Ianuarie 2017, lacul din Parcul Tineretului. Foto: Florin Chirilă
14/03/2017
Cei șase papagali frumoși au scăpat de îngheț
Laurențiu Manolache
Redactor
Papagalii prăzulii pripășiți în Parcul Tineretului din București au trecut cu bine iarna grea. Sunt șase, câți erau și în toamnă. Cu penajul lor de păsări din țările calde, au ținut piept unei serii lungi de zile geroase. În noaptea dintre 9 și 10 ianuarie, de pildă, temperatura din Capitală a coborât la minus 22 de grade Celsius.
Ovidiu Bufnilă.
Ovidiu Bufnilă (39 de ani), de la Societatea Ornitologică Română, spune că papagalii s-au ivit mai mereu, cât a fost frig, la hrănitoarea de lângă Sala Polivalentă.
„Iarna, vrei, nu vrei, găsești acolo și papagalii Micul Alexandru – Psittacula krameri. Pentru că sunt mai mari și au ciocul acela puternic, păsările mici le știu de frică. Imediat ce se pun ei pe hrănitoare, cele mici își iau viteză. Când nu sunt la hrănitoare, îi vezi pe insulița plopilor. Eu îi spun acum Insula Papagalilor„, explică Bufnilă.
Potrivit lui Ovidiu Bufnilă, primul anunț că prin București zboară liberi papagali verzi a fost făcut de Vlad Cioflec (34 de ani), herpetolog în cadrul Asociației Parcul Natural Văcărești.
Vlad Cioflec.
„Prima observație a fost în 2009, când am văzut un papagal lângă Cimitirul Bellu. Ulterior, în 2010, am observat un stol de șase indivizi în Parcul Carol.
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
Apoi au început să migreze spre est, până spre Parcul Lumea Copiilor. Au plecat din Parcul Carol când cei de la ADP (Administrarea Domeniului Public – n.r.) au tăiat pomii, în 2011-2012″, spune Vlad Cioflec, care locuiește în zonă.
Totuși, în mai 2013, când copacii din Parcul Tineretului erau „toaletați” cu drujba, herpetologul a fotografiat din nou papagalii în Parcul Carol.
Insulița cu plopi, în 6 martie 2017. În copacul din centru se află doi papagali. Al treilea tocmai a zburat. Foto: Lucian Muntean
Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o „obligație morală”
„Ce pârghii de monitorizare a bunelor practicii există după câștigarea dreptului de practică autonomă?”, s-a întrebat PressOne.
Apă și talpă. Să alergi toată Via Transilvanica. Și să rămâi în viață.
Aceasta este povestea unui documentar de lung metraj care tocmai a intrat în cinematografe. Filmul e un must see, nu doar de către pasionații de alergare sau fanii Via Transilvanica. Este pur și simplu un film onest, dinamic, care conține fascinante felii de viață. E genul de film care pare prea scurt. Când se termină simți că ai fi vrut să mai vezi.
„Acum sunt imuni la deranjul antropic„, adaugă Cioflec. El spune că i-a observat pe cei șase papagali în Parcul Tineretului anul acesta, în februarie, când vremea se mai îmblânzise.
Trei i s-au arătat pe 6 martie și fotoreporterului PressOne Lucian Muntean, pe insulița cu plopi și pe malul de vizavi. Unul i-a și cântat.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
În regiunea Londrei sunt 30.000
Florin Feneru (47 de ani) lucrează la Natural History Museum din Londra. Este doctor în zoologie, specialist în ordinul Psittaciformes, adică în papagali, și scrie despre ei pe un blog.
Florin Feneru și doi papagali Psittacula krameri, într-un parc londonez, la începutul acestui an. Foto: Arhiva personală
Despre specia ajunsă și în Parcul Tineretului, Feneru a publicat un articol în revista muzeului și a făcut un scurt film. „«Micul Alexander» este numele corect”, precizează el.
Londra este exemplul urban cel mai elocvent pentru o populație mare de papagali adaptați la o climă mai rece decât cea din regiunea de unde provine specia. Sunt mulți și la Bruxelles, și în regiunea Berlinului.
În sud-estul Angliei s-au adunat, estimează Florin Feneru, în jur de 30.000 de Psittacula krameri: „Majoritatea – în regiunea Londrei, delimitată de autostrada de centură M25”.
„Au apărut în Londra prin anii ’60. Au evadat din colivii sau au fost abandonați de stăpâni. Prin anii ’80 au devenit stabili, iar în anii ’90 s-au înmulțit exponențial. Aici este cea mai mare populație prezentă într-un mediu urban din afara arealului natural. Parcurile londoneze sunt bine populate cu ei”, a spus, pentru PressOne, naturalistul Florin Feneru.
În parcuri, papagalii vin să mănânce din palmă.
„M-am trezit că un papagal mi-a aterizat în palmă”
Ana-Maria V. (39 de ani), din București, este traducătoare și a fost în Hyde Park din Londra la începutul acestui an. Pe 25 ianuarie a postat pe Facebook o poză în care un papagal îi ciugulește din palmă.
Ana-Maria V., în Hyde Park din Londra. Foto: Facebook
„Voiam să hrănesc veverițele, țineam mâna întinsă cu alune, chemându-le, dar, surpriză, m-am trezit că un papagal mi-a aterizat în palmă. Papagalii au crezut că e ceva pentru ei și au venit nechemați. Pe urmă le-am dat și lor pâine. Nu se temeau absolut deloc”, povestește Ana-Maria V.
Dormitoarele
În majoritatea cazurilor, micul papagal verde este stângaci, ca Lionel Messi. În articolul din revista muzeului, Feneru scrie că stângul este piciorul cu care apucă mâncarea, iar dreptul, un pic mai puternic, cel cu care papagalul stă agățat.
„Sunt papagali vorbitori. Pot învăța mai multe cuvinte și le pronunță frumos”, spune Florin Feneru.
Psittacula krameri este fidel perechii sale și zonei în care eclozează. Prin urmare, expansiunea în teritorii noi este destul de lentă.
Înnoptează în grupuri numeroase. „Seara, peste 5.000 de Micul Alexander se adună din sud-estul Londrei și își petrec noaptea în plopii înalți din cimitirul Hither Green”, explică Feneru pentru PressOne.
Naturalistul a filmat într-o seară adunarea gălăgioasă dintr-un astfel de „dormitor comun”.
În articolul său, Feneru scrie că papagalii „sunt atât de fideli acestor dormitoare, încât, inclusiv în perioada cuibăritului, masculii își părăsesc femelele și puii pentru a se duce acolo”.
În mod normal, un individ trăiește aproximativ 30 de ani, dacă nu intervine un element neprevăzut precum o boală fatală sau un prădător. În Anglia, Psittacula krameri se află deja în meniul uliului păsărar, al uliului porumbar, al șoimului călător și al huhurezului mic.
Înmulțirea excesivă a papagalilor verzi ar putea afecta țicleanul (Sitta europaea).
Deocamdată, însă, în Parcul Tineretului din București sunt puțini și nici măcar nu mănâncă din palmă. Sunt doar șase papagali frumoși.
*
„Într-un parc urban sunt acceptabili ca o curiozitate, dar într-un parc natural, ca Văcăreștiul, nu sunt de dorit sub nicio formă.” (Vlad Cioflec – herpetolog în cadrul Asociației Parcul Natural Văcărești)
Papagali ademeniți cu semințe într-un parc din Londra. Foto: Florin Feneru
*
Despre vietăți au mai apărut:
Înalta societate a bufnițelor din centrul Olteniței
Aventurile imaturului Adonis, probabil cel mai vagabond zăgan din Europa
Dansul flamingilor în Delta Dunării
Avem nevoie de ajutorul tău!
Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this