Omul care a decis uciderea a 1.700 de animale protejate de lege

Un ordin al ministrului Mediului, aflat în dezbatere publică până vineri, 30 septembrie, stabilește că anul următor vor putea fi ucise aproape 1.700 de animale sălbatice protejate de lege.

Ordinul a fost scris pe baza unui studiu întocmit de președintele unei asociații de vânători.

Aceasta nu este singura calitate a dr. ing. Ovidiu Ionescu ionescu-o(foto). El este un personaj omniprezent în sistemul decizional care vizează speciile protejate de lege.

Ionescu deține simultan funcția de consilier la Ministerul Mediului, este director în cadrul institutului care elaborează politici cinegetice, precum și reprezentant al mai multor ocoale silvice.

Pentru sezonul de vânătoare 2016-2017, Ovidiu Ionescu a stabilit că pot ajunge în bătaia puștii 552 de urși, 657 de lupi, 482 de pisici sălbatice și 78 de râși.

Toate sunt specii protejate de legislația națională și europeană, deoarece se află pe cale de dispariție.

Justificarea pe care o oferă studiul este aceea că animalele afectează mediul înconjurător și generează pagube omului. În ultimul an, respectivele pagube s-ar fi ridicat la 200.000 de euro.

Mai multe ONG-uri de mediu contestă însă datele pe care le oferă studiul, pe motiv că acestea ar fi manipulate în interesul vânătorilor.

Care este problema cu studiul

Organizațiile nonguvernamentale susțin că estimările efectivelor de animale sălbatice menţionate în studiu nu corespund realităţii. De vină ar fi metodologia care se aplică.

Ovidiu Ionescu își apără însă lucrarea:

"Sunt multe metode, dar cele mai folosite sunt două – cele care țin cont de densitatea urmelor și cele care țin cont de unități reproductive, astea sunt și cele mai exacte".

Unitate reproductivă este termenul generic pentru femelele care au pui. Practic, se numără femelele gestante sau cu pui și astfel se determină populația unei anumite specii.

Ionescu spune că metoda este folosită pe scară largă în domeniul cinegetic și că marja de eroare este de "plus-minus 10%".

În timp ce datele WWF indică o populație de cel mult 6.500 de urși în România (cu circa 2.500 mai puţini decât în perioada comunistă), studiul pe care se bazează Ministerul Mediului vorbeşte despre o populație de peste 11.000 de urși bruni în 2016, față de 9.000 în 2012.

Asta în condițiile în care, anual, au fost vânate până la 500 de exemplare.

"Rata de creștere cu 10% a ursului brun în Maramureș este neobișnuită în raport cu caracteristicile biologice ale speciei, fiind mai mare chiar decât în Suedia, țara cu cea mai spectaculoasă creștere a populației de urs brun în ultimii ani – 4,7%.

Observația cifrelor oficiale din județele Vrancea și Harghita ne-a indicat cifre de creștere cu 50% mai mari decât oriunde în lume, deși calitatea habitatului nu este comparabilă cu cele din America de Nord sau din unele părți al Europei", se precizează într-un comunicat WWF.

Pe de altă parte, Ovidiu Ionescu spune că Universitatea Brașov a câștigat prin licitație realizarea acestui studiu: "A fost un studiu pus pe SEAP, pe site-ul Ministerului, la care se putea înscrie oricine, și WWF, și oricine, dacă îndeplineau condițiile să îl facă".

Cu privire la calitatea sa de vânător, Ionescu a declarat: "Dacă se cerea calitatea de vânător în caietul de sarcini, era important că sunt vânător, dar dacă se cerea expert în biologia lupilor, urșilor și râșilor, e important că sunt membru în cadrul Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii și că sunt în grupul central de lucru al UE pentru Convenţia de la Washington privind Comerţul cu Specii în Pericol".

Organizațiile de mediu spun că o altă problemă a studiului este conflictul de interese al vânătorilor. Responsabili pentru numărarea animalelor și pentru contabilizarea pagubelor pe care le produc sunt chiar administratorii fondurilor cinegetice, direct interesați să umfle cifrele.

Asta pentru că, în funcție de evoluția acestor date, Ministerul Mediului aprobă anual numărul de animale care pot fi vânate.

"UE interzice vânarea ursului, dar oferă posibilitatea obținerii unor derogări în situațiile în care se produc pagube materiale sau se pune în pericol viața oamenilor. Aceste derogări au rolul de a permite autorităților să ucidă animalele-problemă care afectează habitatul uman, însă România le dă pe colective statistice de animale", a explicat, pentru PressOne, Csibi Magor, președinte WWF România.

Asta înseamnă că animalele vânate nu sunt neapărat cele care afectează comunitățile umane.

Domokos Csaba, reprezentant al organizației Milvus Group, spune că un vânător străin este dispus să plătească până la 10.000 de euro pentru uciderea unui urs. Însă, pentru aceşti bani, el va dori să-și aleagă un exemplar alfa, cât mai impunător, și care nu are contact cu civilizația.

Problemele nu sunt nicidecum noi. Noutatea este că, în acest an, Ministerul Mediului a decis să consulte un grup de lucru format din asociații de mediu. Chiar și așa, membrii grupului au fost nemulțumiți de consultări, pentru că vocea lor a fost ascultată doar în mică măsură.

"Grupul de lucru a constatat că metodologia este greșită din punct de vedere științific. De asemenea, am atenționat că pisicile sălbatice și râșii nu au provocat niciun fel de pagube în ultimul an", a adăugat Domokos Csaba.

Reprezentanţii organizaţiilor de mediu reușit să convingă autoritățile să elimine din textul ordinului doar derogările pentru cei 78 de râși propuși pentru împușcare.

Studiul estimează că în România ar trăi 2.770 de râși, dar că nivelul optim este de doar 1212 exemplare (Sursa foto: Wikipedia).

Studiul estimează că în România ar trăi 2.770 de râși, dar că nivelul optim este de doar 1212 exemplare (Sursa foto: Wikipedia).

În cazul acestei specii aflate în pericol de dispariție, numărul de exemplare este foarte mic și nu se mai dăduseră derogări din 2012.

"Atât ordinul, cât și observațiile grupului de lucru au fost înaintate, conform procedurii, Academiei Române, cel mai înalt for de știință și cercetare fundamentală", au precizat reprezentanții Ministerului Mediului.

Csibi Magor de la WWF spune că singurele soluții viabile pentru controlul animalelor sălbatice sunt investiţiile în metode de protejare a comunităților, precum gardurile electrice, și alocarea unor sume suplimentare pentru comunitățile unde au loc frecvent conflicte între oameni și animale.

"Dacă vom continua să împușcăm animalele, populația se va destructura, își va schimba comportamentul și se va apropia tot mai mult de comunități. Deja se întâmplă", mai spune el.

"Triada" lui Ionescu

Studiul care fundamentează controversatul ordin de ucidere a circa 1.700 de animale este întocmit în baza unui contract cu Ministerul Mediului. În acest an, este semnat de trei entităţi diferite: Universitatea Transilvania Brașov (UTB), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (fostul ICAS – Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice) și Fundația Carpați.

Aceasta e "triada" cu care Ovidiu Ionescu a făcut mulți bani de-a lungul timpului.

Din 2007, de când România a implementat directiva europeană, contractul este câștigat de organizațiile legate direct de numele său.

El a fost director al ICAS până în 2012, iar în prezent este angajat al institutului, care are un nou nume. Din 2008 este şi prodecan al Facultății de Silvicultură din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov, iar în perioada 1997-2012 a fost președinte al Fundației Carpați.

În prezent, Ionescu este colaborator contractual al Fundației Carpaţi, la care soția sa, Georgeta Ionescu, este manager de proiect, iar fiica sa, Anca Ionescu, vicepreședinte.

Contactat de PressOne, Ionescu a negat că ar avea vreo legătură cu fundația.

Trofeele lui Ionescu

Doctor în ştiințe agricole și silvice și cercetător ştiinţific de gradul I, Ovidiu Ionescu are o considerabilă experiență profesională în domeniul cinegeticii, dar este şi un vânător de funcții politice și un abonat la contractele cu fonduri europene.

În 2002, sub mandatul de premier al lui Adrian Năstase, Ionescu a devenit secretar de stat la Ministerul Agriculturii. A fost și anul în care președintele Ion Iliescu l-a decorat cu Ordinul Național "Pentru Merit" în grad de cavaler.

"Pentru cinstirea memoriei cavalerilor ordinelor naţionale, în cimitirele existente în municipii şi oraşe se va rezerva, prin grija autorităţilor locale, un loc special pentru înmormântarea celor decoraţi din respectiva localitate. Costul parcelelor respective va fi suportat din bugetele primăriilor", precizează Legea privind sistemul național de decorații.

La scurt timp după decorarea sa, Ovidiu Ionescu a demisionat, în contextul unor nereguli depistate de Corpul de control al premierului.

La sfârșitul anului 2012, era consilier la Ministerul Economiei, când a fost implicat într-un alt scandal, cel al locuințelor aparținând Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS).

În 2013 a devenit consilier la Ministerul Educației, instituție în subordinea căreia se află ICAS (actualul INCDS), prin Autoritatea Națională de Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI).

Din 2015, Ovidiu Ionescu este "reprezentantul unităților de cercetare cu profil cinegetic", potrivit unui ordin aprobat de Ministerul Mediului pentru stabilirea componenței Consiliului Național de Vânătoare.

În prezent, este consilier la Ministerul Mediului, instituția care emite ordine bazate pe studiile independente coordonate tot de el.

În 2015, în România trăiau 6114 lupi, potrivit studiului coordonat de Ovidiu Ionescu, în timp ce numărul optim este de doar 2070 (Sursa foto: Wikipedia).

În 2015, în România trăiau 6114 lupi, potrivit studiului coordonat de Ovidiu Ionescu, în timp ce numărul optim este de doar 2070 (Sursa foto: Wikipedia).

Ovidiu Ionescu se află şi în conducerea a patru ocoale silvice, de la care a încasat anul trecut 45.000 de lei.

Și soția sa lucrează atât la Universitatea Transilvania, cât și la ICAS. Ea este manager de proiect și la Fundația Carpați, precum și președinte al Ocolului Silvic Râșnov.

Această triadă, ICAS-UTB-Fundația Carpați, le-a adus soților Ionescu o mulțime de contracte cu statul, precum studiul efectivelor de populații de carnivore, și proiecte cu fonduri europene.

Rețeta e simplă. Cofinanțările proiectelor sunt suportate de instituții ale statului, iar Fundația Carpați nu lipsește de pe lista beneficiarilor. Printre responsabilii de proiect îi regăsim des pe soția lui Ovidiu Ionescu și chiar pe fiul lor, Vlad Ionescu.

De exemplu, în 2012, "triada" lui Ionescu a câștigat un proiect european de aproape un milion de euro, dedicat restaurării mlaștinilor de la Prejmer și Harman, din județul Brașov.

Deși Fundația Carpați și-a asumat coordonarea, 30% din valoarea proiectului este cofinanțată de ICAS.

2012 este și anul în care soții Ionescu au intrat în posesia unui teren intravilan de 1.500 de metri pătrați în Prejmer, potrivit declarației de avere a lui Ovidiu Ionescu.

Vânătorul

Ovidiu Ionescu este şi președintele Asociației Județene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Brașov. El a fost acuzat în repetate rânduri că fondurile cinegetice pe care le administrează primesc cele mai multe derogări pentru vânarea animalelor sălbatice.

"Problema urşilor sau, mai bine zis, neşansa lor în ultimii 20 de ani s-a «datorat» celor câţiva funcţionari ministeriali şi cercetători sau pretinşi cercetători cu putere de decizie în privinţa managementului speciei.

Adică a celor care au validat efectivele reale an de an, au stabilit cifrele anuale de extras, le-au împărţit subiectiv pe judeţe (după cum le-a convenit) şi au susţinut, din ignoranţă (ceea ce este oarecum scuzabil) sau din interes (ceea ce ar trebui considerată crimă ecologică), extragerea la nadă, pe alese, preponderent a masculilor dominanţi", scria, în 2012, într-o adresă către Ministerul Mediului, directorul general al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România (AGVPS), dr. ing. Neculai Șelaru.

În conținutul acelei adrese, Şelaru făcea referire la Ovidiu Ionescu.

De altfel, în ordinul propus în acest an, AJVPS Brașov a primit derogări pentru uciderea a 10 urși, 10 lupi și 4 pisici sălbatice, un record pentru județul Brașov, unde au fost propuse, în total, derogări pentru 55 de urși, 72 de lupi și 57 de pisici sălbatice.

Și Facultatea de Silvicultură, unde Ovidiu Ionescu este prodecan, deține un fond de vânătoare și a obținut derogări pentru 2 urși, un lup și un râs.

Ocolul Silvic Bucegi-Piatra Craiului, la care Ionescu este membru în consiliul de administraţie, a primit derogări pentru 3 urși, 4 lupi și 2 pisici sălbatice.

În 2010, Ionescu a povestit, pentru Adevărul, că a tras prima oară cu pușca la vârsta de 10 ani și că, odată cu majoratul, a devenit și vânător în toată regula.

"În 2007 am mers în Africa, la vânătoare de bivoli. Ghidul care ne însoţea ne-a spus că ştie un hipopotam foarte mare şi bătrân pe care îl putem vâna. Am găsit animalul într-o apă: nu i se vedeau decât nările, ochii şi urechile. Un coleg a tras, iar animalul a dispărut în apă.

Am aşteptat, iar apoi ne-am apropiat de malul apei crezând că este mort. Deodată, la cinci metri de noi, a ieşit hipopotamul rănit: am tras toţi şi animalul a căzut la trei paşi de mine. Avea peste două tone şi jumătate!", a descris Ovidiu Ionescu momentul pe care îl consideră memorabil.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.