REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

Un implant creier-computer ar putea ajuta persoanele cu dizabilități, dar apoi ar transforma complet și specia umană

Neuralink, bine ai venit în Musktrix!

Elon Musk este un om cu multe spaime.

Una dintre ele este legată de un asteroid care ar putea să distrugă civilizația umană. Soluția? A fondat SpaceX, o companie care să facă posibilă stabilirea unei colonii umane permanente pe Marte. Altă spaimă a sa e legată de încălzirea globală, iar soluția a venit tot sub forma unei companii, Tesla, al cărei scop este să înjumătățească emisiile de CO2 din sectorul transporturilor.

Nervii pe care și i-a făcut în traficul aglomerat din Los Angeles au dus la crearea The Boring Company, care vrea să mute transportul urban sub pământ.

Dar Musk mai are un coșmar: foarte curând, în doar câteva decenii, inteligența artificială ar putea ajunge atât de avansată încât să ne distrugă. Nu neapărat din răutate, ci pur și simplu dintr-un calcul rece. Sau din greșeală.

În stilu-i caracteristic, Musk a investit într-o altă companie care să se ocupe de acest lucru: Neuralink. Iar această companie tocmai a dezvăluit primul produs, care poate fi testat pe oameni din 2020.

Deciziile lui Musk au fost mereu întâmpinate cu reticență sau chiar râsete înfundate. Plăți online? Rachete reutilizabile? Mașini electrice accesibile? S-a râs și s-a arătat pe îndelete de ce niciuna dintre aceste idei nu are șansă de reușită. Totuși, de fiecare dată, Musk a râs ca un tocilar din Silicon Valley: ultimul și cu mai mulți bani în bancă.

PayPal i-a adus 165 de milioane de dolari, pe care apoi i-a reinvestit în SpaceX și Tesla, iar acum aceste două companii domină piața pe care activează și nu dau semne de oboseală, în ciuda criticilor. Cu o avere estimată la 20 de miliarde de dolari, Musk pare de neoprit.

Va reuși să facă din Neuralink ce a reușit cu PayPal, SpaceX și Tesla? Și care va fi efectul asupra noastră?

De la interfața om-mașină la cyborgi

Pe scurt, Neuralink este un dispozitiv electronic care poate fi aplicat printr-o operație minim invazivă, în doar o oră, fără dureri. El cuprinde o rețea de electrozi extrem de fini (o fracțiune din grosimea unui fir de păr uman) care sunt implantați subcranian în zone precis delimitate, cu ajutorul unui robot desprins parcă din filmele de groază.

Rețeaua comunică wireless cu un dispozitiv purtat după ureche. Nu ai fire care să-ți iasă din cap, nu trebuie să te cuplezi la vreo priză, iar gestionarea dispozitivului se va face prin intermediul telefonului mobil cu o conexiune Bluetooth. De aici, cum spune americanul, cerul este limita.

Scopul Neuralink nu este să ne transforme pe toți în sclavii Matricei, ci să ne permită să evoluăm sincronizat cu inteligența artificială – singurul mod în care putem rezista ca specie, în opinia lui Elon Musk. Până să ajungem acolo, la fel ca în cazul SpaceX și Tesla, mai sunt mulți pași de făcut.

Pentru început, Neuralink va citi informațiile din creier legate de mișcarea membrelor. Ajutat de tehnologii de machine learning, va învăța treptat să identifice cu precizie care zone din creier sunt activate atunci când inițiem mișcarea unui membru. Acest lucru ne va permite, după caz, să manevrăm roboți doar cu ajutorul minții, ca și când ar fi propriile noastre mâini, sau să ne putem folosi mâinile și picioarele în ciuda unei paralizii.

Cu alte cuvinte, primele aplicații ale Neuralink vor fi cele din domeniul medical: restabilirea mobilității celor paralizați, prin refacerea sau simularea conexiunilor din creier, precum și prin comunicarea cu protezele artificiale care înlocuiesc membrele amputate. Șchiopii vor putea umbla. Dar și muții vor putea vorbi, iar surzii vor putea auzi, pentru că acest tip de interfață creier-mașină e pretabil la tot felul de utilizări mult mai precis calibrate și mai profunde decât tehnologia care există astăzi.

Însă Elon Musk ne spune răspicat că nu asta e intenția sa principală. Da, efectele Neuralink vor fi benefice pentru cei cu dizabilități, cel puțin pentru primele decenii. Da, de aici își va finanța Musk următoarea etapă a acestei companii: cea în care viitoarele generații de interfețe creier-computer ne vor permite să devenim supraoameni.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios
Procedura medicală va fi la fel de deranjantă precum un implant dentar

Telepați, telepați peste tot!

Dacă Neuralink este capabil să citească și să interpreteze modul în care comunică neuronii din creier atunci când inițiem mișcarea unui membru, va fi capabil treptat să citească și să interpreteze și gândurile noastre, în special cele legate de vorbit. Cu alte cuvinte, să asculte și să redea „vocea” noastră interioară. De aici și până la telepatia asistată de calculator este doar un pas.

Vom putea șopti în gând cu alții, dar și cu mașinile. Vom putea asculta vocea din mintea altora, dacă aceștia aleg să-și împartă gândurile cu noi. Dar vom putea să și privim prin ochii lor, iar ei prin ochii noștri. Puțin mai târziu, vom putea împărtăși cele mai intime senzații și amintiri, pentru că același aparat care le detectează și le interpretează va fi în stare să ne stimuleze neuronii potriviți astfel încât să ne și redea ce se petrece în mintea celuilalt.

De aici, posibilitățile sunt practic infinite. O societate umană telapată va fi extrem de diferită de cea de astăzi, în care ne păstrăm gândurile pentru noi. Fără îndoială, vor apărea cei care vor milita pentru interzicerea unei astfel de tehnologii. Vor fi alții care o vor folosi într-un mod malefic. Dar, la fel ca în cazul tuturor celorlalte avansuri tehnologice, societatea va găsi un mod de a asimila și telepatia.

Spuneam însă că vom putea „vorbi” și cu mașinile. Iar aici vine scopul final al lui Elon Musk, cel atât de îngrijorat că inteligența artificială ne-ar putea face irelevanți în mai puțin de trei decenii. Dacă suntem în stare să avem acces cu propria minte la inteligența artificială special adaptată, atunci niciun robot de pe lumea asta nu va putea ajunge atât de departe încât să nu-l mai putem opri. Cel puțin în teorie.

Pentru început, „mașina” va simula modul în care memorăm lucruri și va servi drept extensie de memorie. Pare complicat (și tehnic este încă imposibil), dar nu va fi deloc greu să folosim un astfel de dispozitiv. Așa cum astăzi dăm un răspuns mecanic la întrebarea „cât fac 2+2”, pentru că am memorat rezultatul, așa vom putea afla prin 2050 răspunsul la orice întrebare, cu ajutorul asistenților inteligenți despre care am mai vorbit. Dar nu vom mai auzi acest răspuns la căști sau la o boxă, așa cum facem acum, ci direct în mintea noastră. De fapt, nici nu-l vom mai auzi, doar vom ști.

Accesul nostru la vasta bază a cunoștințelor umane este astăzi intermediat de un telefon sau un alt tip de computer. Peste 30 de ani, dacă Neuralinkul lui Elon Musk va reuși ce și-a propus, vom putea avea permanent răspunsul la orice întrebare, vom putea vedea în fața ochilor rezultatul oricărui tip de operațiune matematică și vom putea să ne extindem mintea practic la infinit.

Cu alte cuvinte, nu vom mai lupta să ținem pasul cu inteligența artificială, pentru că ne vom fi transformat deja într-o IA grefată pe corpul nostru. Orice fel de actualizare și de câștig în puterea de procesare a unei inteligențe artificiale va fi benefică pentru fiecare dintre noi, iar mașinile nu vor putea niciodată să ne distrugă.

Acesta este visul lui Elon Musk, prin această prismă trebuie să privim anunțul făcut săptămâna aceasta cu privire la Neuralink. Iar Musk nu este nici pe departe singurul care lucrează la o asemenea interfață om-mașină – unii spun că nanoboții vor fi o cale și mai precisă de realizare a unei rețele de creiere umane. Alții vorbesc chiar de copierea conștiinței umane, cu toate amintirile sale și modul propriu de a reacționa la realitate și de transferul acesteia într-un alt creier, fie el electronic sau organic. Dar până acolo va mai trece destul de multă vreme.

Implanturile din viitor vor fi și mai compacte decât o monedă de 1 ban

Adio, Homo Sapiens?

Augmentarea umană este un proces care iscă deja multe controverse. Suntem deja capabili să creăm oameni „mai buni” prin intermediul intervențiilor genetice care ne vor permite și nouă, cei deja născuți, să trăim mai mult, poate până la peste 100 de ani ca generație.

Dar interfețele de tip Neuralink au un potențial uriaș, pentru că modifică însăși noțiunea de om. Suntem foarte mândri de experiențele noastre personale, de greșelile din care am învățat, de nostalgiile stârnite de amintiri de multe ori inexacte, până și de propria noastră mortalitate. Chiar și copiii născuți azi – cei care vor trăi, ca generație, până după 2120 – ne seamănă foarte mult, pentru că încă se nasc din amestecul aleatoriu a genelor părinților lor și nu au niciun fel de implant pe corp.

Poate că societatea va respinge, cel puțin la început, acest tip de „îmbunătățire” umană. Însă cu siguranță se va găsi un regim care să permită și să încurajeze crearea de generații augmentate. Și cum vei mai putea ține pasul, ca societate, cu o țară în care apar brusc câteva sute de mii de adolescenți de mii de ori mai inteligenți decât toată populația ta cumulată?

Cum vei mai putea ține pasul cu o societate ai cărei membri comunică telepatic și sunt capabili să știe instantaneu răspunsul la orice întrebare? Dacă luăm și nanoboții în calcul, cum vei putea concura cu indivizi cu o putere fizică înzecită și un IQ de patru cifre? Ce anume poți oferi în loc pentru a păstra specia asta la nivelul la care ne-a adus savana africană acum câteva sute de mii de ani?

Pe de altă parte, ce fel de societate este aceea în care milioane de indivizi pot acționa sincron la o simplă comandă din partea statului sau a unui hacker? Ce se va întâmpla cu cei care vor refuza sau nu vor putea primi implanturile mentale? Vor trăi în rezervații, cum păstrăm noi acum triburile sălbatice de pe câteva insule pierdute? Sau vor fi eliminați, pur și simplu, de o societate mult prea eficientă ca să-i mai suporte?

Va mai conta deplasarea noastră fizică în altă parte a globului, dacă vom fi capabili, de exemplu, să simțim tot ce simte un om care tocmai face scufundări și transmite în rețea senzațiile sale? Va mai conta oare până și deplasarea noastră fizică în spațiu, atâta timp cât ne vom putea conecta mințile la cele mai îndepărtate drone și la cele mai puternice telescoape, simțind astfel că suntem una cu ceea ce vedem, cu Universul însuși?

Nu ne putem imagina cum va arăta societatea de peste o sută de ani dacă tehnologia Neuralinkului va ajunge acolo unde dorește Elon Musk. Vom vedea doar treptat cum vor evolua toate aceste tehnologii care par să conveargă în ceea oamenii de știință numesc „singularitate” – acel mix exploziv de inteligență artificială, genetică și tehnologie din care se naște o nouă specie, una infinit mai puternică decât cea de acum. Până atunci, să ne amintim de săptămâna aceasta ca de începutul unei transformări cu adevărat istorice, indiferent ce va mai însemna istoria în 2119.

Un lucru e sigur: pe undeva, pe parcurs, vor începe și bărbații să înțeleagă în sfârșit ce gândesc femeile. Iar ziua aia va fi cu adevărat epocală.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin Patreon:

Accesând https://www.patreon.com/pressoneRO

Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Poți redirecționa 3.5% din impozitul tău pe venit folosind formularul de mai jos. Dacă nu se încarcă, poți accesa acest link: https://formular230.ro/fundatia-pressone

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios