Pacienți internați cu diagnosticul Covid-19 sunt îngrijiți de medici în saloanele si ATI din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din Bucuresti, 31 martie 2021. Inquam Photos / Octav Ganea

Trista istorie a paturilor de la ATI pe timp de pandemie

Câte paturi de ATI are, de fapt, România? Și câte dintre ele pot fi rezervate pentru bolnavii de Covid, la vârful de decese al celui de-al treilea val al pandemiei? Avea dreptate premierul Cîțu atunci când îi reproșa lui Vlad Voiculescu că nu a ajuns la 1.600 de paturi de ATI?

De-a lungul ultimului an, numărul înaintat de autorități a variat foarte mult. În special din cauza modului în care s-au numărat paturile – un pat ATI folosibil pentru un bolnav Covid trebuie să fie complet dotat, inclusiv cu ventilator și alte instrumente specifice.

De prea multe ori, numerele avansate de către miniștrii Sănătății și de către șeful DSU nu au cuprins, de fapt, decât aceste paturi. Alteori, s-au referit doar la numărul de paturi ATI efectiv dedicate bolnavilor de Covid, un „număr dinamic”, o altă expresie favorită a autorităților.

Iată evoluția, reieșită chiar din declarațiile lor, dar și din datele oficiale puse la dispoziție de Societatea Română de Anestezie (SRATI).

21 martie 2020: 1283 de paturi complet dotate

Pe 21 martie 2020, ziarul Libertatea încerca să facă lumină în numărul exact de paturi de ATI de care puteau beneficia pacienții de Covid în România.

În România există 2.503 de paturi de terapie intensivă pentru adulți în sistemul public de sănătate, la care se mai adaugă 150 de paturi pentru copii. Aici ar trebui tratați bolnavii care dezvoltă infecțiile severe cu coronavirus.

Un document al SRATI arăta, la aceeași dată, că numărul total al paturilor ATI pentru adulți dotate cu ventilatoare era de 1283, iar necesarul estimat de ventilatoare era de 1220, pentru a putea dota complet toate paturile de ATI din România. Regăsiți documentul în articolul celor de la Libertatea.

3 aprilie 2020: 1.600 de paturi ATI „complete”

Nelu Tătaru, Sectretar de Stat în Ministerul Sănătății și Victor Costache, Ministrul Sănătății la începutul pandemiei. Foto: Lucian Muntean

Câteva zile mai târziu, ministrul Nelu Tătaru, guvernul Orban, contrazicea datele oficiale ale SRATI, citat de Hotnews:

În acest moment, avem 1.600 de ventilatoare pe 1.600 paturi de ATI. Sunt complete. Mai avem până la 2.900 ventilatoare care sunt în spitalele mici şi de suport care pot fi repuse în funcţiune sau pot fi reevaluate. Avem în continuare achiziţii şi de ventilatoare, precum şi o producţie internă care se va definitiva cred că în două săptămâni. După licitaţia ONAC ar trebui să vină în trei săptămâni toate cele 200 de ventilatoare. Altele sunt achiziţiile pe care le face UNIFARM de pe piaţa pe care o găsim. Achiziţia centralizată ONAC este cea cu 200 de ventilatoare

10 aprilie 2020: 1723 paturi ATI complet utilate

La trei săptămâni după ce raportul SRATI arăta că sunt doar 1283 de paturi dotate cu ventilatoare, Ministrul Nelu Tătaru revenea și supralicita numărul acestora (Știrile ProTV):

Noi suntem pregătiţi pentru fiecare pas pe care îl trecem. În funcţie de evoluţie, putem spune cât poate suporta sistemul sanitar românesc. Noi suntem pregătiţi (…) pentru un anumit număr de cazuri critice. Avem în acest moment 1.723 de paturi de ATI complet utilate, 1.723 de ventilatoare. În cazurile critice, tocmai accesul la ventilatoare este cel care face diferenţa

24 iulie 2020: 2.000 de paturi, din care 840 complet utilate

În timpul verii, numărul paturilor dedicate bolnavilor Covid a scăzut, în special din cauza faptului că mai multe spitale au fost scoase din circuitul Covid. Ministrul Nelu Tătaru, guvernul Orban (Digi24):

Avem în spitalele suport COVID aproape 2.000 de paturi în terapie intensivă, din care 840 sunt complet utilate. Pragul roşu este, să spunem, să avem 2.000 de cazuri în terapie intensivă, ceea ce nu văd previzibil în acest moment”.

19 august 2020: 1.034 de paturi complet utilate

La finalul verii, numărul acestora crește din nou, prin includerea în circuitul Covid al câtorva unități medicale. Ministrul Nelu Tătaru, guvernul Orban (EuropaLiberă):

Au dotarea completă pentru patologie COVID, tot ce înseamnă ventilatoare, tot ce înseamnă monitoare, tot ce înseamnă injectomate. Acum trei săptămâni aveam 840 de paturi. Prin operaţionalizare la tot ce înseamnă spitalele care au revenit – Ilfov, Witing, Elias, precum şi celelalte spitale din ţară – am ajuns la 1.034 de paturi. Ieri, în evaluarea pe care am făcut-o, şi în judeţul Bihor, de exemplu, Spitalul Municipal, Spitalul Judeţean, îşi puteau mări capacitatea de paturi de terapie intensivă de la 18 la 35, ambele spitale

28 noiembrie 2020: 1.400 de paturi, plus 280 în următoarele două săptămâni – 1680 de paturi

„TIR”-urile ATI au adăugat doar un număr foarte mic de paturi la totalul general. Foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu

La vârful celui de-al doilea val de pandemie, incomparabil mai mare decât cel din primăvară, Ministrul Nelu Tătaru raporta un număr de paturi mai mic decât cel din aprilie (News.ro):

Am operaţionalizat mai multe paturi de terapie intensivă. Dacă la nivelul ţării avem o echilibrare a numărului de cazuri în ATI, la Bucureşti gestionăm un număr mai mare de cazuri. Rămâne îndemnul pentru respectarea unor reguli şi pentru prezenţa la medic şi la spital în faza incipientă, nu în faza gravă a bolii. Avem 1.400 de paturi pentru terapie intensivă COVID în acest moment. Şi avem în operaţionalizare încă 280 de paturi în următoarele două săptămâni

16 martie 2021: 1400 de paturi

Aproape de vârful celui de-al treilea val, la aproape patru luni de la declarațiile lui Tătaru, Ministrul Vlad Voiculescu, din guvernul Cîțu, nu regăsea în declarații cele 280 de paturi promise de ministrul Tătaru (Digi24):

Am avut o teleconferință cu managerii de spitale. Punem la dispoziție ventilatoare. S-a putut extinde numărul de paturi de terapie intensivă cu aproape 190 în toată țara. Vorbim de aproape 40 de paturi disponibile în plus în București. Este ceea ce se poate în acest moment. Vorbim despre 190 de paturi suplimentare, dar nu este așa de simplu. Nu e vorba numai de infrastructură, de a cumpăra un pat și echipamentele aferente, e vorba de resursa umană, care e limitată. Tocmai de aceea e important ca restricțiile să fie respectate în continuare de toată lumea și impuse de autorități acolo unde este cazul.

În momentul de față sunt undeva la 1.400 de paturi de ATI. Numărul este dinamic. Avem paturi care vor fi disponibile într-un termen scurt. De asemenea, îmbunătățim raportarea, în așa fel încât să știm ca paturile care ne sunt raportate ca fiind disponibile de două ori pe zi chiar putem să ne bazăm pe ele”.

13 aprilie 2021: 1532 de paturi

La final de mandat, ministrului Vlad Voiculescu i s-a reproșat că nu a atins 1.600 de paturi de ATI pentru bolnavii de Covid. Ele fuseseră promise încă din toamnă de ministrul Tătaru. Foto: Octav Ganea, Inquam Photos

La o lună de la declarațiile lui Voiculescu, în plin vârf de decese Covid, Secretarul de stat Raed Arafat din guvernul Cîțu găsea 1.532 de paturi. Nici vorbă de cele 1680 promise încă din toamnă.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Astăzi erau foarte puține paturi libere. Dacă am avut 1.532 de pacienți pe paturi ATI, deci cel puțin 1.532 de paturi există.

16 aprilie 2021: 1687

Dat afară din Guvern, ex ministrul Vlad Voiculescu declara că s-a ajuns totuși la numărul promis de Tătaru încă din noiembrie 2020 (Hotnews):

Numărul de paturi ATI pentru pacienții COVID-19 a fost suplimentat până la 1.687

Care este realitatea, de fapt?

Conform Analizei Resurselor ATI la nivel național efectuată de SRATI (.pdf), la data de 19 octombrie 2020 exista un număr total de 3065 de paturi ATI, cărora li se adăugau 169 de paturi ATI complet funcționale în spitale modulare (unități TI mobile, spital modular ROL2, Spital modular Lețcani, modul ATI Elias). Deci un total de 3234 de paturi ATI pentru toate afecțiunile.

Tot la aceeași dată existau un număr total de 2252 de ventilatoare mecanice. 994 de ventilatoare au fost cumpărate în perioada martie – octombrie 2020 și urmau a fi instalate complet până la data de 15 decembrie 2020. De asemenea, 696 de paturi ATI de înaltă performanță au fost cumpărate în perioada martie – octombrie 2020 și instalate până la 15 decembrie 2020.

Conform aceleiași analize, numărul total de paturi ATI dotate cu ventilatoare mecanice funcționale a crescut de la 1300 în aprilie 2020 la 2596 la finalul lunii decembrie 2020.

Cu alte cuvinte, efortul de investiții făcut de stat s-a văzut în creșterea numerică a mobilierului de spital și a dotărilor acestuia. În aceeași perioadă, însă, numărul medicilor de ATI a rămas constant. Astfel, conform datelor SRATI, s-a trecut de la 2.3 de posturi de lucru pe cap de medic ATI în aprilie 2020 la 3.5 în decembrie 2020. Practic, o scădere cu 36.3% a numărului de medici raportat la numărul de paturi ATI complet dotate.

Sarcina de muncă a asistentelor de ATI a crescut și mai mult, pentru că lucrează în ture de 12 ore. Astfel, deși numărul lor a rămas constant pe parcursul perioadei, sarcina lor a crescut de patru ori, conform SRATI.

De remarcat și faptul că 84% din spitalele din România nu dețin psihologi în secțiile ATI.

Așadar, dacă este să ne bazăm pe datele oficiale oferite chiar de către SRATI, bolnavii de Covid (1518) ocupau pe 15 aprilie 2021 un procent de 58.46% din numărul total de paturi ATI complet dotate (2596), la vârful gradului de ocupare al paturilor ATI din timpul celui de-al treilea val al pandemiei.

Dorel Săndesc, SRATI: „ATI-urile sunt ca o arcă a lui Noe. De la Noe am învățat că arca trebuie făcută atunci când nu plouă deloc”

Seful ATI al spitalului judetean, Dorel Sandesc participa la o actiune de reafirmare a valorilor europene ale Timisoarei in fata primariei, marti 6 aprilie 2021, Timisoara. Inquam Photos / Virgil Simonescu

Pentru că toate celelalte paturi ATI nefolosite pentru bolnavii de Covid se află în spitale, iar nu în unități mobile sau modulare, fiecare mărire a numărului de paturi ATI dedicate bolnavilor de Covid se poate face doar prin scoaterea din circuit a unor unități spitalicești, ceea ce duce la întreruperea accesului la tratamente medicale pentru alți bolnavi.

Aceasta presupune însă și alte probleme: nu toate spitalele sunt pregătite cu unități ATI specifice unor boli cu manifestare pulmonară. De asemenea, nu toți managerii de spital sunt dispuși să refuze tratamentul altor pacienți cu forme grave de boală sau operații iminente pentru a face loc bolnavilor de Covid cu un grad de supraviețuire foarte mic odată ajunși la ATI.

Vicepreședintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI), Dorel Săndesc, e de părere că, dacă tot am reușit să implementăm atât de rapid niște programe de dotare, logic ar fi să crească și dotarea paturilor ATI deja existente, pentru a fi pregătiți în eventualitatea unei crize viitoare.

Potrivit specialistului, înainte de pandemie, în structura spitalelor românești existau 4175 de paturi ATI (paturile din unitățile de primiri urgențe – UPU – sunt excluse din această categorie).

Acestea erau împărțite în trei categorii: paturile ATI propriu-zise, adică echipate cu ventilator și echipamente specifice, paturile de supraveghere post-operatorie și paturile de terapie intensivă intermediară. Din acestea 4175, doar 1300 erau de terapie intensivă propriu-zisă. Numărul lor a crescut la 3000 în contextul pandemiei, spune Săndesc.

Noi susținem – și am evaluat ce ar însemna financiar – continuarea dotărilor secțiilor ATI, astfel încât toate paturile ATI să aibă echipamentele necesare. Acest lucru e util, pentru că beneficiază pacienții chirurgicali, din post-operatoriu, categoriile intermediare. Iar dacă avem din nou solicitări – și ele apar mereu, pentru că dezastrele fac parte din evoluția umanității – ATI-urile sunt ca o arcă a lui Noe. De la Noe am învățat că arca trebuie făcută atunci când nu plouă deloc.

Măcar acum să învățăm ceva, dacă potopul ăsta ne-a prins cu arca nepregătită complet, iar noi ne-am chinuit să o completăm în timp ce ne luptam cu el. Să tragem măcar această lecție, că trebuie să acordăm o importanță cuvenită sectorului ATI și sectorului sanitar în general”, a explicat vicepreședintele SRATI pentru PressOne.

Dar continuarea dotărilor nu e suficientă pentru rezolvarea actualei crize ATI. Așa cum arătam anterior, numărul medicilor ATI capabili să facă intervenții pentru bolnavii de Covid a rămas constant în toată această perioadă.

Cum poate ieși România din criza „paturilor” ATI

Pregătirea medicilor ATI este un proces de durată, dar specialiștii deja existenți puteau fi integrați foarte repede, dacă autoritățile s-ar fi preocupat de acest lucru. Foto: Virgil Simonescu, Inquam Photos

Dorel Săndesc spune că posturile neocupate din spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătății trebuie scoase urgent la concurs.

Sunt multe posturi neocupate, deși norma prevede mai multe. Și situația e mult mai gravă decât la început, prin simplul fapt că, față de momentul zero al crizei, secțiile ATI au intrat într-un proces accelerat de dotare și modernizare. Am reușit să creștem de la 1300 de paturi cu ventilator, câte existau la începutul crizei, la peste 3000 în prezent. Mai mult decât o dublare. Dar această creștere de paturi dotate pentru îngrijirea pacienților gravi înseamnă o creștere semnificativă a sarcinii de lucru pentru fiecare medic sau asistentă din secțiile ATI, numărul acestora necrescând.

Paradoxul este că, în prezent, în condițiile situației de alertă în care suntem, spitalele care nu țin de minister, ci de alte autorități – locale sau alte ministere – au scos la concurs posturi pentru contractul obișnuit, pe perioadă nedeterminată. Și doar spitalele Ministerului Sănătății, care sunt cele mai mari și duc greul, nu au deblocat aceste concursuri pe post pe perioadă nedeterminată.

Nu înțelegem de ce, pentru că nici măcar nu e vorba de o motivație financiară aici. Oricum s-au făcut angajări, dar pe perioadă determinată. Sau prin detașări. Dar medicii preferă să aibă certitudinea unui loc de muncă și nu se înscriu la un post pe o perioadă limitată de timp, dependentă de evoluția situației epidemiologice, astfel că spitalele mari sunt lipsite de angajarea unor medici care altfel ar fi dorit să o facă. O parte din ei au plecat în străinătate, unde sunt tentați de sirenele unor oferte deosebite”, explică specialistul, într-un răspuns acordat PressOne.

De aici vine, de fapt, problema principală cu care se confruntă sistemul medical românesc la vârful celui de-al treilea val al pandemiei. În condițiile unei campanii de vaccinare care se pare că nu reușește să convingă 70% dintre români să se protejeze de boală, ne putem aștepta și la un val 4, în toamna acestui an. Va fi mai bine pregătită România să-i facă față, fără a mai fi nevoită să-și închidă parțial economia?

Doar dacă această perioadă va fi folosită pentru a crește și numărul personalului ATI, în limita posibilităților, cel puțin pentru anumite funcții specifice. Un medic ATI nu se face peste noapte, e nevoie de ani de zile pentru formarea sa.

Mai ciudat este că, potrivit lui Dorel Săndesc, acești specialiști există deja. Toamna trecută, o nouă generație de medici au devenit specialiști, iar acum, în primăvară, au intrat în circuit și cei care nu îndepliniseră condițiile de înscriere în toamnă.

Ar fi posturi ocupabile de medici formați deja. Și îi pierdem, dacă nu se găsește o soluție. Sunt acum mulți dintre ei care ar fi dorit să rămână, mai ales în spitale importante, spitale mari, complexe, unde se pot manifesta profesional cât mai bine. De aceea este, și din acest punct de vedere, o urgență să se deblocheze aceste posturi, pentru a putea oferi o soluție tinerilor noștri colegi în spitalele importante din rețeaua Ministerului Sănătății”, arată vicepreședintele SRATI.

Săndesc spune că, pe lângă lipsa de personal medical, un alt aspect care contribuie la actuala criză ATI este lipsa finanțării. De pildă, programul specific de finanțare „acțiuni prioritare ATI” a scăzut față de anul trecut.

Este adevărat că și atunci (n.r. în 2020), la începutul anului, înainte de a începe criza, primisem un buget mic. Dar la debutul epidemiei, automat guvernul a suplimentat fondurile chiar la sfârșitul lunii martie, luna aprilie. Iată că noi acum suntem în aprilie și am primit doar această sumă insuficientă, în ciuda memoriilor în care am arătat că e nevoie de suplimentare și este nevoie rapidă pentru a putea utiliza aceste fonduri în timp util.

Dacă fondurile se alocă în a doua jumătate a anului din cauza birocrației și a procedurilor lente de achiziție, există riscul ca acestea să nu se finalizeze în timp și banii să nu fie utilizați. Aceste fonduri sunt pentru îngrijirea pacienților critici. Despre asta vorbim, lipsirea pacienților critici de cele necesare pentru tratamentul lor.

Medicamente speciale mai scumpe, materiale sanitare. Iar dacă dotările s-au mai mult decât dublat de la începutul crizei, cred că este evident pentru oricine că și necesarul de fonduri crește. Acele aparate au consumabile, substanțe, au reactivi necesari care impun o creștere a bugetului. Noi am avut parte de o scădere cu peste 50%, în loc să avem parte de o creștere”, încheie medicul.

Cu alte cuvinte, deși numărul de paturi complet dotate a ajuns la un nivel satisfăcător, criza de personal calificat este cea care determină prelungirea crizei medicale și împiedică tratamentul de care au nevoie sute de pacienți, nu doar Covid. Autoritățile ar mai avea timp să învețe din greșelile celui de-al doilea și de-al treilea val până în toamnă.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...