Statul scoate din plasament tineri nepregătiți financiar, ca apoi să le ia indemnizația pentru că nu știu ce să facă cu banii

Luiza Popovici

Reporter

Statul român nu-i ajută pe tinerii care ies din sistemul de plasament să-și gestioneze banii, dar se așteaptă ca ei să devină adulți funcționali.

La aproape doi ani de la aprobarea indemnizației pentru tinerii care părăsesc sistemul de plasament din România, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) afirmă că „este prematur a fi realizat un studiu de impact care să confirme sau, după caz, să infirme independenţa tinerilor în societate” într-un răspuns oficial la solicitarea redacției. Mai mult, instituțiile abilitate nu comunică între ele și își pasează reciproc responsabilitatea colectării datelor. 

PressOne a colectat date de la mai multe instituții publice implicate în procesul de tranziție a tinerilor instituționalizați spre viața independentă, pentru a măsura impactul indemnizației asupra lor, defalcat pe perioade de timp și spațiu geografic. 

Autoritățile nu au date despre eficiența indemnizației

Indemnizația pentru tineri „are scopul de a asigura o viață independentă tinerilor care optează pentru încetarea măsurii de protecţie specială” răspunde ANPDCA la o solicitare făcută de PressOne. Instituția refuză însă să ofere un răspuns despre mijloacele prin care se asigură că tinerii proveniți din centrele de plasament au capacitatea să gestioneze 3.000 de lei lunar.

Ani de zile, copiii instituționalizați au la dispoziție maxim 150 de lei/lună, bani de buzunar. Brusc, au pe mână de peste 20 de ori mai mult, după dezinstituționalizare. Specialiști în politici sociale care au vorbit pentru PressOne nu neagă importanța ajutorului financiar acordat tinerilor proveniți din sistemul de protecție, dar condamnă dezinteresul statului român în a pregăti copilul pentru momentul independenței.  

Pregătiri pentru inundații. România a pierdut 160 de milioane de euro din PNRR pentru Lunca Dunării, iar acum se protejează cu saci de nisip

După Ungaria și Slovacia, debitele Dunării vor crește și pe secțiunea românească. Hidrologii anunță că punctul maxim ar putea fi înregistrat la începutul lunii octombrie, când debitul fluviului ar putea depăși  8.000 de metri cubi pe secundă. 

Metroul ușor din Cluj. Rămași fără case, oamenii acuză democrația de junglă din cel mai scump oraș al României

Clujenii expropriați ca să facă loc pentru șantierul Metroului spun că se simt nedreptățiți de lege: banii de despăgubiri nu le ajung să își cumpere o altă locuință în orașul cu cea mai scumpă piață imobiliară din România. 

Indemnizație poate fi accesată de tinerii care aleg ieșirea din sistem după vârsta de 18 ani, până la 26, dacă îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții: sunt înscriși într-o formă de înățământ cu frecvență la zi sau au un loc de muncă. Iar o dată la trei luni, tinerii trebuie să trimită adeverințe Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) de reședință, care să ateste calitatea de student/angajat. 

PressOne a solicitat atât ANPDCA-ului cât și ANPIS-ului date cu privire la eficiența indemnizației lunare pentru tineri, precum și impactul socio-economic din ultimii doi ani. Ambele instituții refuză să răspundă, motivând că informațiile sunt de competetența celelilalte. 

ANPDCA mă trimite spre ANPIS: „Conform prevederilor legale în vigoare indemnizația lunară se acordă de către agenţiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială prin bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. Prin urmare, informațiile de la punctele 3-10 pot fi disponibile la nivelul acestor instituţii.”

Iar ANPIS spre ANPDCA: „În considerarea atribuţiilor Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului, vă recomandăm să vă adresați acestei instituţii pentru formularea răspunsului la întrebările de mai sus (8-11).” 

Date despre distribuția indemnizației la nivel național

În 2022, aproximativ 4.000 de tineri au ieșit din sistemul de protecție și au aplicat pentru indemnizație. Anul acesta, până în luna aprilie, cifra s-a triplat și a ajuns la 12.403. 

Numărul beneficiarilor de indemnizație pe perioada ultimilor 3 ani, conform datelor ANPIS

Ordinea județelor cu cei mai mulți tineri care au ieșit din sistemul de protecție și au aplicat pentru indemnizația pentru tineri este: Constanța, Iași, Vaslui, București, Dolj și Bihor. 

Pentru statul român, acordarea indemnizației rezolvă, teoretic, două probleme: reduce numărul celor din centrele de plasament, care, potrivit legii, trebuie oricum desființate până la finalul anului și asigură o economie consistentă la buget. Asta pentru că un tânăr rămas în grija statului „costă” între o mie și 3 mii de euro, lunar,  pe când indemnizația abia depășește 600 de euro. 

Ordinea-celor-mai-multi-beneficiari-de-indemnizatie-pe-judete

În prezent, toate județele au cel puțin 100 de beneficiari de indemnizație, conform informațiilor solicitate de redacție. 

În 2023, Autoritatea Națională pentru Plăți și Inspecție Socială a înregistrat plăți de 18.4 milioane  de lei pentru indemnizații, la nivel național.

Iar în luna iunie a anului în curs „s-au efectuat plăți în cuantum de 6.561.187 lei pentru 12.403 beneficiari, în baza Legii nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului pentru tinerii proveniți din în sistemul de protecție specială (până la vârsta de 26 de ani) care își continuă studiile sau s-au angajat la un loc de muncă”, se arată în răspunsul transmis redacției. 

Confuzie instituțională 

Autoritățile susțin că programele de formare la care participă tinerii instituționalizați pentru gestiunea acestor bani sunt suficiente pentru pregătirea lor și pornesc de la noțiuni precum „asigurarea igienei personale, până la gestionarea bunurilor şi banilor”, se arată în răspunsul oficial al ANPIS. 

De asemenea, pasează responsabilitatea eventualei ineficiențe a programelor pentru deprinderea abilităților pentru viața independentă către Direcţia Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului. 

„Direcția are ca atribuţie implementarea de „măsuri practice" premergătoare optării de către tineri pentru indemnizația lunară”, se arată în răspunsul oficial ANPDCA. 

PressOne a testat această informație.

Am solicitat Direcției Generale de Asistență Socială din Municipiul București informații despre efectele indemnizației ca rezultat al programelor de deprinderi de viață independentă derulate în centrele de plasament, a cărei responsabilitate le aparține. 

Instituția nu deține niciun fel de informații despre acordarea indemnizației pentru tineri, deși este autoritatea care ia parte în procesul de distribuire a stimulentului financiar.

„Potrivit legislației în vigoare, instituția noastra nu are atributii în ceea ce privește acordarea indemnizației pentru tineri.” 

În prealabil, am discutat și cu șefa DGASPC Prahova, care s-a arătat mai degrabă contrariată că PressOne abordează tema lipsei de educație financiară a tinerilor instituționalizați dintr-o perspectivă negativă. 

„(...) programul ăsta de educație economică înseamnă inclusiv să mergi cu ei la cumpărături, la cofetărie sau la o pizzerie. Deci noi avem astfel de programe, chiar și pentru câțiva copii cu handicap sever. E foarte greu când intervii să separi lucrurile. Pentru că tu în momentul în care mergi cu ei la cumpărături ai atins, de fapt, mai multe obiective. Ai atins odată educația financiară despre care mă întrebați. În doilea rând, intrarea în societate și comportamentul”, a spus, în dialog cu reportera PressOne, șefa DGASPC Prahova. 

Sunt îndrumată să mă adresez direcțiilor de sectoare sau Agenției pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București. 

Nici ANPIS-ul nu-și asumă însă responsabilitatea pentru măsurile adiacente implementate pentru informarea și pregătirea adecvată a tinerilor pentru dezinstituționalizare, invocând că nu deține informații cu privire la aceste aspecte. Mă redirecționează din nou spre ANPDCA. 

În astfel de cazuri, instituțiile statului provoacă amețeală. 

Cum sunt verificați beneficiarii de indemnizație

Conform legii, parte din procesul dezinstituționalizării este și monitorizarea voluntară a tânărului pe o perioadă de doi ani de zile, pe care, în cele mai multe cazuri, tinerii o refuză. Dacă tânărul dezinstituționalizat declară că nu dorește monitorizare din partea DGASPC-ului din localitatea de reședință, atunci este pe cont propriu, chiar dacă beneficiază în continuare de indemnizație. 

Reprezentanți ANPDCA susțin exact contrariul. „Actele normative în domeniu stabilesc în sarcina serviciului public de asistenţă socială de la domiciliul tânărului ori, după caz, din localitatea în care declară că va locui, obligaţia de a monitoriza semestrial evoluția acestuia pentru o perioadă de 2 ani.” 

Astfel, se creează ideea că parcursul de integrare a tinerilor proveniți din centrele de plasament ar fi în vreun fel monitorizat. 

ANPIS-UL este autoritatea responsabilă să verifice trimestrial că tânărul îndeplinește condițiile de eligibilitate pentru indemnizație după dezinstituționalizare. Adică, să fie înscriși într-o formă de învățământ la zi sau să aibă un loc de muncă. 

Instituția susține că ultimele verificări de eligibilitate s-au realizat în perioada noiembrie 2023-ianuarie 2024. Din aproximativ 3.800 de tineri care beneficiau de indemnizație, „pentru 43 s-au dispus măsuri de suspendare/ încetare/ recuperare a dreptului”. Doar trei dintre ei au fost repuși ulterior în plată. 

Statul român verifică să nu fie păcălit la bani, se uită peste cifre, dar nu se preocupă în niciun fel de bunăstarea celor pentru care este responsabil. 

Monitorizarea pentru integrare nu există 

În România nu există o bază de date centralizată, care să monitorizeze evoluția integrării tinerilor proveniți din sistemul de protecție în societate. Puținele datele existente arată că, la nivel național doar 745 de tineri instituționalizați sau orfani (de ambii sau un părinte) sunt înscriși la una dintre universitățile din România, conform Ministerului Educației. 

Instituția menționează că „introducerea acestor date în platformă nu are caracter obligatoriu pentru universități. În funcție de opțiunea studentului de a informa universitatea, ca beneficiar al anumitor facilități de sprijin din partea universității, au fost completate în Registrul Matricol Unic din România (RMUR) informații privind studenții din centre de plasament.”

PressOne a trimis o solicitare și către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, solicitând informații din zona pieței muncii a tinerilor beneficiari de indemnizații. Instituția susține că nu are informații despre numărul tinerilor care primesc acest stimulent financiar și care au și un loc de muncă, deși teoretic, aceste informații sunt susținute de adeverințele semestriale pe care aceștia le trimit. 

„Informaţiile solicitate nu există în baza de date a instituției noastre, astfel că tema enunțată excede ariei de competenţă a Agenţiei Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială.”

*PressOne atrage atenția asupra neregulilor din sistemul de protecție a tinerilor instituționalizați sau aflați în îngrijirea asistenților maternali, care, de cele mai multe ori, nu beneficiază cu adevărat de nicio pregătire pentru viața independentă de adult. 

*Despre problemele pe care autoritățile se fac că nu le văd și riscurile la care sunt expuși, PressOne a relatat AICI, iar despre perspectiva îndoielnică a angajaților din sistem asupra acestui fenomen, am scris AICI. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€