Testarea antidrog în școli: 5 dezastre iminente

Vlad Zaha

Colaborator

România se află din nou, de una singură, în fața unei alegeri periculoase. Testarea antidrog în școli este ultima măsură venită dinspre mediul politic, în cadrul unei avalanșe de chemări la luptă împotriva drogurilor.

În acest sens, Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Academia Americană de Pediatrie (AAP) și instituția-emblemă a Uniunii Europene, Centrul European pentru Monitorizarea Drogurilor și a Toxicomaniei (EMCDDA) se opun testării antidrog în școli.

În contextul în care eșecul, ineficiența, ineficacitatea și efectele adverse ale testelor antidrog sunt iminente, merită să ne întrebăm ce efecte ar avea, dacă ar fi introduse în România. Ne putem aștepta, așadar, la cinci dezastre iminente:

1. Tranziția de la drogurile „clasice” către drogurile sintetice (etnobotanice), care nu pot fi testate

Drogurile sintetice, numite și etnobotanice, noi substanțe psihoactive, „legale” sau drogurile „zombie” au apărut și proliferează în lume în special din cauza interzicerii dure a drogurilor clasice, fiind mai ieftine, mai ușor de găsit și reprezentând compuși chimici noi, nemaiîntâlniți în aceste formule până în prezent. 

Aceste substanțe sunt infinit mai nocive decât drogurile „clasice” - spre exemplu canabisul sintetic SPICE fiind de 800 (opt sute) de ori mai potent decât canabisul clasic/organic. Deși în restul lumii sunt folosite în principal de persoanele care execută pedepse cu închisoarea și de oamenii fără adăpost, în România sunt deosebit de accesibile populației tinere, consumul lor crescând de 8 ori de la momentul închiderii celebrelor magazine de vise în anul 2012, de unde puteau fi cumpărate.

Una dintre caracteristicile principale e că nu pot fi depistate la testele antidrog, pentru că nici măcar testele Poliției nu au opțiunea de a identifica aceste substanțe. Tocmai din acest motiv, studiile existente prevăd că, în orice mediu, atâta timp cât cauzele consumului nu sunt adresate, introducerea testării antidrog are ca efect recurgerea la aceste noi substanțe deosebit de periculoase și care nu vor ieși la teste.

„Ceva nu-mi miroase a bine”. Ce cred refugiații ucraineni despre Călin Georgescu și direcția extremistă pe care stă să o ia România

Românii vor să primească mai multă empatie de la clasa politică și au dreptate. Empatie vor și vecinii invadați și bombardați atroce de Rusia. Ei de ce nu ar avea dreptate? 

Marcel Ciolacu dă bir cu fugiții, confruntat cu consecințele propriei guvernări. Are cine să-l aducă înapoi și să-l pună să-și asume responsabilitatea?

Deocamdată am aflat ceva ce știam deja: în capul guvernului actual și eventual și al celui viitor se află un om complet iresponsabil. Din acest punct de vedere, poate că nu ar fi o tragedie, ci chiar ar fi absolut necesar ca domnul Ciolacu să nu mai ocupe nicio funcție de stat în România, indiferent cine vine în locul lui la PSD. Marii bărbați de stat își asumă prostiile, nu rămân paralizați în fața consecințelor acestora.

2. Procente mai mari de absenteism și abandon școlar

România este de mult timp pe locul 1 în Uniunea Europeană la rata anuală de abandon școlar, cu un număr brut de aproape 215.000 de adolescenți care nu ajung mai departe de clasa a opta.

Introducerea testării antidrog, fie că va necesita dovada prealabilă a testării de la medicul de familie, fie că se vor face teste în timpul anului școlar, va adăuga încă un factor important în creșterea ratei de retragere a elevilor din sistemul de învățământ.

Resursele internaționale prevăd că elevii și familiile acestora, în special dintre cei și cele mai dezavantajate, vor fi împinși înspre absenteism și abandonarea timpurie a școlii din cauza testării, în contextul posibilelor consecințe educaționale, sociale sau penale ale unui rezultat pozitiv în cadrul școlii.

3. Stigmă, vulnerabilitate, inegalitate și experiențe degradante impuse asupra adolescenților

Prelevarea de mostre biologice fără acordul persoanelor respective, indiferent de vârsta acestora, constituie abateri de la normele internaționale ale prevenției antidrog tocmai pentru stresul extrem la care sunt supuse persoanele vizate, ținând cont de natura acestora.

Persoanele consumatoare de droguri, în special dacă sunt la vârsta adolescenței, se pot confrunta deja cu o sumedenie de probleme educaționale, familiale ori sociale - iar intruziunea forțată a Statului pentru a afla un oarecare istoric de consum și pentru a impune pedepse, va determina exacerbarea acestor probleme.

Mai mult decât atât, aceste acțiuni de testare obstrucționează buna desfășurare a activităților școlare, încalcă drepturile omului și constituie intruziuni în viața personală, fără atingerea obiectivelor propuse.

4. Teste cu rezultate false în mai mult de jumătate din cazuri

Trebuie reținut că inclusiv testele folosite de Poliția Română pot indica rezultate false de pozitivitate în până la 70% dintre testări în cazul testelor „Dragger” și rezultate fals-pozitive în până la 50%  dintre testări în cazul testelor „AquilaScan”.

Într-atât de mare este rata de teste pozitive false încât în cazul ambelor mărci - de altfel singurele omologate în România - Inspectoratul Județean de Poliție Alba și respectiv Inspectoratul Județean de Poliție Maramureș au cerut încetarea folosirii lor.

Așa cum este de așteptat, testările din cadrul școlilor s-ar încadra exact în aceeași paradigmă, putând rezulta chiar în majorități de elevi complet inocenți care s-ar trezi cu teste antidrog pozitive, deși nu au consumat nimic.

5. Apariția unei „conducte” între școală și închisoare

Merită amintit că România nu a luptat niciodată în mod real cu traficul de droguri, căci majoritatea resurselor poliției și o ultra-majoritate, de 80%, din toate dosare DIICOT deschise au fost pentru cantități de substanță mai mici de 5 grame, în contextul în care nivelul traficului de droguri în România poate fi estimat la zeci de tone anual.

Raportat la condamnări, în anul 2021, România a condamnat zilnic câte 1 simplu consumator (deținători în vederea consumului personal) la pedepse penale, 70% dintre cei 354 de consumatori condamnați primind o formă a pedepsei cu închisoarea.

Literatura de specialitate indică în mod clar că amplificarea și intensificarea acestei abordări ultra-punitive și în cadrul școlilor ar crea efectiv un fenomen prin care școala devine o pepinieră sau o conductă pentru închisori.

Toate aceste dezastre vin, bineînțeles, în cadrul realității incontestabile în care nu se va preveni sau combate nici consumul de droguri, și, mai ales, niciuna dintre cauzele propriu-zise pentru care ar ajunge adolescenții sau copiii de vârstă școlară să recurgă la consumul problematic de droguri.

Ce ar funcționa?

Adresarea cauzelor consumului de droguri și gestionarea consumului prin modele de sănătate publică - nu prin poliție, pușcărie, câini-lup ori teste antidrog în școli - este de fapt simpla realitate în ciuda căreia acești politicieni ar prefera mai degrabă să ne execute tinerii pentru voturi, decât să îi ajute.

Modelele funcționale includ activitățile interactive de înlesnire a comportamentelor pozitive; ședințe nelimitate de consiliere ori, după caz, terapie, și redresarea problemelor cu care se confruntă elevul atât la școală cât și în mediul familial; înțelegere și incluziune; informări oneste despre precauții, efecte și contraindicații, și mai ales suport oferit necondiționat și într-un mod nemoralizator.

Citește și:

„Un dependent e o persoană bolnavă, nu un criminal”. Corespondență din Portugalia, țara care a decriminalizat consumul de droguri

Dacă dorim să știm ce, cât și cum se consumă în rândul tinerilor, aceștia pot fi pur și simplu întrebați - știm deja că 1 din 2 tineri români a consumat canabis cel puțin o dată. Dacă dorim să ajutăm milioanele de tineri români să iasă în față atunci când se confruntă cu o problemă, putem, de asemena, să îi chemăm fără să îi amenințăm cu pedepse, fie ele mustrări, exmatriculări sau închisori.

În niciuna din aceste situații, de a afla despre consum sau de a-i ajuta pe consumatori, testele antidrog în școli nu au vreun rol. Singurul lor rol este acela de a da, din nou, impresia că se face ceva în ajun de alegeri, pedepsind acele categorii din populație care nu se pot apăra prin vot - adolescenții și copiii.

Citește și:

Toate legile antidrog prin care vor să ne execute tinerii, pentru voturi

Aidoma proiectului care prevedea închisoare de până la 5 ani pentru refuzul testării antidrog în mediile școlare și sociale, este din nou de datoria părinților să își apere copiii de implementarea acestui eșec universal și să prevină cele 5 dezastre iminente.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€