Scorul vânătorilor. Trofeele grupării care decide cât se împuşcă în România

Bianca Felseghi

Senior Editor

Autorii studiului pe baza căruia urmau să fie împuşcate 1.700 de animale protejate de lege fac parte dintr-un grup direct interesat de vânătoarea de trofee.

Ei controlează Ocoale silvice care administrează fonduri de vânătoare şi, potrivit ordinelor ministeriale, în ultimii ani au primit pentru „recoltare” aceleaşi cote de animale sălbatice, neschimbate.

Teoretic, aceste cote se stabilesc în funcţie de pagubele produse oamenilor şi culturilor lor. Asta ar însemna că urşii, lupii şi pisicile sălbatice fac la fel mult rău, an de an, pe acele teritorii.

PressOne vă prezintă grupul din jurul lui Ovidiu Ionescu, consilier la Ministerul Mediului şi personaj implicat în deciziile esenţiale privind fondul cinegetic din România.

Fundaţia Carpaţi şi ICAS au „dispărut”

Până să fie pus în discuție publică în 2016, Ordinul de ministru pentru aprobarea derogărilor în cazul speciilor urs, lup și pisică sălbatică a produs efecte începând cu 2013.

În fiecare an, sute de animale protejate au fost „recoltate”. Acesta este eufemismul vânătoresc pentru împușcare.

Controversatul ordin a avut la bază un studiu anual, realizat la Facultatea de Silvicultură din cadrul Universității Transilvania din Brașov. În urmă cu trei ani, această instituţie a câștigat licitația publică organizată de Ministerul Mediului pentru întocmirea raportului care fundamentează cotele de vânătoare.

Acum, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel din Brașov a anunțat că s-a autosesizat şi că va cerceta modul în care specialiștii de la Brașov au întocmit numărătoarea exemplarelor din speciile protejate și modul în care au calculat cotele anuale ale animalelor propuse pentru sacrificare.

Într-o primă intervenție publică, oficialii Ministerului Mediului au spus că există trei entități responsabile de numărătoarea urșilor. Pe lângă Universitatea Transilvania, calculele ar fi fost efectuate de un ONG – Fundația Carpați – și de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice Brașov.

Ulterior, într-o erată publicată pe site-ul Ministerului, Fundația Carpați și ICAS Brașov nu mai apar în conținutul comunicării.

Emilia Șercan: “Autoritățile statului au orchestrat o operațiune de kompromat împotriva mea. Acum încearcă să o mușamalizeze”

Căderea lui Mihai Lucan. Istoria chirurgului care a falimentat un institut de stat pentru clinica proprie

Cunoscutul chirurg și fiul său sunt învinuiți că ar fi delapidat peste 5 milioane de lei de la Institutul de Urologie și Transplant Renal din Cluj.

Acest detaliu este important, întrucât acel „triunghi” de entităţi fusese un indiciu pentru identificarea unuia dintre autorii studiului, profesorul brașovean Ovidiu Ionescu, prodecan la Facultatea de Silvicultură şi preşedinte al Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi.

PressOne a arătat că Ionescu este membru sau salariat în toate cele trei entităţi şi că are o influenţă majoră în domeniul cinegetic încă din vremea guvernului Năstase, în care a fost secretar de stat pentru Păduri.

CA la noi

Din departamentul de Silvicultură de la Universitatea Transilvania fac parte câțiva din cei mai cunoscuți vânători braşoveni. Pasionați de acest sport, ei controlează, totodată, mai multe ocoale silvice care gestionează fonduri de vânătoare.

Este cazul lui Ovidiu Ionescu, prodecan la Facultatea de Silvicultură, dar și al rectorului Universității Transilvania, Ioan Abrudan. Cei doi sunt şi colegi de departament. Ambii sunt membri în mai multe consilii de administrație (CA) ale ocoalelor silvice din judeţul Brașov.

Imagine dintr-o prezentare întocmită de Ovidiu Ionescu despre „managementul” carnivorelor mari.

Potrivit propriei declarații de avere, Ovidiu Ionescu este membru în CA la patru ocoale silvice și regii locale de administrare a pădurilor: Regia publică locală (RPL) a pădurilor Piatra Craiului R.A. Zărnești, RPL Bucegi-Piatra Craiului R.A., Ocolul Silvic Ciucaș R.A. și RPL Pădurile Făgărașului.

De regulă, regiile își administrează patrimoniul prin intermediul propriilor ocoale silvice. Totalul sumelor încasate anual de Ovidiu Ionescu în calitatea de membru în cele patru CA-uri este de circa 45.000 de lei.

Soția profesorului Ionescu, Georgeta Ionescu, este președinte al CA de la Ocolul Silvic Râșnov R.A. Ea câştigă pe an 6.000 de lei în această funcţie.

Din CA al aceluiaşi Ocol face parte şi rectorul Ioan Abrudan. De altfel, el este membru în consiliul de administraţie şi la RPL Piatra Craiului, la RPL Bucegi-Piatra Craiului și la RPL Kronstadt R.A. Brașov. Abrudan încasează anual peste 58.000 de lei din aceste surse.

Vânătorul care conservă pe bani europeni

Ovidiu Ionescu se află și în conducerea Asociației Județene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Brașov. El împarte şefia cu un consilier județean PNL, Nelu Petru Noaghea.

Vânător şi el, Noaghea este președintele RPL Bucegi-Piatra Craiului (unde-i găsim și pe Ionescu, și pe Abrudan), funcție pentru care primește, conform declarației de avere, 60.000 de lei pe an.

RPL Kronstadt R.A. Braşov gestionează Fondul de vânătoare cu numărul 18, care are o suprafață de peste 12.400 de hectare. O parte din acest fond se află pe suprafața RPL Săcele, din al cărui Ocol Silvic face parte Nelu Noaghea.

Din anturajul lui Ovidiu Ionescu și al soției sale face parte și Ramon Romulus Jurj, fost colaborator al ICAS Brașov, din 2014 doctorand la frecvență redusă la Facultatea de Silvicultură din Brașov. El este și președintele asociaţiei de vânători AVPS Ardealul, înființată în 2005, care deține patru fonduri cinegetice în trei județe.

Jurj este managerul unui proiect european denumit Life for Bear – „Conservation of Brown Bear (Ursus arctos) population in Romania” (Conservarea populaţiei de urs brun din România). Proiectul are o valoare de 1,5 milioane de euro şi se derulează până în 2019.

Imagine atașată la portofoliul științific al profesorului Ionescu.

Coordonatorul proiectului este ICAS Brașov, iar partenerii beneficiari sunt Fundația Carpați – implicată și în realizarea controversatului studiu privind derogările, RPL Kronstadt R.A., Ministerul Mediului, RNP Romsilva – Administrația Parcului Natural Bucegi și Ocolul Silvic Râșnov.

Responsabilul ştiinţific şi tehnic al acestui proiect, desemnat de către ICAS Brașov, este Georgeta Ionescu.

Surse directe de venit

Pe site-ul propriu, în oferta disponibilă pentru 2014, AVPS Ardealul – condusă, cum spuneam, de Ramon Jurj – invita străinii interesaţi să participe la vânat urși pe Fondul Voineasa din județul Vâlcea. Tariful de împușcare varia între 4.500 şi 6.500 euro, în funcție de așa-numitele „puncte C.I.C”.

Aceste puncte evaluează, într-un sistem internațional, calitatea trofeului, în funcție de „frumusețe” și de „greutate”. În ultimii trei ani, AVPS Ardealul a primit dreptul să împuște doi urși pe an. O zi de vânătoare costă între 150 și 200 de euro.

Tarifele țin cont dacă vânătoarea este colectivă sau individuală. Se mai percep taxe pentru argăsirea blănii de urs – 200 de euro – și pentru „naturalizarea” ei, 550 de euro. Vânătorul mai poate cumpăra carnea de urs, cu 3,5 euro kilogramul.

Potrivit informațiilor obținute de PressOne de la administratori ai unor fonduri cinegetice din Brașov, de vânătorile internaționale care au loc pe teritoriile lor se ocupă în general societăți de intermediere, care percep circa 15% din suma plătită Ocolului care gestionează fondul.

Cote nemodificate

Am verificat, conform Ordinelor pentru derogare emise în 2013, 2014 și 2015, care au fost cotele de animale propuse pentru a fi „recoltate” în ocoalele silvice în care sunt implicaţi soţii Georgeta şi Ovidiu Ionescu, Ioan Abrudan şi Ramon Jurj.

Ceea ce am descoperit este un algoritm: în fiecare dintre cei trei ani, numărul de animale rezervate rămâne aproape nemodificat.

În justificarea studiului întocmit de Universitatea Transilvania pentru Ministerul Mediului se spunea că numerele avansate țin cont de atacurile animalelor sălbatice asupra oamenilor, precum şi de pagubele produse de ele mediului înconjurător și gospodăriilor.

Comparând estimările pentru 2013, 2014 şi 2015 reiese că incidentele s-ar fi produs (sau urmează să aibă loc) cam cu aceeaşi frecvenţă, în aceleași locuri, an de an.

Să le luăm pe rând.

În 2013, AVPS Ardealul Brașov a primit o cotă de doi urși și doi lupi în județul Vâlcea. Facultatea de Silvicultură din Brașov a mai primit doi urși și doi lupi în județul Prahova.

În 2014, Facultatea de Silvicultură a primit doi urși și un lup în Prahova, iar AVPS Ardealul a primit doi urși și doi lupi în Vâlcea.

În 2015, Facultatea de Silvicultură a mai primit doi urși și un lup în Prahova, iar AVPS Ardealul, doi urși și trei lupi în Vâlcea.

Cote pe hârtie și cote realizate

Cu toate că ursul brun este protejat de lege, derogările aprobate în fiecare an au dus la dezvoltarea turismului cinegetic. Destinațiile predilecte pentru vânătorii autohtoni sau străini sunt județele Brașov, Covasna și Harghita, unde numărul estimat de urși este cel mai mare.

În studiul depus la Minister în acest an se arată, comparativ, situația derogărilor și cea a cotelor realizate efectiv, adică diferența dintre ce s-a aprobat pe hârtie și ce s-a împușcat pe teren.

În general, în fiecare an s-a aprobat mai mult decât s-a împușcat, căci derogarea stabilește limita maximă admisă.

Nu e și cazul urșilor.

Spre exemplu, pe 2015-2016, toți urșii de pe listă în județele Brașov și Covasna au fost uciși: 51, respectiv 41. În Harghita, din 65 aprobați, 63 au fost împușcați.

În 2015 s-au aprobat „recoltarea” a 479 de urși și au fost împușcați 416. Propunerile administratorilor de fonduri cinegetice vizau însă un număr dublu: ei ceruseră derogare pentru 1.057 de exemplare, dovadă că afacerea cu trofee are mare căutare.

Interesant este și faptul că, dacă punem în balanță densitatea urşilor cu numărul estimat de pagube în cele trei județe, reiese că cele mai puține daune s-au înregistrat (ar fi urmat să se înregistreze) în județul cu cea mai mare densitate a populației de urs brun: Covasna.

Ovidiu Ionescu: „Numai vreo 400 de fonduri primesc cotă de recoltă”

Într-o discuție telefonică purtată cu PressOne, Ovidiu Ionescu și-a apărat studiul, despre care a spus că a fost întocmit cu discernământ.

„Cerințele gestionarilor de fonduri de vânătoare sunt aproape duble. Sunt 726 de fonduri de vânătoare cu urs și numai vreo 400 și ceva primesc cotă de recoltă. Ceilalți au prea puțini urși sau nu au pagube înregistrate”, a comentat el.

Mai mulți vânători care ne-au contactat după apariţia primului articol pe această temă susțin însă că aceste cote de vânătoare se împart preferențial, în funcție de relația cu grupul de la Facultatea de Silvicultură Brașov.

Despre marja de eroare a studiului, Ionescu a declarat că ar fi de „plus-minus 10%”. Or, pentru o populație care, oficial, are 6.000 de capete, eroarea e considerabilă, având în vedere că ursul brun este un animal protejat de lege.

Vânătoarea a fost interzisă temporar în România

Săptămâna trecută, într-un articol apărut în presa britanică, ministrul Mediului, Cristiana Pașca Palmer, confirma că România a interzis vânătoarea de trofee cinegetice până la elucidarea condițiilor în care a fost realizat studiul referitor la cotele de recoltare.

„Cum pot asociațiile de vânători să numere câte animale vor produce daune înainte ca acestea să se petreacă?”, a spus Palmer.

Numărul oficial de urși din România este de circa 6.000 de exemplare, dar ecologiștii susțin că este supraestimat.

Drept la replică

După două zile de la publicarea articolului de mai sus, Universitatea Transilvania din Brașov ne-a trimis prin e-mail, sub semnătura rectorului Ioan Vasile Abrudan, solicitarea de a face următoarea rectificare:

„Prof.univ.dr.ing. Ioan Vasile Abrudan nu are competențe în domeniul cinegetic și în fapt și drept nici nu este vânător deoarece nu deține permis de vânător, în sensul dispozițiilor art. 27 din Legea vânătorii nr. 407/2006, astfel încât să poată fi considerat vânător în sensul sugerat de materialul dvs.”.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€