Trump îl numește „dictator” pe Zelenski și îl face pe Putin mare din nou. Prima sa lună de mandat ar putea aduce o pace înfricoșătoare în Ucraina

Mihnea Lazăr

Donald Trump l-a atacat  foarte dur pe Volodimir Zelenski, pe care l-a numit „un comediant modest” și „un dictator”. Președintele american a reluat narațiuni rusești, susținând într-o postare pe rețeaua Truth Social că mandatul lui Zelenski a expirat și că Ucraina a păcălit SUA să cheltuie sute de miliarde de dolari. Trump a acuzat Ucraina că refuză să organizeze alegeri, ignorând total faptul că acestea sunt imposibile, din cauza legii marțiale. În replică, Zelenski a spus că Trump „trăiește în spațiul dezinformării.”

•   LMRGA: „Let’s Make Russia Great Again”. Trump îl spală pe Putin și îl face partener egal și jucător cheie în dialogul SUA cu restul lumii

•       Un reset în relațiile SUA-Rusia aruncă în aer trei ani în care comunitatea internațională (în frunte cu fosta administrație americană Biden) a încercat să izoleze Moscova

•   Zelenski, perceput drept „dictator” de Trump, primește un semnal teribil despre cum va arăta „pacea” cu Putin

•   Pacea în Ucraina depinde doar de cât de mult va câștiga Moscova, pe termen scurt și lung. Ucraina și Europa sunt lăsate pe tușă

•   În lipsa păcii, cât de posibilă e continuarea războiului de către Ucraina? UE promite un ajutor militar de peste 6 miliarde de dolari, suficient cât să permită Kievului să mai tragă de timp. Și să spere. 

Înainte de atacul asupra Ucrainei, Donald Trump tocmai reușise să-l facă pe Putin mare din nou: trei ani de sancțiuni economice și de izolare internațională a Rusiei par a se fi evaporat complet după doar patru ore și ceva de „negocieri” desfășurate la Riad între delegațiile SUA și ale Rusiei.

Primele discuțiile ruso-americane pe tema războiului au avut loc zilele trecute la Riad, în Arabia Saudită, peste Europa – la propriu și la figurat - și au ignorat complet Ucraina - țara agresată și principala victimă a acestui conflict provocat unilateral de Rusia.

Cvasidictatorul de la Kremlin, Vladimir Putin a fost repus peste noapte în drepturi și făcut partener egal de discuție cu Donald Trump liderul unei administrații americane aflate la limita neofascismului și care a aruncat deja scena internațională în haos.

Dialogul desfășurat pe axa Washington-Riad-Moscova i-a avut ca prim-soliști pe miniștrii de externe american (Marco Rubio) și cel rus (Serghei Lavrov). A fost, mai degrabă, o primă discuție de „tatonare” în care s-au schimbat, prudent, politețuri între cele două părți și care i-au servit mănușă re-legitimării lui Putin pe scena internațională pe post de key-player, ridicat la rangul de egal al Americii lui Trump.

Pactul Trump-Putin: Zelenski e „dictatorul”, Ucraina e problema

EXCLUSIV. Cel puțin alți doi jandarmi din Vâlcea și-ar fi luat concediu fără plată pentru a merge în Congo, alături de Horațiu Potra. Surse PressOne: „Toată lumea știa că se duc acolo”

PressOne relatează cazul unui alt jandarm activ din Vâlcea care a plecat în Congo pentru a lucra în armata privată a lui Horațiu Potra. Sursele noastre spun că nu ar fi singurul aflat în această situație și că șefii lor ar fi știut unde pleacă.

Avertismente ignorate: De ce Oradea e un exemplu negativ la adaptarea în fața schimbărilor climatice

Când vine vorba de măsurile concrete pentru provocările legate de valurile de căldură, în Oradea se plantează arbori și se fac spații publice cu apă. Primăria recunoaște că e nevoie de un Plan de acțiune pentru valurile de căldură, însă acesta nu a fost finanțat încă.

Deși armata rusă gâfâie serios în Ucraina, în ciuda miilor de obuze, drone și rachete pe care le aruncă în continuare zilnic asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, Putin tocmai a primit o gură sănătoasă de oxigen de la Trump.

Chiar dacă prima întâlnire dintre ruși și americani de la Riad nu s-a încheiat cu nimic concret, îngrijorător este aerul de boemie și tovărășie lăsat în urma declarațiilor oficiale făcute de Rubio și Lavrov. Așa că Putin respiră din nou.

Astfel, rușii și americanii au fost unanim de acord că e nevoie de „un reset” în relațiile bilaterale (win pentru Putin), care trebuie „renormalizate” și găsite noi „oportunități” de colaborare (alt win pentru Putin) și că războiul din Ucraina trebuie oprit (big win pentru Putin, în condițiile în care el, agresorul, a ajuns să negocieze și să pună condiții despre cum ar putea fi stopat un război pe care el l-a pornit).

Donald Trump a mai dat și cu bâta-n baltă când a spus că o parte din vina pentru acest război o poartă – culmea – și Zelenski, deoarece acesta nu a arătat suficient interes pentru a ajunge la o oprire a războiului.

Nu am auzit nimic de la Trump despre Putin și lipsa sa totală de interes de a opri agresiunea. Să nu ne mire atunci rânjetul de satisfacție afișat de Lavrov care a spus că „Trump a înțeles poziția Kremllinului”, după ce liderul de la Casa Albă a plusat și a spus că o parte din „vină” aparține chiar și SUA și fostei administrații Biden, vinovată că a „alimentat” conflictul din Ucraina. 

Ajutorul occidental acordat Ucrainei în acest război a devenit, în viziunea noii administrații americane, un soi de „paria”, un „impediment” în calea încheierii o pace cu Putin.

Nici Trump și nici Rubio nu au spus nimic clar și răspicat legat de încălcarea dreptului internațional de către Rusia, crimele de război comise de ruși în Ucraina, devastarea orașelor, deportările de civili, distrugerea infrastructurii energetice, bombardarea de spitale și clădiri civile.

Mai ales în condițiile în care Trump, la doar o zi după finalizarea discuțiilor de la Riad, l-a făcut, pur și simplu „dictator” pe Zelenski și l-a amenințat „să se miște repede, că altfel rămâne fără țară”.

Cu un astfel de discurs, Trump nu face decât să sporească șansele de a avea cât mai curând o întâlnire directă cu însuși Putin, pe care nu s-a ferit să îl laude de fiecare dată când a avut ocazia (și pe care s-a ferit să-l facă „dictator”, printre altele).

Cu ce rămânem după „primul contact” între ruși și americani de la Riad pe tema Ucrainei

•   Putin e reabilitat și reintrat în drepturi. Trump îl vede ca partener egal și – fatalitate – unic de discuție în privința ajungerii la un posibil acord de pace cu Ucraina.

În relația SUA-Rusia-Ucraina, „dictatorul” e la Kiev și este scurtcircuitat de la discuții. Victima nu are prioritate în noua ordine mondială a lui Trump.

Crimele de război ale Rusiei sunt băgate sub preșul strategic al noii politici furibunde și haotice de la Washington. Everything goes.

•       Cu Rusia parteneră, continuarea, de către noua administrație Trump a impunerii de sancțiuni internaționale lui Putin și oamenilor săi pare un scenariu tot mai puțin probabil. Nu e exclus ca acesta să fi fost, de altfel, un punct pe agenda discuțiilor de la Riad.

În limbajul de talaș presat diplomatic al celor două delegații, am consemnat expresii precum „strângerea relațiilor și cooperării economice”. Cum ar putea SUA „coopera economic” cu Rusia altfel decât renunțarea la sancțiunile economice?

Bonus: SUA și Rusia au convenit să mai „încălzească” relațiile diplomatice, înghețate în cei trei ani de conflict și caracterizate prin închideri de misiuni diplomatice sau scandaluri cu diplomați-spioni făcuți pachet și expulzați.

•       Oricât de cinic (sau paradoxal) pare, discuțiile de la Riad deschid calea către încheierea unei păci în Ucraina.

Problema, la cum arată lucrurile, o pace impusă cu forța (vezi declarațiile extrem de dure ale lui Trump la adresa lui Zelenski) nu face decât să „înghețe” un conflict care, odată dezghețat, va duce la un război cel puțin la fel de mare. Dacă nu și mai mare (istoria are darul de a ne arăta că o pace proastă conduce, de regulă, la un război foarte costisitor).

Culmea e că în noua ecuație SUA-Trump, Vladimir Putin e „baza”, elementul „de stabilitate”, în timp ce Trump e „acidul”, factorul destabilizator.

Știm foarte bine că lui Putin nu-i convine o „pace” fără a avea o Ucraină îngenuncheată, cu un regim politic-marionetă, supus Moscovei (pe model Belarus) și cu o armată ucraineană desființată.

Pentru Putin, o pace înfăptuită pe actuala linie a frontului nu reprezintă nici măcar un sfert din obiectivele propuse înaintea declanșării războiului de trei zile și care durează deja de trei ani. Singurele „obiective” cucerite militar sunt crearea unui culoar între Crimeea și Donbas, cucerirea Mariupolului și a regiunii Luhansk aproape în totalitate (99%, în prezent). Celelalte regiuni anexat ilegal încă din toamna lui 2022 – Donețk, Zaporojie și Herson – sunt în prezent ocupate și sub controlul armatei ruse în proporție de circa 60-70%.

O pace în actualele condiții nu înseamnă decât o amânare a unui război. O invazie 2.0 ar veni însă cu know-how-ul de acum și, mai ales, cu un arsenal produs de o industrie de apărare rusă care deja duduie pe picior de război: Rusia produce acum în jur de 3.000 de drone pe zi și în jur de 1.500 de tancuri și blindate pe an.

Exclusă de la discuțiile de pe axa Washington-Moscova, Ucraina pare în acest moment într-un scenariu lose-lose: o pace impusă cu forța înseamnă, practic, un diktat, iar alternativa e continuarea războiului, în condițiile în care ucrainenii sunt complet epuizați – fizic, psihic și din punct de vedere al resurselor.

Cu războiul ca singură certitudine momentană, țările europene par dispuse să facă un mare pas în față și să anunțe un ajutor militar consistent pentru Kiev în valoare de peste 6 miliarde de euro, care va consta în special în obuze de artilerie și sisteme antiaeriene.

Genul acesta de ajutor arată că europenii pot ajuta Ucraina strict defensiv și strict să se apere – nici vorbă de scenariul preluării unei noi ofensive pentru alungarea trupelor ruse măcar dincolo de granițele de dinainte de 24 februarie 2022. Ucraina ar putea astfel să ducă războiul în prelungiri pentru încă 5-6 luni și să spere că răbdarea lui Trump vizavi de Putin se va epuiza suficient cât să strice relația de prietenie ruso-americană care stă să se înfiripe acum.

Dar, în același timp, 6 luni e un interval de timp atât de mare încât e imposibil de prezis ce se va întâmpla până atunci, mai ales că iureșul acesta haotic și constant pe care îl trăim în aceste zile durează doar de o lună. Pentru că atât a trecut: fix 30 de zile de când Trump e președinte. Au mai rămas 3 ani și 11 luni de mandat la Casa Albă. Brace for impact.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€