele va trebui să mai aduni abilități și aptitudini. Ne uităm dacă ai învățat să lucrezi în echipă, dacă știi, dar nu perseverezi, sau deprinzi mai greu și îți ia mai mult timp, deși tu ești harnic. Ne uităm la mai multe. Școala este singura instituție din viața noastră care durează atât de mult, e un timp prețios în viața noastră și este responsabilitatea morală a școlii să ne pregătească să fim adulți împliniți.
Noi ne angajăm că vom face acest lucru.
Îi vom pregăti să fie adulți siguri pe ei, nu îi vom arunca în lume cu 10 la bacalaureat, dar ei să nu știe apoi cum să își aleagă o slujbă, cum să fie sănătoși, cum să creeze relații, cum să gestioneze banii, emoțiile care uneori îi copleșesc. Ne vom asigura că știu lucrurile cu adevărat folositoare pentru o viață împlinită pe toate planurile.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this