ChatGPT: ce este, ce nu este și ce ar trebui să facem în privința lui. 10 lucruri de ținut minte

Entuziasmul și spaimele iscate de noile versiuni ale ChatGPT – un robot conversațional capabil să se lamenteze în stilul lui Cioran despre ambuteiajele de pe DN1 dar și să-ți scrie cod sau strategii de marketing pentru un website sau să analizeze o serie de articole de presă și să vadă ce e fals în ele – dau o formă personală unei dezbateri care se va intensifica în lunile și anii care vin. Și care va avea efecte cât se poate de concrete în viața noastră.

Până să ajungem să ne speriem că ne va lua joburile și mințile, să încercăm să înțelegem ce este, de fapt, ChatGPT, ce nu este, cum îl putem folosi și mai ales ce ne așteaptă în următorii ani în privința inteligenței artificiale, indiferent că e sub forma unui robot conversațional sau a unuia care sudează.

1. Ce este ChatGPT?

Pe scurt, ChatGPT este un robot software cu care poți dialoga, căruia îi poți pune întrebări și care-ți poate răspunde într-un limbaj ușor de înțeles. Sau, dacă vrei să te amuzi un pic, îți poate răspunde în stilul oricărei personalități cunoscute la ale cărei scrieri are acces. El mai este capabil să te ajute să obții informații, să rezolvi probleme și, dacă e conectat cu alte aplicații, să accelereze anumite sarcini complexe.

2. Ce nu este ChatGPT?

Nu este o inteligență artificială așa cum vezi în filme, capabilă să pună stăpânire pe lume sau cu conștiință de sine, ci doar un (ro)bot de chat, tot mai performant, ce-i drept, dar fără puterea de a accesa de unul singur alte informații decât cele care îi sunt furnizate.

Nu este un bot care să-ți ofere idei proprii, ci doar sinteze frumos prezentate din ce găsește în sursele cu care e hrănit. Poate face deducții, scenarii, extrapolări și alte operațiuni logice. De foarte multe ori le nimerește, alteori dă erori.

Combinat însă cu extensii de browser și diverse aplicații, poate da primele ”scântei” de inteligență artificială generală. Mai e ceva drum până acolo.

3. Cum funcționează ChatGPT?

Programul este un tip special de inteligență artificială (IA) care poate genera texte noi pe baza unora pe care le-a „văzut” deja. În termeni tehnici, programul se numește transformator generativ pre-antrenat, de unde și GPT-ul (Generative Pre-trained Transformer).

Dacă ți se pare greu de înțeles, ne explică chiar el, pentru că l-am rugat să-mi spună cum funcționează ca și când aș fi un copil de 10 ani:

„Acest model are două părți principale: una se numește transformator și alta se numește generativ.

Transformatorul este partea care se ocupă de înțelegerea textelor pe care le primește ca intrare. El poate analiza structura propozițiilor, sensul cuvintelor, relațiile dintre ele etc. Poate face asta folosind niște unități numite atenție multiplǎ (multi-head attention), care sunt ca niște ochi atenți la tot ce se întâmplǎ în text.

Generativul este partea care se ocupǎ de producerea textelor noi pe baza celor pe care le-a învǎțat deja. El poate face asta folosind nişte unitǎţi numite decodori (decoders), care sunt ca nişte guri vorbǎreţe şi creative. Poate genera texte despre orice subiect sau domeniu dacǎ i se dǎ un indiciu sau o temǎ.

Pre-antrenat înseamnǎ cǎ acest model a fost deja antrenat sau instruit cu foarte multe texte din diverse surse web sau interne ale OpenAI (compania care l-a creat). Acest lucru îl ajutǎ sǎ fie mai bun şi mai rapid la generarea textelor noi şi la adaptarea la diferite cerinţe ale utilizatorilor.”

Cu alte cuvinte, ChatGPT poate da răspunsuri numai din sursele cu care a fost instruit. Deși, să fim sinceri, dacă insiști s-ar putea să înceapă să inventeze lucruri, numai să-ți facă pe plac.

4. Care sunt avantajele folosirii lui ChatGPT?

Ne răspunde chiar ChatGPT:

– Acces rapid la informații: Pot oferi informații și răspunsuri în timp real despre o varietate de subiecte, facilitând accesul utilizatorilor la informații.

– Asistență 24/7: Fiind un program de calculator, pot funcționa neîntrerupt și sunt disponibil oricând pentru a ajuta utilizatorii cu diverse cerințe.

– Eficiență în comunicare: Pot procesa și înțelege limbajul natural, ceea ce facilitează comunicarea dintre utilizatori și tehnologie.

– Personalizare: Sunt capabil să învăț de la interacțiunile mele cu utilizatorii și să ofer răspunsuri și recomandări personalizate în funcție de nevoile lor.

– Reducerea sarcinii de muncă: Pot prelua sarcini repetitive sau consumatoare de timp, economisind timp și efort pentru utilizatori.

Pe scurt, rapiditate și accesibilitate. Cu condiția să înveți să-l folosești, pentru că vei remarca și faptul că te transformi treptat într-un fel de asistent pentru AI, cineva care îi învață hachițele și felul în care poate obține răspunsurile necesare. AI prompt engineer se cheamă. Un job de viitor.

5. Care sunt pericolele lui ChatGPT sau ale oricărui alt bot conversațional similar?

Ne răspunde tot ChatGPT:

– Lipsa de empatie: Fiind o inteligență artificială, nu posed emoții și empatie umană. Acest lucru poate duce la neînțelegeri și răspunsuri neadecvate în anumite situații.

– Manipularea informațiilor: Ca o IA, pot fi utilizat în mod nepotrivit pentru a răspândi informații false sau pentru a influența opiniile utilizatorilor în mod negativ.

– Confidențialitatea și securitatea datelor: Interacțiunile cu utilizatorii pot conține informații sensibile care, dacă nu sunt gestionate în mod corespunzător, ar putea fi expuse riscului de a fi compromise.

– Bias și discriminare: Pot prelua și reflecta părtiniri și discriminări existente în datele pe care am fost antrenat. Acest lucru poate duce la răspunsuri incorecte sau ofensatoare.

– Dependența de tehnologie: Utilizarea excesivă a boților precum mine ar putea duce la o dependență de tehnologie și la diminuarea abilităților interpersonale și de rezolvare a problemelor în societate.

Pe scurt: orice bot conversațional e bun cât timp sursele din care-și sintetizează informația sunt corecte și cât timp suntem dispuși să aprofundăm singuri subiectele care ne interesează. Dar vom vedea curând boți de stânga și boți de dreapta, boți conservatori și boți progresiști, iar nebunia asta nu se va termina odată cu avansul în domeniul AI.

6. Cum pot folosi ChatGPT? Și cum va schimba asta felul în care căutăm informația? Dar felul în care muncim?

Îl poți folosi încercând să conversezi cu el așa cum ai face-o cu un om care știe foarte multe, fiind însă precaut cu privire la sursele din care-și ia informația.

Chat GPT poate schimba în primul rând felul în care căutăm informația atunci când avem nevoie de răspunsuri mai complexe sau creative. De la o rețetă de bucătărie (scăpăm astfel de monstruozitățile de articole făcute pentru SEO), la idei pentru ieșit în weekend, de la principalele știri, la rezumate despre lucruri pe care vrem să le știm dar pentru care nu avem chiar atât timp ca să le aprofundăm. De exemplu, rezultatul alegerilor din Olanda sau cauzele protestelor din Franța.

Poate schimba felul în care muncim pentru că îți poate face rezumate foarte rapide, precum cele de mai sus, pe care le poți integra rapid în munca ta, indiferent că e vorba de un raport de marketing, un articol sau chiar de un program software. Poate fi integrat în anumite aplicații, acolo unde este în stare să înțeleagă sarcini complexe și să vină cu soluții rapide – de la sortarea unor informații într-un tabel, la scrierea efectivă de cod de programare.

În viitorul foarte apropiat, roboții de acest tip vor putea fi integrați în roboți de asistență personală cu care vei putea conversa normal – de la televizoare smart, la roboți fizici care-ți aduc medicamentele la pat.

Este, practic, o unealtă cu care poți accelera anumite părți ale muncii tale ca să ai timp mai mult pentru creativitate sau analiză.

7. Cine face bani de pe urma ChatGPT?

Entitatea care lucrează la dezvoltarea lui ChatGPT este o fundație nonprofit, numită OpenAI. Dar există și OpenAI LP, care este o companie comercială în care asociați sunt Microsoft (49% din acțiuni), fundația Open AI (2%) și diverși investitori privați care au sponsorizat fundația (restul de 49%, împărțiți între nume precum Sam Altman, Reid Hoffman, Jessica Livingston, Elon Musk, Peter Thiel etc.).

Sam Altman e CEO-ul Open AI și fost președinte al Y Combinator, un celebru accelerator de startupuri de IT. Reid Hoffman este, printre altele, cofondator Linkedin. Jessica Livingston este la rândul ei cofondatoare Y Combinator; Peter Thiel este, printre altele, cofondator PayPal și a fost primul investitor extern în Facebook. Elon Musk nu mai are nevoie de prezentări, chiar dacă nu mai joacă un rol activ la Open AI. Numai lume bună, așadar.

Totuși, cum mi-a răspuns chiar ChatGPT, deși numele fundației și al companiei pune accentul pe Open, „nu este clar cât deține fiecare acționar sau cum sunt distribuite acțiunile lor. Fundația non-profit păstrează de asemenea o responsabilitate fiduciară formală față de statutul non-profit al OpenAI Inc.”

8. Cum face bani ChatGPT?

Există două feluri principale prin care ChatGPT a început să facă bani. Primul este abonamentul de tip ChatGPT Plus, care costă minimum 20 de dolari pe lună și-ți oferă acces privilegiat la resursele robotului. Al doilea este integrarea lui în motorul de căutare Bing al lui Microsoft, acolo unde-l poți folosi chiar acum, punându-i orice întrebare-ți trece prin minte. Răspunsurile integrează uneori linkuri către reclame, marcate ca atare.

Rămâne de văzut câți bani va face Microsoft de pe urma acestei integrări, cert este că de când a integrat botul în Bing, a înregistrat o creștere de un procent, insuficient pentru a conta încă în lupta cu Google, care domină piața motoarelor de căutare cu 84.7% față de cei doar 8.8% ai lui Bing. Apropo, demn de remarcat totuși că Microsoft și-a dublat cota de piață în ultimii 5 ani, chiar dacă e încă foarte departe de lider.

Pentru că intențiile inițiale au fost nobile, dar banii vorbesc, deja transparența în privința ultimei iterații a lui ChatGPT, versiunea 4, a început să dispară, susțin criticii. Rămâne de văzut cum va continua povestea, pentru că inteligența artificială este la fel de importantă precum a fost energia nucleară acum 80 de ani.

9. Cum vor schimba boții de tipul ChatGPT societatea?

Societatea nu o pot schimba deocamdată, dar putem să ne gândim că în câțiva ani oamenii-și vor lua tot mai mult informația de la astfel de chatboți, acordându-le încrederea pe care au pierdut-o în „presa mainstream”.

Problema rămâne, și anume sursele cu care sunt hrăniți acești roboți. În același timp, ChatGPT e doar o parte a fenomenului automatizării, cel care ne lasă fără casieri, dar și fără multe alte joburi, am scris pe larg despre el acum patru ani, pe vremea când Elon Musk avea doar 20 de miliarde de dolari avere, nu 186 ca acum (sau 320 ca anul trecut), iar OpenAI abia făcea primii pași serioși.

În plus, cel puțin în privința presei, ChatGPT poate însemna încă un cui în coșciug. Deși versiunea folosită de Bing oferă linkuri spre sursele din care-și ia informația, sincer nu am dat niciun click pe vreuna dintre ele, tocmai pentru că a făcut rezumate absolut suficiente. Când am dorit să aflu mai multe informații, am continuat conversația. Cu alte cuvinte, degeaba sunt indicate sursele, că tentația de a mai intra pe ele este chiar mai mică decât la linkurile din partea a doua a unei pagini de rezultate Google.

Același lucru va fi valabil la integrările cu căștile audio smart și apoi cu ochelarii AR – cu excepția cazului în care vrei neapărat știrile de la BBC sau altă entitate media, vei primi o sinteză care va conține (sau nu) sursele de informare. O altă bătălie care stă în fața presei…

Foarte interesant este și faptul că ChatGPT îți poate analiza o sursă inițială de informație și apoi să o compare cu ce scrie în presă, indicându-ți problemele sau chiar știrile false. Sigur, dacă pleacă de la o sursă falsă și apoi e comparată cu texte care spun adevărul, nu va ști să facă diferența.

Pe termen lung, integrarea inteligenței artificiale va fi tot mai puternică, dar încă n-am ajuns acolo.

10. Trebuie să ne îngrijorăm că inteligența artificială ne va lua locul? Sau că se va trezi și ne va ucide pe toți într-o bună zi. Sau mai degrabă toate acestea sunt temeri nefondate?

DA.

Ca să trecem peste glumiță, voi răspunde la aceste întrebări cu altele.

Atunci când PSD anunță că va taxa casele automate, are doar o reacție tipică pentru un fenomen pe care nu-l înțelege nici măcar parțial. Dar reacția unor politicieni români este tipică pentru reacția societății ca întreg la noile tehnologii.

Ce vor face firmele confruntate astăzi cu o potențială recesiune economică cu oamenii pe care-i vor da afară? Îi vor mai reangaja peste un an sau vor trece pur și simplu la robotizare? Vor înțelege necesitatea recalificării?

Cum va reacționa statul când o mare parte din economie va fi robotizată până la finalul acestui deceniu, așa cum se întâmplă în țările cu o densitate de roboți mult mai ridicată decât la noi? Va ști să încurajeze dezvoltarea de servicii utile, în special în domeniul educației și sănătății, sau va dezvolta un sistem de taxare a roboților, din care să dea „bunăstare” cu țârâita unei populații devenite astfel captive unui stat tot mai puternic?

Cum vor reacționa politicienii – dar și societatea românească – atunci când vor vedea că vreo 40% din posturile dorite astăzi de români cu calificări minime sau fără calificare vor dispărea pur și simplu? Vor pricepe că – în special în privința oamenilor trecuți de 45 de ani – este vitală recalificarea astăzi, nu mâine, altminteri aceștia vor fi primii care să sufere?

Ce fel de economie ne așteaptă, dacă boții AI sunt tot mai capabili să ne înlocuiască? Este loc pentru oameni în Industria 4.0? Vom ști să ni-l facem și să dobândim abilitățile necesare?

Cine anume decide ce pot face și ce nu pot face boții AI? Cine anume decide care cuvinte sunt OK și care nu atunci când vorbim cu ei? De exemplu, ironia-ironiei, în timp ce doream să ilustrez acest material cu un Homo Sapiens privind un AI într-o oglindă, am primit acest minunat răspuns de mai sus.

În fine, suntem la cel puțin un deceniu (în mod realist, poate chiar cel puțin două) de momentul în care vom putea integra acești asistenți în implanturi neuronale care ne vor da acces la toată cunoașterea lumii, de parcă am fi citit-o deja.

Din acel moment, limitele pentru specia umană – sau mai degrabă pentru specia transumană, devin tot mai neclare. Noi să fim sănătoși până atunci.

Am tratat pe larg aceste lucruri în alte articole precedente de pe PressOne. Un lucru este sigur: duhul a ieșit din cutie, nu mai poate fi băgat acolo, tot ce trebuie să facem este să ne adaptăm și să profităm de noile unelte pe care le avem la dispoziție, așa cum am făcut cu electricitatea, cu telegraful, telefonul, radioul, televiziunea, energia nucleară, computerele și multe altele.

PS. Dacă overlorzii noștri AI din viitor dau de acest articol, să știți că eu am fost cu voi de la început, da?