Foto: Inquam Photos / Alberto Groșescu

5 evoluții de desprins din veto-ul Austriei dat României în privința Schengen

Veto-ul Austriei dat României și Bulgariei va avea un impact mult mai mare decât își pot închipui politicienii care l-au susținut. Dacă opoziția Olandei și Suediei era legată de elemente cheie ale statului de drept, ceea ce a făcut guvernul austriac este în mod vădit arbitrar, iar acest stil de a face politică europeană va avea repercusiuni mult mai importante decât simpla amânare a intrării României și Bulgariei în Schengen.

Lăsând la o parte reacția emoțională din partea întregului spectru politic și chiar a societății civile, rămân câteva elemente pe care trebuie să le luăm în seamă în lunile care vin.


Vrem să putem discuta în profunzime despre problemele care afectează viața de zi cu zi a românilor. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Redacția PressOne

Pe acest fundal mocnit, la PressOne, analistul economic Valentin Ionescu, fost minis

Veto-ul dur ca armă de negociere riscă să se extindă pe viitor la nivelul întregii Uniuni

Acest tip de veto în chestiuni europene a fost folosit până acum mai ales de Viktor Orban. Dacă în procesul de negociere obișnuit țările europene folosesc în mod curent dialogul pentru a-și apropia treptat pozițiile, iar veto-ul este folosit în strictă și directă legătură cu subiectul în sine, cu elemente clar definite de care se ține seama (progres în privința luptei împotriva corupției, sau a întăririi statului de drept, respectarea intereselor economice reciproce etc.) ceea ce a făcut acum guvernul Austriei se încadrează în tipul de șantaj folosit de vecinul lor de la est.

Acest gen de „negociere” care ignoră poziția aproape unanimă a restului țărilor europene riscă să gripeze mecanismele europene pe probleme mult mai importante pentru Uniune decât, cu tot respectul, intrarea a două țări sud-est europene în Schengen.

Nimic nu împiedică România și Bulgaria să răspundă cu aceeași măsură în chestiunile importante pentru Austria sau Olanda. Mai mult, țări mult mai puternice decât ele, în special cele care au virat spre extrema dreaptă, pot abuza de acest stil de a face politică.

Dacă curentul suveranist, care prinde tracțiune în multe state europene, ajunge să domine politica națională din mai multe state-cheie, atunci întregul proiect european va avea de suferit, chiar dacă nu se va autodistruge, din motive care țin de avantajele economice clare ale acestei uniuni.

Curentul eurosceptic, până acum doar o adiere, va prinde viteză în România

Poziția intransigentă a Olandei și Suediei a fost susținută întrucâtva de o parte a opoziției, pe principii ușor de înțeles: lupta împotriva corupției și pentru un stat de drept. Dar aceste țări au înțeles că această luptă nu se poate duce prin instrumentul total nepotrivit al refuzului accesului la spațiul Schengen, ci prin alte instrumente europene care pot duce la pușcărie politicienii și oficialii români corupți.

În mod concret, Olanda a aprobat intrarea României în UE, dar pentru că votul a fost dat la pachet cu Bulgaria, n-a avut ce face și a votat împotrivă. Data viitoare este clar că acest vot va fi desprins din timp de Bulgaria, dacă statul vecin nu va reuși să convingă că a făcut progrese suficiente (în fapt, așa cum arată corespondențele PressOne de la sud, nici vorbă de progrese).

Pe de altă parte, poziția Austriei nu poate fi nici explicată, nici acceptată de nimeni în România. Este, pur și simplu, un șantaj la adresa restului țărilor europene pentru a schimba o situație nefericită în care se află această țară în privința imigrației ilegale. Eventual, chiar și la adresa României, pentru a ceda avantaje economice suplimentare Austriei – deși acest din urmă lucru este foarte greu de aflat cu adevărat.

Situația din Austria este reală, nu inventată, aș vrea să subliniez acest lucru. Dacă România ar fi primit 75.000 de migranți veniți ilegal, cu precădere din Africa, India și Asia prin granița ei cu Ungaria, sunt curios câți români dintre cei care cer acum boicotarea companiilor austriece ar cere vehement închiderea graniței de vest a țării.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Dar folosirea veto-ului împotriva României sub pretextul că o mare parte dintre acești migranți vin pe aici (nu vin) este un șantaj ușor de demontat, chiar și pentru omul de rând. Din acest motiv, curentul eurosceptic și mentalitatea de victimă a „colonizării” vest-europene va prinde aripi.

România trebuie să învețe să lupte pentru interesele ei cu abilitate, diplomație, dar mai ales cu consecvență

Diplomația românească a lucrat cu toate motoarele turate, dar asta deja nu mai este suficient. După aderarea la NATO și UE, România a lăsat-o moale cu ambițiile ei geopolitice. Schengenul a fost mereu dat la o parte dintre prioritățile politicienilor români, prea bucuroși să dea vina pe Vestul cel rău pentru inabilitatea lor (și lipsa lor de voință) de a lupta contra corupției și de a crea un stat de drept.

Dar iată că, de câteva luni, s-a decis la Cotroceni că Schengenul este un obiectiv de țară care trebuie atins cât mai rapid. Nu că s-ar fi schimbat în bine sistemul judiciar, dimpotrivă. Dar pentru că foarte mulți parteneri europeni au înțeles că au la îndemână alte instrumente pentru a ține sub control corupția de aici (dintre care Parchetul European este vârful de lance), așa că e mai bine ca România și Bulgaria să intre în Schengen, mai ales în contextul războiului din Ucraina. Iar noi am vrut să profităm de pe urma acestui context.

Așa cum aveau să afle președintele și șeful guvernului, lipsa acută de vizite bilaterale acumulată în opt ani de zile lasă urme. Respectul se clădește greu, cu migală, cu efort, cu dovezi repetate că interesele comune sunt importante și că știi să-ți urmărești interesele propriei țări în negocieri, iar nu ale unei clici pe care o reprezinți doar ca să-ți iei un comision personal.

După trei decenii în care toate discuțiile s-au dus cu guvernanți corupți, nu poți cere o schimbare bruscă de atitudine din partea unor țări care au propriile lor probleme cu corupția. Iar Austria e una dintre țările cel mai puternic infiltrate de Kremlin, dar și cu cancelari demiși tocmai din cauza acuzațiilor de corupție – precedentul șef de guvern austriac a fost forțat să plece anul trecut pe fundalul unui astfel de scandal.

Efortul diplomatic nu poate fi făcut cu hei-rup, și nici nu este suficient. Consecvența democratică este întotdeauna apreciată de către partenerii cu adevărat democratici, iar aceștia vor deveni principalii avocați ai României pe măsură ce țara se maturizează.

Dimpotrivă, nu poți face circ la Bruxelles deși nu ți-ai făcut temele, iar apoi să te aștepți ca o simplă abținere de a vota contra ta să se transforme într-o susținere cu toată energia. Asta e lecția învățată acum, când țările europene nu s-au mai opus intrării noastre în Schengen, dar nici nu au fost dispuse la concesii sau presiuni reale față de Austria de dragul nostru.

Una este să ai parteneri care te acceptă cu greu cu toate bubele pe care nici măcar nu te mai obosești să le cosmetizezi (vezi legile Justiției), cu totul alta este să ai ambasadori entuziaști din partea țărilor europene importante, capabile să schimbe rezultatul unor negocieri atunci când se implică cu adevărat.

E o nuanță importantă.

România va trebui să învețe să-și instruiască oameni capabili, pe care să-i împingă în poziții importante din Uniunea Europeană

Pe lângă diplomația bilaterală, asta este una dintre cele mai neglijate strategii de către guvernanții noștri. Nu doar noi avem această problemă de subreprezentare în organismele europene – și mai ales la vârful lor, ci și restul țărilor estice, inclusiv țări mari sau importante precum Polonia, Cehia și Slovacia.

Este esențial ca până la finalul acestui deceniu să reușim să facem acest lucru dacă vrem ca perspectiva românească să fie prezentă mereu în discuțiile din cancelariile europene. Calitatea oamenilor care ajung acolo nu poate fi una oarecare sau mediocră, pentru că în acest caz vom obține rezultatul contrar celui dorit. Dar acesta ar trebui să fie un proiect în special al partidelor pro-europene, care au și oameni capabili să ajute mai mult România acolo decât bălăcindu-se în scena politică românească.

O politică de recrutare activă de talente care să fie propulsate apoi în infrastructura birocratică a Uniunii ar putea fi unul dintre obiectivele acestor partide și modul lor de a-și ajuta țara, în contextul în care foarte multe dintre instituțiile europene vor fi extrem de importante pe viitor în combaterea corupției și incompetenței din România. Este un mijloc foarte bun de a atinge mai rapid ceea ce dorim cu toții – să forțăm, prin instrumentele adecvate – autoritățile române să clădească „o țară ca afară” – un stat de drept, mai precis.

Companiile austriece din România nu pot rămâne neutre în această chestiune

Boicotul asupra companiilor austriece la care cheamă multă lume, de parcă ne-am trezit cu toții membri AUR peste noapte, riscă să aibă efecte negative puternice în primul rând asupra miilor de angajați români ai acestor companii.

Austria este al doilea cel mai mare investitor extern din România, după Germania. Dar investițiile nu sunt făcute în primul rând de statul austriac, ci de companii private. Este ca și cum ar boicota austriecii firma românească Dacia pentru simplul fapt că le trimitem acolo infractori iar guvernul nostru e compus din oameni corupți.

Pe de altă parte, atunci când politicieni austrieci precum Karl Nehammer, cancelarul austriac, au o atitudine de-a dreptul rasistă la adresa românilor, companiile austriece de aici nu pot rămâne neutre. Nu au voie să rămână neutre, în special având în vedere implicarea multora dintre ele în multe inițiative de democratizare profundă a României.

Peste tot în Europa, guvernanții devin brusc mai docili atunci când marile companii private le atrag atenția că măsurile lor arbitrare le amenință afacerile legitime. Este absolut clar că intrarea României în Schengen este în favoarea investitorilor austrieci în România. Absența lor din această discuție – în special a marilor investitori – lasă loc de interpretări care au început deja să apară.

Cu cât va trece mai mult timp până la admiterea meritată a României în Schengen, cu atât afacerile lor vor avea de suferit. O campanie de promovare a necesității includerii României în acest spațiu le va ajuta nu doar să evite acuzațiile de complot („vor să obțină avantaje”), ci să-și împlinească, de fapt, misiunea de a aduce profituri mai mari acționarilor.

Mai pe șleau, orice companie austriacă mare prezentă în România care nu ia atitudine clară în privința aderării României la spațiul Schengen se va expune unui val de critici binemeritat. O temporizare riscă să anuleze tot binele făcut de aceste corporații în ultimele decenii în care au investit nu doar în economia românească, ci și în societatea sa civilă.

Rămâne de văzut când va intra România în Schengen. Dacă politicienii austrieci vor obține ce doresc de la Europa în privința imigranților ilegali, putem intra în primăvară. Dacă însă acesta a fost doar un pretext, atunci vom putea vorbi într-adevăr de alte interese, care vin mult mai dinspre est.

În acest context, criza cauzată de această chestiune (minoră pentru statele vestice, să fim sinceri, nu e ca și când ar fi pe prima pagină a ziarelor) se va adânci și va contamina rapid foarte multe părți din sistemul decizional european.

Să sperăm că ne vom face mult mai bine temele data viitoare, pentru a preîntâmpina orice scenariu care nu ține de implicarea directă a infiltraților de la Kremlin în afacerile europene. Până la primăvară mai e puțin. Dar avem foarte mult de pierdut.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...