Toate legile antidrog prin care vor să ne execute tinerii, pentru voturi

Vlad Zaha

Colaborator

Vlad Zaha este criminolog cu aria de activitate în domeniul politicilor publice antidrog și criminologiei publice intervenționiste, specializat la Universitatea Oxford. Momentan se implică activ în diseminarea științei criminologice în spațiul public prin canalul său de YouTube.

Material actualizat pe 13 septembrie 2023.

„Interzicerea dură a drogurilor a eșuat, cu consecințe devastatoare pentru societățile și indivizii din întreaga lume [...] fără să impacteze consumul și traficul de droguri [...] iar tinerii sunt cei mai afectați de politicile prohibiționiste” – asta spune Comisia Globală pentru Politica Drogurilor de 12 ani încoace.

În acest interval, zeci de state din jurul lumii, începând din Statele Unite până în Thailanda și din Luxemburg până în Malta, renunță la politicile de incriminare, la pedepsele penale, la poliție, jandarmi și câini polițisti, și la demonizarea celor care au cantități mici de droguri asupra lor. Rezultatele abandonării prohibiției sunt succese răsunătoare și reprezintă curentul global principal, ceea ce criminologii numesc o „revoluție” a liberalizării, care determină îmbunătățiri în sănătatea publică, în prospectele vieții consumatorilor și în sistemele de ordine publică și de justiție.

În România însa, lucrurile stau diferit. De la campanii agresive antidrog în public, precum autobuzul condamnaților, la defilări cu tineri prinși având 2 grame de canabis și arestați, la jandarmi super-eroi care protejează ordinea confiscând grindere (măcinătoare) de canabis cu urme de „drog” în ele.

Peste 80% din totalul dosarelor DIICOT sunt pentru cantități de substanță mai mici de 5 grame, tocmai structura care ar trebui să lupte împotriva adevăratei crime organizate, a traficului de arme, de carne vie, și de droguri. Mai mult, aproape 90% din toate dosarele parchetelor pentru posesie de droguri sunt abandonate, pentru că procurorii nu mai știu cum sa scape de munții de dosare ai sutelor de copii prinși cu droguri.

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

Știri din cealaltă Românie. La Băile Tușnad, guvernul maghiar a donat autorităților locale o vidanjă, iar la Sibiu o directoare și-a pus aer condiționat în birou din banii pentru copii

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe. Iată ce-am găsit săptămâna asta.

Citește și:

DIICOT nu susține înăsprirea pedepselor pentru consumatorii de droguri din România

Agenția Națională Antidrog „se validează academic” prin generali controversați și foști consilieri în serviciile secrete

Tratament și prevenție sau pușcărie? Cum „rezolvă” statul problema consumului de droguri prin parlamentari care habar n-au ce semnează

Tocmai abordarea aceasta distructivă și toxică, prin care se pune ștampila de infractor asupra celor cu cantități infime de droguri asupra lor, generează morți la festivaluri din cauza supradozelor cu droguri contaminate, morți pe stradă - făcând infarct când fug de poliție, morți acasă - când „iarba” cumpărată se dovedește a fi de fapt drogul zombie (etnobotanice). Nu mai vorbim de moartea socială a unui tânăr care are o amendă penală în cazier sau chiar o condamnare, care îi va rămâne acolo ani de zile și îi va distruge șansele la un viitor loc de muncă.

Toate acestea nu sunt din cauza drogurilor în sine, ci din cauza felului în care România alege sa controleze drogurile – substanțele devin cu atât mai periculoase cu cât sunt mai aspru interzise, pentru că interzicerea scade șansele cuiva de a cere ajutor, îl împiedică să obțină informații despre consumul responsabil, despre diferențele dintre droguri și nu-i permit să-și testeze substanțele – în schimb îl amenință cu poliția și închisoarea.

Toate aceste realități vin în contextul în care 1 din 2 tineri români a consumat droguri cel puțin o dată, potrivit celui mai mare studiu realizat vreodată în Romania în domeniul drogurilor, de către psihologul Mihai Copăceanu.

Partidele politice din Parlamentul nostru aleg însă să facă exact opusul recomandărilor științifice, anume că dezincriminarea și liberalizarea controlată a unor substanțe sunt singura modalitate de a lupta cu drogurile.

Citește și:

„Un dependent e o persoană bolnavă, nu un criminal”. Corespondență din Portugalia, țara care a decriminalizat consumul de droguri

Așa se face că avem 5 proiecte de lege, inițiate de cele mai mari 3 partide din Romania: PSD (în colaborare cu PUSL), PNL și USR, care toate aleg să mărească și să înăsprească pedepsele în domeniul drogurilor – mai ales pentru simpla posesie pentru consum propriu, în cursa lor pentru niște voturi în 2024.

Situația de bază de la care pornim este în felul următor, pentru drogurile „clasice” (Legea 143/2000) și etnobotanice (Legea 194/2011):

Posesie pentru consum propriu:

3 luni – 2 ani închisoare sau amendă penală droguri de risc (canabis)
6 luni – 3 ani închisoare droguri de mare risc (heroina)

Trafic:

3 ani – 10 ani închisoare droguri de risc (canabis)
5 ani – 15 ani închisoare droguri de mare risc (heroina)
2 ani – 7 ani închisoare etnobotanice

Cele cinci proiecte de lege care înăspresc pedepsele în domeniul drogurilor, aflate în diferite stadii de legiferare

1. Proiectul de lege al PNL (PL-x 430/2022)

Pedeapsa pentru posesie consum propriu a drogurilor clasice se mărește de aproape de 3 ori, la 1-5 ani închisoare pentru droguri de risc și la 2-7 ani închisoare pentru droguri de mare risc, iar amenda penală dispare ca posibilitate de sancțiune. Pedeapsa pentru trafic rămâne la 3-10 ani închisoare pentru droguri de risc, dar ajunge la la 7-15 ani închisoare pentru droguri de mare risc.

2. Proiectul de lege al PSD (L851/2022)

Se instituie pedepse penale pentru posesie consum propriu și pentru trafic de droguri clasice pentru minorii cu vârsta între 14-17 ani, prinși a doua oară cu droguri pentru consum propriu sau pentru trafic, cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau amendă penală. Se introduce, de asemenea, pedeapsa pentru posesie consum propriu de etnobotanice, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă penală. Între timp, acest proiect a fost modificat astfel încât s-a renunțat la toate prevederile de înăsprire, cu excepția furnizării de inhalanți chimici către minori, faptă pedepsită cu până la 4 ani de închisoare.

3. Al doilea proiect de lege al PSD (L744/2022)

Instituie testarea antidrog a elevilor în cadrul școlilor, prin prelevarea de mostre biologice. Se introduce, la fel ca în celălalt proiect, pedepapsa pentru posesia de etnobotanice pentru consum propriu cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă penală, iar pedeapsa pentru trafic de etnobotanice se rămâne la 2-7 ani de închisoare.

4. Proiectul de lege al USR (PL-x 549/2019) a devenit legea 45/2023.

Facilitează transferarea etnobotanicelor din legea etnobotanicelor către legea drogurilor clasice, prin mutarea lor în tabelele drogurilor „clasice”, determinând astfel pedepsirea posesiei pentru consum propriu și a operațiunilor cu etnobotanice la fel ca pentru drogurile clasice, cu închisoare. Mărește pedepsele pentru trafic de droguri de risc la 3-10 ani de închisoare (de la 2-7 ani), respectiv la 5-15 ani de închisoare (de la 5-12 ani) pentru droguri de mare risc. Se măresc, de asemenea, și pedepsele pentru trafic de etnobotanice, la 2-7 ani de închisoare (de la 6 luni - 3 ani). Acest proiect a devenit lege în martie 2023.

5. Al treilea proiect de lege al PSD în colaborare cu PUSL (BP558/2023)

Pedeapsa pentru posesie consum propriu a drogurilor de risc se mărește la 1-3 ani de închisoare, respectiv la 3-5 ani de închisoare pentru drogurile de mare risc. Se elimină posibilitatea de sancționare a consumatorilor cu amenda penală, închisoarea rămânând singura opțiune. Se măresc pedepsele pentru trafic la 5-15 ani închisoare pentru drogurile de risc, respectiv la 10-25 de ani închisoare pentru drogurile de mare risc.

Pedepsele pentru consum de droguri, conform noilor proiecte

Pedepsele pentru trafic de droguri, conform noilor proiecte

Colegii mei cataloghează aceste practici fie drept legi criminale ale unor parlamentari care vor cu orice preț să bage copiii în închisori, ori războiul puterii cu tinerii, sau constată că România pare să vrea să cauzeze pur și simplu moartea celor mai afectați dintre consumatori, prin indiferență, în timp ce își direcționează resursele spre arestarea și încarcerarea copiilor și tinerilor, dar și spre cazuri precum arestarea absurdă a activiștilor.

Realitatea demonstrată a tuturor țărilor din urma noastră care au abandonat acest război este că situația va deveni cu atât mai gravă, cu cât construim legi mai draconice – până în punctul în care intrăm în adevărate crize, din care ne mai pot salva doar schimbări masive și radicale, de politică și de generații.

Deocamdată, peste 1.2 milioane de tineri cu vârsta între 16-25 de ani susțin legalizarea canabisului, adică puțin peste jumătate din total grupei de vârstă. Însă ar fi bine ca în loc să mai irosim zeci de ani, să pornim acum spre lungul drum al abandonării prohibiției draconice a drogurilor, fără să trecem printr-un deceniu de măcel penal ale tinerilor și copiilor din România, doar de dragul unor politicieni care nu mai știu de unde să apuce voturile celor dezinformați.

Realitatea este că fiecare țară își merită pe deplin probleme cauzate, aparent, de droguri – căci acele probleme sunt, de fapt, cauzate de felul în care controlăm drogurile.