Academia SRI își reclamă opt doctori pentru plagiat: printre ei, un fost șef Antitero și un fost șef SPP

Emilia Şercan

Senior Editor

Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV) a depus la CNATDCU opt noi sesizări de plagiat care vizează teze de doctorat susținute în această instituție aflată în subordinea SRI.

Dintre cele opt sesizări, depuse la începutul acestei luni, patru se referă la tezele unor foști ofițeri superiori din SRI, două vizează foști ofițeri superiori din SPP, iar alte două – un om de afaceri și un fost vicepreședinte ANAF.

Cele mai cunoscute nume de pe această nouă listă de prezumtivi plagiatori sunt Sorin Gabriel Cozma, fost șef al Direcției Generale de Prevenire și Combatere a Terorismului din cadrul SRI, care a trecut în rezervă în vara lui 2017, și Gabriel Naghi, care a fost șef al Serviciului de Pază și Protecție (SPP) în perioada decembrie 2000 – decembrie 2005.

Cinci dintre cele cele opt lucrări asupra cărora planează suspiciuni de plagiat au fost susținute în 2010, primul an în care la ANIMV s-au acordat titluri de doctor, iar alte trei au fost susținute în 2011.

De altfel, mai mult de jumătate dintre tezele de doctorat susținute în 2010 la Academia SRI ridică suspiciuni de plagiat (9 din 16 teze).

Până în acest moment, 85 de persoane au obținut titlul de doctor în Informații și Securitate Națională la Școala Doctorală a Academiei SRI. Asupra a 20 de teze planează suspiciunea de plagiat, adică 23,5% din total.

Luna trecută, PressOne a scris în exclusivitate că Academia SRI a trimis către CNATDCU patru sesizări de plagiat, vizând tezele de doctorat semnate de generalul SRI (r) Dumitru Dumbravă, de fostul ministru al Apărării Mihai Stănișoară, de fostul primar al Sectorului 2 Neculai Onțanu și de Adela Loredana Popescu (Neagu), fostă secretară a lui Gabriel Oprea.

Fostul șef Antitero

Cel mai sonor nume de pe noua listă a suspecților de plagiat este cel al generalului (r) Sorin Gabriel Cozma. El a fost șeful Direcției Generale de Prevenire și Combatere a Terorismului din cadrul SRI din 2009 până în 2017.

A fost trecut în rezervă alături de alți nouă generali în urma celei mai vaste acțiuni de înlocuire a cadrelor de conducere de după numirea la șefia SRI a lui Eduard Hellvig și trecerea în rezervă a lui Florian Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI.

De altfel, toți cei zece generali trecuți în rezervă în 2017 erau considerați apropiați ai lui Florian Coldea.

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Trecerea în rezervă a lui Sorin Cozma a fost formalizată printr-un decret emis de președintele Klaus Iohannis pe 31 iulie 2017.

La doar o săptămână după ieșirea la pensie, generalul Cozma a făcut o declarație care a stârnit rumoare, având în vedere funcția pe care o deținuse timp de 8 ani.

„Valurile de emigranți vor lovi și România. E România pregătită să primească 500.000 de musulmani? Vorbim de femei, copii, oameni normali care au pătimit foarte mult în țările lor. Vom fi sau nu pregătiți?”, a spus Sorin Cozma în august 2017, într-o intervenție publică la Festivalul de Film și Istorii Râșnov.

Generalul Cozma, la Festivalul de Film și Istorii Râșnov. Sursa foto: Pagina de Facebook a Festivalului

În prezent, generalul Cozma este angajat al Băncii Naționale a României, unde se ocupă de securitatea transporturilor speciale de bani − potrivit lui Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

Teza de doctorat a generalului Sorin Cozma se intitulează „Determinări ale integrării europene asupra dimensiunii economice a securității naționale” și a fost susținută în anul 2010.

Coordonator de doctorat i-a fost generalul (r) Gheorghe Toma, secretar general în funcție al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN), și un apropiat al lui Gabriel Oprea.

Comisia de referenți care a decis acordarea titlului de doctor lui Cozma a fost formată din trei generali: Gheorghe Teodoru Ștefan, fost rector al Academiei SRI, Constantin Țenu, profesor la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), și Constantin Degeratu, fost consilier prezidențial în primul mandat al lui Traian Băsescu.

Fostul șef al SRI Brăila

Un alt nume de pe lista celor opt doctori pe care Academia SRI și i-a reclamat la CNATDCU este colonelul (r) Severin Florian Lungu, care a fost șeful SRI Brăila la mijlocul anilor 2000.

În acea perioadă a legat o strânsă prietenie cu Mihai Tudose, care avea să devină premier al României pentru șase luni (iulie 2017 – ianuarie 2018).

De altfel, Mihai Tudose a fost asociat cu soacra lui Severin Lungu, Elena Ene Mocanu, în firma Akma Consulting SRL, potrivit site-ului Sursa zilei.

Colonelul (r) Severin Florian Lungu nu se confruntă cu prima acuzație publică de plagiat.

El este suspectat că a fost părtaș la copierea a peste 60% din cartea intitulată „Schimbarea managerială. Managementul schimbării”, pe care a semnat-o în 2009 alături de Mihai Tudose, Gheorghe Toma și Gheorghe Teodoru Ștefan.

Dovezile care susțin acuzația de plagiat au fost prezentate anul trecut de ziarul România liberă.

Această carte plagiată a fost inclusă în 2009 în bibliografia obligatorie pentru admiterea la doctorat la Academia SRI.

Generalul (r) Gheorghe Toma, unul dintre semnatarii cărții plagiate din 2009, a fost coordonatorul tezei de doctorat a lui Severin Lungu, susținută în 2010 la Academia SRI.

Și celălalt autor, Gheorghe Teodoru Ștefan, a fost implicat în procesul de susținere a tezei lui Lungu, fiind președintele comisiei.

Teza lui Lungu se intitulează „Dinamica riscurilor și amenințărilor la frontiera de est a NATO și UE în contextul accelerării procesului globalizării”.

Referenți în comisia care a decis să-i acorde titlul de doctor lui Lungu au mai fost Țuțu Pișleag, fost profesor la Academia de Poliție, generalul (r) Sergiu Medar, fost consilier prezidențial în mandatul lui Traian Băsescu, și generalul (r) Constantin Onișor, fost profesor universitar la Academia SRI.

Fostul șef al Rasirom

Un alt ofițer superior al SRI care e suspectat că a plagiat în teza de doctorat este colonelul Aurelian Cezar Țolescu.

Până în 2017, el a fost director general al RASIROM − societate comercială aflată sub coordonarea SRI, care se ocupă cu integrarea de soluții de securitate fizică și informatică a infrastructurilor critice naționale și europene.

Atât Aurelian Cezar Țolescu, cât și soția sa, Gianina Elena Țolescu (și ea fost ofițer SRI, la Direcția de contraspionaj radio), s-au angajat în 2017 în poziții de conducere la compania de stat Transgaz.

Țolescu și-a susținut teza în 2010, iar coordonator de doctorat i-a fost profesorul universitar Cristian Troncotă, fost decan al Facultății de Informații a Academiei SRI.

Titlul lucrării sale este „Managementul operațiunilor de intelligence și protejarea drepturilor și libertăților cetățenești”.

Din comisia de referenți a lui Țolescu au făcut parte Dumitru Zamfir, fost adjunct al directorului SRI în mandatul lui Radu Timofte, profesorul universitar Lucian Anton, de la Academia Tehnică Militară, și profesorul universitar Gelu Alexandrescu, de la UNAP.

Fostul șef al Centrului SRI de la Grădiștea

Alt nume de pe lista celor reclamați la CNATDCU este colonelul (r) Ionel Goian, recent trecut în rezervă din SRI, unde a fost șeful Centrului de pregătire al brigăzii antitero de la Grădiștea.

Dacă acum el este suspect de plagiat, în trecut a apărut ca fiind autorul după care s-a copiat, și tot de către un fost doctorand de la Academia SRI. Este vorba despre judecătoarea Florica Diaconescu, de la Secția I Civilă a Curții de Apel Craiova.

Florica Diaconescu este primul doctor al Academiei SRI care a primit decizie de plagiat din partea Comisiei de Etică a acestei instituții. Ulterior, CNATDCU a hotărât să-i retragă titlul de doctor, după cum PressOne a scris în exclusivitate acum un an.

Teza de doctorat a colonelului (r) Ionel Goian, susținută în 2010, se intitulează „Managementul evenimentelor de importanță strategică, implicarea comunității de informații în gestionarea situațiilor de securitate”.

Coordonator i-a fost generalul (r) Constantin Onișor, și el un apropiat al lui Gabriel Oprea.

Referenții care au decis să-i acorde titlul de doctor colonelului Goian au fost Teodor Frunzeti, fost rector al UNAP, actualmente consilier al preşedintelui Klaus Iohannis, generalul Anghel Andreescu, fost director al SPP și fost secretar de stat în MAI, și Cristian Troncotă, fost profesor la Academia SRI.

Fostul șef al SPP

Generalul cu trei stele (r) Gabriel Naghi a fost unul dintre cele mai influente personaje publice la începutul anilor 2000. Întreaga sa carieră a fost construită în jurul fostului președinte Ion Iliescu.

În timpul Revoluției din 1989, Naghi s-a oferit să îi asigure paza lui Ion Iliescu și apoi i-a rămas alături, atât pe perioada primului mandat și jumătate (1990–1996), cât și după ce Iliescu a pierdut alegerile din 1996 și a devenit președintele PDSR.

Când Iliescu a revenit la Cotroceni, în decembrie 2000, unul dintre primele decrete semnate de el a fost cel de numire a lui Gabriel Naghi ca director al SPP.

Generalul Gabriel Naghi. Sursa foto: Facebook

Acesta a condus Serviciul până în decembrie 2005, când a fost trecut în rezervă.

Ulterior s-a înscris în PSD, iar în 2012 a candidat pe listele partidului și a obținut un mandat de consilier în Consiliul General al Municipiului București, de unde și-a dat demisia în 2015.

Gabriel Naghi are două titluri de doctor, unul în Drept, altul în Informații și Securitate națională.

Pe primul l-a obținut în 2001, la Facultatea de Drept a Universității din Craiova, sub coordonarea profesorului Ion Dogaru. Teza are titlul „Studiu asupra aspectelor fundamentale ale actului juridic civil, în sistemul național de drept român”.

Cel de-a doilea doctorat l-a obținut în 2010 la Academia SRI, teza sa fiind printre cele reclamate acum ca fiind plagiată.

Conducătorul de doctorat al lui Gabriel Naghi a fost generalul (r) Gheorghe Toma. Înainte de a se angaja ca profesor la Academia SRI, Toma a lucrat în SPP chiar în perioada în care Naghi era directorul serviciului.

Teza asupra căreia va trebui să se pronunțe CNATDCU are titlul „Politica de securitate și apărare comună în contextul afirmării Uniunii Europene ca actor global”.

Referenții din comisia de susținere au fost profesorii Traian Liteanu, de la Academia SRI, Gheorghe Nicolaescu, de la Colegiul Național de Apărare, și Lucian Stăncilă, de la UNAP.

Ofițerul-afacerist

Un alt fost angajat al SPP cu doctorat la Academia SRI este Romeo Oiță. Acesta a lucrat pentru Securitate înainte de 1989, iar după 1990, pentru SPP.

Romeo Oiță.

Cea mai înaltă poziție ocupată de el în SPP a fost cea de aghiotant al premierului Radu Vasile.

În 2002, a plecat din SPP și s-a lansat în afaceri, dar în 2009, una dintre firmele în care era acționar a fost implicată într-un scandal public.

Astfel, Romeo Oiță, care era și șeful Patronatului Serviciilor de Securitate, s-a asociat într-o companie ce derula activități în domeniul militar cu Mircea Băsescu, fratele președintelui României de la acel moment, dar și cu mai mulți șefi din industria de apărare și cu reprezentanți ai unor companii americane din industria de armament.

Această firmă, Desintco SRL, a fost înființată la doar o lună după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de Traian Băsescu, discutase despre înzestrarea armatei și după ce Ministerul Apărării Naționale anunțase lansarea unei licitații pentru contractul de modernizare a celor două fregate cumpărate în 2002 din Marea Britanie, al căror preț a fost de circa 120 de milioane de lire sterline.

Romeo Oiță a devenit doctor în Informații și Securitate națională în 2011, cu o teză al cărei titlu este „Studiu privind securitatea privată și infrastructurile critice”.

Coordonator i-a fost generalul (r) Constantin Onișor, iar din comisia de referenți au făcut parte Cristian Popa, de la Academia SRI, Traian Liteanu, mutat de la Academia SRI la Universitatea „Dimitrie Cantemir”, și Țuțu Pișleag, de la Academia de Poliție.

Omul de afaceri

Ultimele două teze din lista celor care tocmai au fost reclamate la CNATDCU le aparțin lui Ioan Șandru și lui Mihai Gogancea-Vătășoiu.

Ioan Șandru, om de afaceri cu interese în zona de energie, este ginerele lui Pantelimon Avram − fost director al Romgaz și bun prieten cu fostul președinte PDL Vasile Blaga.

Prin firmele sale, Șandru a derulat contracte de zeci de milioane de euro cu instituții sau companii de stat. În 2016, el a fost vizat într-un dosar deschis de procurori ai DNA.

Șandru este al zecelea dintre cei 13 doctoranzi ai Academiei SRI coordonați de Gabriel Oprea a cărui teză este suspectă de plagiat.

El și-a susținut lucrarea în 2011, cu titlul „Securitatea energetică – componentă principală a securității naționale”.

Din comisia de referenți care a decis să-i acorde titlul de doctor au făcut parte profesorul Vasile Dîncu, de la Universitatea din București, profesorul Mihail Vasile Ozunu, de la UNAP, și profesorul Gheorghe Toma de la Academia SRI.

Fostul vicepreședinte al ANAF

Mihai Gogancea-Vătășoiu a fost vicepreședintele ANAF de două ori, între 2009 și 2012 și între 2014 și 2016.

A doua oară și-a dat demisia după ce a fost pus sub acuzare de către DNA pentru favorizarea făptuitorului și abuz în serviciu, într-un dosar în care erau urmăriți penal și deputații Mădălin Voicu și Nicolae Păun.

Mihai Gogancea-Vătăşoiu, fotografiat în 2016 după una dintre audierile de la DNA. Foto: George Călin / Inquam Photos

În urmă cu două luni, DNA a dispus clasarea acuzațiilor față de Gogancea-Vătășoiu, dar și față de Gelu Ștefan Diaconu, fost președinte al ANAF, urmărit penal pentru aceleași fapte. În dosar mai sunt învinuite alte opt persoane, față de care cercetările continuă.

Mihai Gogancea-Vătășoiu a obținut titlul de doctor în 2011. Teza sa are titlul „Sursele și resursele securității moderne”, iar coordonator i-a fost profesorul Constantin Onișor.

Referenții care au decis să-i acorde titlul sunt profesorii Gheorghe Toma, de la Academia SRI, Viorel Buța și Vasile Bucinschi, ambii de la UNAP. În 2011, Legea Educației Naționale interzicea ca doi referenți să facă parte din aceeași universitate, cerință încălcată în cazul profesorilor Buța și Bucinschi.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€