Codruț Olaru. FOTO: Liviu Șova / Agerpres

Steaua lui Codruț Olaru: de la caporal la general-maior în 7 ani și 2 luni

● În următoarele zile premierul Ludovic Orban, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și președintele Klaus Iohannis vor primi în această ordine, spre semnare, avansarea la gradul de general-maior a procurorului CSM Codruț Olaru;
● Acesta este deținătorul unui uluitor record de avansare în ierarhia militară a României: în doar trei ani, caporalul Olaru a devenit generalul de brigadă Olaru;
● Promotor principal al carierei militare a lui Codruț Olaru a fost Gabriel Oprea, fost vicepremier, plagiator dovedit și coordonator a 12 teze cu verdict oficial de plagiat;
● Olaru este în același timp, din 2013, doctor în științe juridice cu o teză suspectă de plagiat – aflată, în prezent, în analiza CNATDCU – care a fost coordonată de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader;
● În ciuda faptului că Olaru n-a finalizat niciun dosar ca procuror militar, că suspiciunile de plagiat încă nu au fost îndepărtate și că luările sale de poziție în CSM au fost în cel mai bun caz ambivalente, acesta a fost propus pentru avansare în grad;
● Momentul e bine ales: cu un guvern nou, cu alegeri prezidențiale pe 24 noiembrie și cu avansarea propriu-zisă în grad programată – festiv – pentru 1 Decembrie, procurorul Codruț Olaru ar putea primi fără probleme o nouă stea chiar dacă nu are merite militare, iar asupra sa planează probleme serioase de integritate.


Procurorul Codruț Olaru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), general de brigadă (cu o stea) în justiția militară, urmează să fie înaintat în grad cu ocazia Zilei Naționale a României și să devină general-maior (cu două stele).  

Din dosarul care îi poate aduce lui Olaru gradul de general-maior lipsește în acest moment doar semnătura premierului și avizul CSAT. 

Dacă și acestea vor fi obținute zilele viitoare, practic, președintele României nu va avea de îndeplinit decât o simplă formalitate: semnarea decretului de avansare. 

Singura justificare oficială pentru propunerea de înaintare în grad pe care am aflat-o este că Olaru este răsplătit pentru calitatea lui de membru în CSM.

În forul care asigură independența magistraților din România Olaru a avut o activitate cel puțin discutabilă, unii colegi magistrați susținând că acesta nu a apărat total, fără rezerve, interesele justiției. 

Această avansare ar urma să fie făcută în condițiile în care Olaru a fost procuror militar activ timp de numai 5 luni la Secției Parchetelor Militare – între mai și octombrie 2016 -, iar în acest interval nu a finalizat niciun dosar de urmărire penală.

Iar acestea nu ar fi singurele probleme: Olaru este acuzat de plagiat în teza de doctorat – în acest moment sesizarea de plagiat este în analiza CNATDCU -, dar și că a devenit conferențiar universitar cu un dosar falsificat, aspect neinvestigat vreodată de vreo autoritate, deși aceste lucruri sunt publice de aproape doi ani. 

Teza lui Olaru, intitulată „Particularitățile criminalității organizate în România” – despre care PressOne a scris în premieră în ianuarie 2018 – a fost coordonată de fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, în prezent rector al Universității „Al. I Cuza” din Iași.

Dacă va ajunge general-maior, Olaru va fi persoana cu cea mai rapidă ascensiune în ierarhia gradelor militare. 

Civilul Codruț Olaru a promovat de la gradul de caporal la cel de general cu o stea în doar 3 ani și 10 luni. 

Între momentul în care a primit prima stea și până la noua înaintare, preconizată a avea loc cu ocazia Zilei Naționale, vor fi trecut încă 3 ani și 6 luni. 

În total, vorbim de o avansare de la gradul de caporal la cel de general-maior în doar 7 ani și 2 luni. 

Ca să fie avansat la gradul de general de brigadă (cu o stea), un militar de carieră are nevoie, în cel mai bun caz, de 25 de ani. 

De exemplu, Corneliu Postu, directorul Statului Major al Apărării, a așteptat 31 de ani pentru a fi avansat general de brigadă de la gradul de locotenent primit la terminarea Școlii militare de ofițeri activi de Artilerie și Radiolocație, după cum arăta ieri ziarul Libertatea.

Uluitor de scurta carieră militară 

Codruț Olaru și-a obținut toate gradele – de la cel de caporal la cel de general de brigadă – în rezervă. 

Din mai 2016, Olaru devine militar activ după ce președintele Klaus Iohannis semnează un decret de rechemare a acestuia în activitate.

Istoria avansărilor sale la gradul de general al Armatei române este presărată cu controverse.

La 24 februarie 2011, caporalului Olaru i se acordă direct gradul de locotenent-colonel, alături de alte 426 de persoane care nu deținuseră anterior niciun grad de ofițer. 

Printre ei se numără și Laura Codruța Kövesi (care ocupa funcția de procuror general al României și era, implicit, șefa lui Codruț Olaru). Ea a primit atunci tot gradul de locotenent-colonel.

Acordarea de grade unor sute de civili care nu avuseseră nimic de-a face cu Armata română a fost decizia personală a lui Gabriel Oprea, ministru al Apărării la acel moment.

Fragment din tabelul cu civilii avansaţi de ministrul Gabriel Oprea în februarie 2011.

După 255 de zile, adică 8 luni, la 12 octombrie 2011, Gabriel Oprea decide o nouă avansare a lui Codruț Olaru, de la gradul abia primit – de locotenent-colonel – la cel de colonel.

În „lotul” lui Olaru, alte 315 persoane au beneficiat de avansări în grad. Practic, drumul către gradul de general era deschis, următoarea înaintare fiind o simplă formalitate.

Fragment din tabelul cu avansările din octombrie 2011.

După izbucnirea scandalului legat de faptul că, în perioada 2010-2012, Gabriel Oprea acordase grade militare sau avansase nu mai puțin de 2.767 persoane, ministrul care i-a succedat la șefia MApN, Corneliu Dobrițoiu, ordonă o anchetă internă.

O comisie a MApN stabilește, astfel, că 835 de avansări sau acordări de grade, dintre cele 1.257 operate în 2011 respectiv 250 în 2012, fuseseră ilegale. 

Ministerul Apărării nu a comunicat public câte dintre cele 1.305 avansări sau acordări de grade din 2010 au fost ilegale.

Printre cei cărora li s-a retras gradul s-a numărat și Codruţ Olaru. Lui i-a fost retras însă doar gradul de colonel, nu și cel de locotenent-colonel.

„Comisia nu a putut desluși dacă gradul de colonel a fost acordat în baza legii și a nevoilor ministrului”declara Corneliu Dobriţoiu pentru Mediafax.

Dobrițoiu a explicat, tot pentru Mediafax, că numai avansarea la gradul de colonel a lui Olaru fusese supusă analizei comisiei speciale din cadrul MApN, nu și acordarea celui de locotenent-colonel.

„Decizia de retragere a fost bazată pe efortul analitic al unei comisii, a unor oameni. Eu nu-l cunoșteam personal. Ce fapte de vitejie, ce minuni a făcut el în folosul entității care i-a acordat gradul? Care merite excepționale? Se pot naște de aici un milion de întrebări retorice. Eu nu le contest. Probabil în meseria de procuror. Dar ce treabă avea asta cu Ministerul Apărării?”, a adăugat Dobriţoiu.

Totuși, după numai un an, în 2013, ministrul care i-a urmat lui Dobrițoiu, Mircea Dușa, i-a redat lui Olaru gradul de colonel.

Un an mai târziu, tot Dușa i-a propus președintelui Traian Băsescu avansarea lui Olaru la gradul de general de brigadă cu o stea, decret semnat la 1 decembrie 2014, de Ziua Națională a României.

Surse din mediul politic și din justiție ne-au declarat în 2016 – când Codruț Olaru a fost rechemat în activitate, fiind numit procuror militar la Secția Parchetelor Militare din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție – că traseul său militar i se datorează lui Gabriel Oprea.

Gabriel Oprea, coordonator a 12 teze de doctorat cu verdict de plagiat, l-a avansat în 2011 pe Codruț Olaru de la gradul de caporal direct la cel de locotenent-colonel. Foto: gov.ro.

În primăvara lui 2015, la numai câteva luni după ce a devenit general, Olaru a cerut Consiliului Superior al Magistraturii transferul la Secția Parchetelor Militare. La acel moment, Gabriel Oprea era vicepremier în guvernul Ponta.

Tot lui Gabriel Oprea îi sunt atribuite demersurile făcute pe lângă ministrul Mircea Dușa pentru a-i da înapoi lui Olaru gradul de colonel și pentru a-l avansa la gradul de general.

Aceleași surse afirmă că, prin susținerea lui Olaru, Gabriel Oprea ar fi urmărit obținerea unei influențe certe în zona Parchetelor Militare, el însuși fiind general cu patru stele.

Traseul avansării

Propunerea de avansare în grad pentru magistrații militari este făcută de șeful ierarhic superior în acord cu Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) al Secției Parchetelor Militare, însă mai departe trebuie să parcurgă exact același traseu ca în cazul oricărui alt militar înaintat în grad.

În cazul lui Codruț Olaru, propunerea a fost făcută de șefului Secției Parchetelor Militare, procuror militar general de brigadă Gheorghe Cosneanu. 

Această avansare nu a avut și avizul procurorului general, pentru că acest lucru nu este prevăzut de legislație. De altfel, Bogdan Licu, procurorul general interimar, a declarat că această chestiune excede competențele sale: „Nu a trecut pe la mine vreo hârtie privind acest subiect”.

Mai departe, documentul este înaintat la Ministerul Apărării Naționale (MApN), unde dosarul ajunge la Comisia de selecție pentru gradul de general sau în Comisia de generali, cum mai este ea numită. 

Această comisie, formată din generali cu trei și patru stele, și-a dat recent avizul pe dosarul lui Olaru, astfel că s-a trecut în etapa următoare: avizul Colegiului MApN.  

Colegiul MApN este format din șefii departamentelor și structurilor centrale ale ministerului și este abilitat, printre altele, să analizeze problemele care vizează politica de apărare, dar și să acorde gradele de general și să înainteze personalul militar în gradele următoare. 

Potrivit mai multor surse din MApN, Colegiul a avizat într-o ședință care s-a ținut chiar luni, 18 noiembrie, înaintarea în grad a lui Codruț Olaru. 

Verificarea a fost una de legalitate, nu una de oportunitate. Cel mai probabil la dosar există o motivare pentru înaintare, însă, personal, nu am văzut-o”, ne-a declarat una dintre surse. 

Le-am semnat tuturor”, ne-a declarat o a doua sursă, confirmând astfel că toate dosarele cu propuneri de înaintare în grad au fost avizate în Colegiul MApN. 

Mai departe, dosarul a fost înaintat ministrului Apărării Naționale, generalul cu patru stele (r) Nicolae Ciucă, care și-a exprimat și el acordul prin semnarea dosarului.

De aici, propunerea de avansare a lui Olaru urmează să plece spre Palatul Victoria, acolo unde și premierul Ludovic Orban trebuie să-și dea acordul pentru atribuirea noului grad. 

Surse din Guvern au declarat ieri după-amiază că la cabinetul premierului Ludovic Orban nu știa nimeni despre propunerea de avansare a lui Codruț Olaru, semn că aceasta nu a ajuns încă de la Ministerul Apărării. 

Penultimul filtru este reprezentat de Consiliul Național de Apărare a Țării (CSAT), autoritatea abilitată să organizeze și să coordoneze activitățile care privesc apărarea țării și siguranța națională. 

Având în vedere că suntem în campanie electorală, iar președintele Klaus Iohannis este și candidat la președinție, este de așteptat ca următoarea ședință a CSAT să aibă loc săptămâna viitoare, după al doilea tur de scrutin.

Dacă avizul va fi favorabil, președintele României va îndeplini și ultima formalitate: semnarea decretului de avansare.

Cum se obține „la excepțional” încă o stea

Procurorul militar general de brigadă magistrat Gheorghe Cosneanu, șeful Secției Parchetelor Militare, a confirmat ieri că el este cel care făcut propunerea de înaintare la gradul de general-maior pentru Codruț Olaru. 

 „Nu suntem în timp de război, suntem în timp de pace, iar militarii pot fi răsplătiți cu astfel de grade. Noi am făcut propunerea, iar mai departe trebuie să se pronunțe Colegiul Ministerului Apărării”, a declarat generalul procuror Cosneanu. 

Întrebat ce activitate deosebită a avut pentru a mai primi o stea, Cosneanu susține că motivația este „pur militară” și că Olaru este „procurorul militar cu funcția cea mai înaltă în ierarhia justiției militare”. 

Pentru conformitate: Codruț Olaru nu are o funcție propriu-zisă în ierarhia justiției militare – „înaltă” sau nu – ci are doar calitatea de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. 

El fiind ofițer activ, este o funcție foarte importantă pentru justiția militară”, insistă Cosneanu.  

Este o funcție foarte importantă pentru justiția militară pentru că a ajuns în CSM votat de colegii procurori, de peste 300 sau 400 de procurori și din justiția civilă. Noi am considerat necesar ca dumnealui, și din punct de vedere militar, să fie aproape de gradele conducerii secției”. 

Totuși, Codruț Olaru este încadrat în statul de funcții al Secției Parchetelor Militare ca simplu procuror, fără să dețină – sau fără să fi deținut – vreo funcție de conducere; iar pe perioada mandatului de membru CSM este detașat în această instituție. 

„Este o recunoaștere onorifică a poziției dumnealui în ierarhia nevăzută a justiției militare. Dânsul are cea mai înaltă funcție în justiția militară”, a mai declarat procurorul general Cosneanu. 

Întrebat dacă aceste argumente sunt suficiente pentru o astfel de avansare, în condițiile în care Olaru nu a făcut, ca procuror militar, niciun dosar, Cosneanu a încheiat ușor în defensivă.

„Dacă Colegiul Ministerului Apărării a considerat că propunerea noastră este viabilă și și-a dat avizul…”.  

Potrivit articolului 58 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, pentru a fi înaintați în gradul următor, generalii și amiralii trebuie să se distingă printr-o înaltă competență profesională, rezultate remarcabile în îndeplinirea atribuțiilor – și să fie încadrați, cu cel puțin un an înainte de data la care se fac înaintările în grad, în funcții prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au.

Cum și-a putut demonstra competența procurorul Codruț Olaru, în condițiile în care nu a soluționat niciun dosar ca procuror militar?

Care sunt rezultatele remarcabile ale procurorului Codruț Olaru, având în vedere natura birocratizată a actualei sale poziții profesionale? 

Cât privește cea de-a treia condiție din lege – de a fi încadrat, cu cel puțin un an înainte de data la care se face înaintarea în grad, în funcții prevăzute în statele de organizare cu grad superior – Codruț Olaru nu o îndeplinește, având în vedere că este, în prezent, membru CSM.

Ce a făcut Olaru în CSM

Argumentul rămas în picioare pentru avansarea la gradul de general-maior al lui Olaru este, în acest moment, activitatea sa în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), o instituție al cărei rol constituțional este garantarea independenței justiției – devenită, în ultimii ani, deopotrivă subiect de controverse publice și de lupte subterane între diverse facțiuni. 

Cum s-a poziționat, în aceste controverse și lupte subterane, Codruț Olaru? 

Deciziile CSM nu includ informații despre cum votează, nominal, fiecare dintre cei 14 membri aleși ai consiliului. Ce știm, cu certitudine, ține de felul în care fiecare dintre membri alege – sau nu – să se exprime public. 

În cazul validării în funcția de procuror al Secției de investigare a infracțiunilor din justiție (SIIJ), de exemplu – procedură care a eșuat în șapte ședințe consecutive – unii membri CSM au declarat public că au votat împotrivă.

Însă, surse din sistemul de justiție care cunosc îndeaproape activitatea CSM ne-au declarat că poziția lui Codruț Olaru în interiorul forului a fost una oscilantă, acesta poziționându-se, în funcție de situație, fie în tabăra membrilor CSM care s-au opus modificării legislației penale și tentativelor de control politic asupra justiției, fie în tabăra actualului președinte al CSM, Lia Savonea, susținător declarat al controversatei Secții de investigare a infracțiunilor din justiție și a modificărilor aduse de alianța PSD-ALDE la legile justiției. 

Aceleași surse susțin că, în multe situații sensibile, Olaru s-a poziționat mai degrabă în tabăra Liei Savonea – girându-l pe procurorul Gheorghe Stan la conducerea SIIJ, de exemplu; sau validând propuneri discutabile avansate de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader – care este, în același timp, și coordonator de doctorat al tezei sale de doctorat, aflată acum în analiza CNATDCU.

În privința desemnării la conducerea SIIJ a Adinei Florea, pe postul devenit vacant după numirea lui Gheorghe Stan ca judecător la Curtea Constituțională a României, Olaru ar fi ezitat – susțin aceleași surse – să voteze „pro” sau „contra” validării acesteia în funcție. 

Colegii din CSM îl suspectează chiar că la ultima ședință, care a avut loc la 15 octombrie 2019 – și s-a încheiat, neobișnuit, cu un rezultat de 9:9 și un vot anulat – Olaru ar fi fost cel care a refuzat să-și exprime fără echivoc opțiunea, lăsând chestiunea netranșată. 

În aceeași zi în care era programat în CSM votul privind instalarea Adinei Florea la conducerea SIIJ – 15 octombrie 2019 – 52 de procurori din cadrul Parchetului General, DNA și DIICOT, adică exact procurorii care l-au votat pe Olaru drept reprezentant al lor în CSM, i-au trimis acestuia, lucru neobișnuit, o scrisoare deschisă în care-i cereau – potrivit ziare.com – să voteze pentru amânarea discutării numirii Adinei Florea la șefia SIIJ, până la o pronunțare a Curții de Justiție a Uniunii Europene pe marginea legalității înființării secției.

Secția de investigare a magistraților – rolul acesteia, subordonarea procurorilor SIIJ în ierarhie sau modificările aduse legilor justiției – sunt unele dintre temele-cheie ale ultimului raport MCV pentru România, dat publicității în noiembrie.

Cariera civilă

Cariera militară a lui Codruț Olaru – caporalul de-acum șapte ani care-și așteaptă, în aceste zile, ultimele avize pentru a primi a doua stea de general – e uluitoare. Dar și cariera sa civilă e la fel de uluitoare.

Codruț Olaru ajunge prim-procuror al Judecătoriei Bacău în 1999, la 4 ani după ce termină facultatea, iar în 2005 este numit procuror-șef al Serviciului Teritorial Bacău al DIICOT.

În ianuarie 2007 devine procuror-șef al DIICOT. În mai 2013, când i-au expirat cele două mandate de șef al DIICOT, este numit adjunct al procurorului general al României, funcție pe care o ocupă până în mai 2016.

Ca adjunct al procurorului general a coordonat Secția Parchetelor Militare.

Din mai 2016 este procuror militar, iar în octombrie 2016 este ales membru în Consiliul Superior al Magistraturii. În data de 5 ianuarie 2018, a fost ales vicepreședinte al CSM pentru un mandat de un an.

În acest moment este procuror simplu, delegat la CSM, unde a fost ales ca reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. 

Controversata cariera academică

PressOne a scris în ianuarie 2018, în exclusivitate, că teza de doctorat a procurorului Codruț Olaru, susținută în 2013 la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și intitulată „Particularitățile criminalității organizate în România”, era plagiată integral

Teza a fost coordonată de Tudorel Toader, fost ministru al Justiției, în prezent rector al Universității „Al. I. Cuza” (UAIC), care i-a fost coordonator de doctorat lui Olaru. 

Plagiatul a fost reclamat la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), însă un verdict nu a putut fi emis din cauza tergiversărilor Comisiei de Etică a Universității „Cuza”, pe care legea o obliga să își exprime un punct de vedere asupra acuzațiilor. 

Printr-un lung șir de tertipuri administrative, UAIC a blocat timp de 596 de zile, adică până la sfârșitul lui august 2019, procedura de analiză a CNATDCU, împiedicând o pronunțare a unui verdict final. 

În iulie, Toader a fost amenințat cu demiterea, iar UAIC cu desființarea, dacă instituția avea să mai refuze – după un an și opt luni de cereri oficiale neluate în seamă – să-și precizeze punctul de vedere asupra tezei lui Olaru. 

Luna trecută, o comisie de experți numită de CNATDCU susținea că teza lui Codruț Olaru nu este plagiată, ci conține doar deficiențe de citare, în ciuda tuturor evidențelor.

Decizia a încălcat în mod flagrant Regulamentul de organizare și funcționare al CNATDCU și nu a respectat procedurile de analiză prevăzute explicit de acesta, lucru arătat într-o amplă analiză publicată de PressOne

Raportul comun al experților a fost avizat de Comisia de Științe Juridice din CNATDCU, dar nu a ajuns să fie discutat în Consiliul General al CNATDCU, motivul oficial invocat fiind faptul că unul dintre membri nu semnase olograf raportul. 

În 2014, la un an după ce a obținut în mod fraudulos titlul de doctor, Olaru începe să predea la Facultatea de Drept a Universității „Titu Maiorescu”. 

În 2017 ajunge conferențiar universitar fără să îndeplinească criteriile cerute de lege – și, mai mult, declarând în fals, sub propria semnătură, că întrunește punctajul minimal cerut de standardele CNATDCU (conform calculelor PressOne, Olaru întrunea 32,8 puncte, față de un minimum necesar de 60 puncte – însă a declarat, sub semnătură proprie, că ar fi cumulat 90,8 puncte). 

Din comisia de susținere a examenului de conferențiar, care a avut loc la 1 februarie 2017, a făcut parte și Tudorel Toader – care avea să devină, peste doar câteva luni, ministru al Justiției.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...