Să trăiț’, dom’ general. Cum a dat premierul Ciucă la Radio România cel mai lung interviu despre nimic

O culegere de afirmații generice și de vorbe de duh românești – așa a fost interviul pe care l-a acordat premierul Nicolae Ciucă postului public de radio, în plină perioadă de criză și incertitudine.  

Aproape la fel de invizibil în relația directă cu presa ca și președintele Iohannis, premierul Ciucă a făcut o excepție și a acceptat să le vorbească ascultătorilor Radio România Actualități, chiar dacă ora la care a început difuzarea interviului promovat ca fiind în direct a fost 00.05. 

Prim-ministrului nu i-a fost adresată nicio întrebare incomodă, care să pună partidul, pe domnia sa sau coaliția în postura de a da explicații, discuția despre războiul de la granițe a fost expeditivă, iar tonul general a fost unul de bine și optimism. În aceeași logică, realizatoarea a evitat să-l întrebe pe premier despre pensiile speciale, pensiile militare, despre reformele întârziate din Justiție sau despre acuzațiile de plagiat. 

A fost cel mai lung interviu acordat de Nicolae Ciucă de la preluarea mandatului, iar echipa domniei sale a simțit nevoia să-l promoveze inclusiv pe site-ul guvernului, cu script și galeria foto, ca orice altă oportunitate de imagine. Și postul public a considerat că interviul cu prim-ministrul Ciucă este o realizare, așa că l-a publicat integral la rându-i, text și video, pe site-ul instituției de presă. 

Radio România Clișeu 

Dacă are vreun invitat de seamă pe timp de vară sau dacă se întâmplă ceva important în sezonul cald, Radio România vorbește tradițional de „o vară fierbinte, la propriu și mai ales la figurat”. Realizatoarea postului public Maria Țoghină, fostă președinte director general al instituției și o apropiată a PNL-ului, partidul care a nominalizat-o și susținut-o de-a lungul timpului, condimentează însă clișeul, atunci când își introduce invitatul: pe generalul Ciucă, premierul României.

„Suntem la începutul unei veri care se anunță a fi foarte capricioasă la propriu, dar mai ales la figurat.”

Și tot dacă are vreun invitat de seamă, mai ales un om politic, Radio România va face, la fel de tradițional, tot posibilul să fie o gazdă primitoare. Unde e însă granița între amabilitate, etichetă și presă de serviciu public? Și de ce o calcă postul public de radio cu bocancii, chiar și când afară „mercurul din termometre” urcă la fel de mult ca generalul Ciucă în cariera sa de politică?

Nicolae Ciucă e în studioul pe care îl cunoaște oricum foarte bine, dinainte să ajungă așa celebru. La Radio România a găsit mereu un microfon disponibil și tot acolo anunța, în 2018, că nu va intra niciodată în politică. 

Declarația a fost ulterior ștearsă de pe site-ul instituției finanțate din bani publici, iar realizatorul de atunci a fost răsplătit, pe moment, cu un post de consilier al generalului, la MAPN. Speriată de presiunea publică, conducerea Radio România a cerut o anchetă penală. 

Înapoi în 2022. Premierul Ciucă e avertizat teoretic și în puterea nopții, la emisiunea Serviciul de Noapte (24 iunie, ora 00.05), că-l așteaptă un interviu greu și incomod. „Între grija pentru sănătate și îngrijorările cu privire la ziua de mâine, românii așteaptă de la conducătorii țării soluții concrete, adaptate la realitatea acestei perioade, dar și strategii pe termen mediu, care să asigure dezvoltarea economică și mult dorita bunăstare.”

Premierul e prezentat ca „cel care nu doar că are răspunsuri la toate aceste întrebări, dar are și soluțiile și autoritatea necesară de a le implementa”. Treaba e clară, subiectele sunt multe și grele, iar emisiunea poate începe cu adevărat. E structurată pe capitole mari: situația economică, războiul și securitatea, Republica Moldova și parcursul european. 

Premierul României despre crizele actuale „Simultan și înlănţuite una după alta și chiar suprapuse”

„Domnule prim-ministru, începem cu actualitatea zilei: care sunt veștile bune după ședința de guvern, pentru că oamenii speră că se va implementa rapid mecanismul de compensare a prețului la pompă pentru benzină și motorină? Cum va funcționa acest mecanism în mod concret și cu cât vă aşteptaţi să se reducă prețul carburanților?” întreabă realizatoarea. 

Generalul pare că nu observă ditamai mingea la fileu sau poate că știe, în sufletul său de militar, că veștile bune nu-s chiar grozave. Se lansează într-un răspuns greoi și împleticit, pe care îl finalizează cu asigurări că dialogul cu industria de profil a fost onest. Niciun detaliu sau vreo informație concretă despre mecanismul de compensare, doar vestea bună e că „abordarea a fost echitabilă.”

„Am ajuns la o concluzie clară, că este nevoie cât se poate de echitabilă și de onestă prin care să protejăm cetățenii, să protejăm economia și, de asemenea, să putem să luăm o măsură pe care ne-o permitem, pentru că aici discutăm de o serie întreagă de crize care afectează atât cetățenii, care afectează economia, care afectează viața noastră de zi cu zi și pe care guvernul trebuie să le gestioneze și să ia măsuri astfel încât…”

Realizatoarea simte nevoia să arate că nu e de glumit cu crizele, așa că uită că premierul României nu a răspuns de fapt la întrebare și îi validează misiunea Sisifică pe care o are la cârma României, în vremuri tulburi.

„Simultan”, observă Maria Țoghină comportamentul crizelor care le lovesc din toate părțile. 
„Simultan și înlănţuite una după alta și chiar suprapuse”, aprobă generalul premier Ciucă, care transmite că ministerele Finanțelor și Energiei „au identificat mecanismele” de compensare a prețului la pompă cu 50 de bani timp de trei luni și că ele urmează a fi puse în practică procedural. 

Au trecut deja niște minute din emisiune, așa că Radioul Public iese subtil la atac. Baioneta pare însă boantă: „Domnule prim-ministru, e firesc că oamenii care ne ascultă spun: «e o măsură bună»”, își începe întrebarea angajata postului public de radio, care continuă, odată înmuiat generalul: „dar parcă prea puțin jumătate de leu, 50 de bani”. Care este efortul şi de ce s-a putut doar atât, de ce nu mai mult?”

De data aceasta premierul nu mai ratează oportunitatea, așa că îi dă înainte cu efortul de două miliarde de lei, efort financiar ce ar urma să fie împărțit în mod egal de guvern, adică tot de buzunarele noastre și de producătorii din industria petrolieră.

Nicolae Ciucă e sincer cu românii „care nu merită să fie păcăliți”, context în care face și o mică mărturisire: a evitat să apară prin presă tocmai pentru că „o astfel de situație se gestionează cu foarte mult discernământ”. Ori e bine știut că presa îți ia mințile, așa că omul sugerează că tace și face. 

Profesionistă radio, Maria Țoghină se emoționează. „Este foarte important ceea ce spuneți, domnule prim-ministru, pentru că de multă vreme noi, în România, nu am mai avut o discuție sinceră legată de un proiect de țară și poate în finalul interviului ne oprim puțin și asupra acestei idei a proiectului de țară «Încotro România?»”. 

După România Educată a președintelui Iohannis, Încotro România pare, într-adevăr o continuare firească. Premierul se lansează într-un marș ostășesc pe care îl încununează cu o reușită majoră a carierei sale politice: aprobarea rapidă a bugetului de stat, după preluarea guvernării. 

 „Am reușit într-o lună de zile să atingem aceste obiective, am avut bugetul aprobat, ceea ce a însemnat un obiectiv foarte, foarte, important pentru că nu știu ce am fi făcut dacă nu aveam bugetul aprobat la vremea respectivă.”

Gând la gând cu bucurie. „La asta mă gândeam, ce mare șansă să faci lucrurile la timpul lor” – îi lasă portavocea deschisă realizatoarea Radio România Actualități. 

Gând la gând la gând cu bucurie. „Și trebuie să ne fie învățătură de minte, să facem toate lucrurile la timpul lor”, conchide Nicolae Ciucă. 

„Atunci când nu se întâmplă așa, suntem frunză în vânt”

E noapte de-a binelea. Ascultătorii postului public de radio încă treji află cât de important e să absorbim miliardele de euro puse la dispoziția României și simt că premierul e un om ferm, hotărât, pentru care „dezangajarea acestor fonduri este inadmisibilă.”

Realizatoarea înțelege exact cum stau lucrurile și rezumă perfect, doar că în engleză, treaba cu banii europeni, PNRR și alte finanțări de-afară: „Take it or leave it”. După câteva secunde își cam dă seama că a luat-o valul și revine la „ascultătorul simplu”. 

„Domnule prim-ministru, în primele minute ale interviului nostru ați folosit de mai multe ori expresia stabilitate, stabilitatea țării, stabilitatea guvernării. De ce, privind retrospectiv la cele șapte luni și privind către viitor, de ce este atât de importantă stabilitatea? Ce ar trebui să înțeleagă ascultătorul simplu care ne urmărește la această oră, care este curios, să știe ce se întâmplă cu țara?”

E clar că Generalul nu e în dispoziție maximă de joc, forma de moment îl face ezitant la fileu, oricât de jos ar fi coborât. Nu poate să o dea cum trebuie, chiar dacă încearcă. Vorbește despre nevoia de stabilitate „în adevăratul sens al cuvântului”: economică, socială, stabilitatea mediului de afaceri, încredere. Face ce face și nu pune punctul pe i, așa că realizatoarea se simte datoare să intervină din nou și spune, la microfon: „Stabilitate politică.”

Premierului Ciucă pare că nu-i place că a fost completat. „Ajungeam şi la stabilitatea politică”, o mustră pe moderatoare. Discuția despre cât de importantă e de fapt actuala coaliție la guvernare e încununată tot de realizatoarea de emisiuni de la Radio România și tot cu vorbe din popor, să înțeleagă așadar omul simplu. 

„Realizator: Ştiţi cum îi place românului să spună: «Atunci când nu se întâmplă așa, suntem frunză în vânt»”.
Nicolae Ciucă: Nu cred că trebuie să ne gândim să ajungem vreodată frunză în vânt, pentru că nu știe nici în ce direcție se duce, nici unde o să aterizeze.”

Punct ochit, punct lovit. 

„Contextul de securitate este unul care trebuie analizat în ansamblul său cu toate implicațiile geostrategice”

După ce aflăm, la fel de greoi și în limbaj de lemn întregul context internațional economic, discuția migrează, ușor-ușor, cu multe afirmații și puține întrebări, către război și securitatea regională. Mai bine așa, pentru că în partea de interviu gândită din perspectivă economică, premierul Ciucă nu a spus nimic concret. 

Contextul de securitate, spune revelator generalul în rezervă Ciucă, „este unul care trebuie analizat în ansamblul său cu toate implicațiile geostrategice și el a început cu mult timp în urmă.”

Vine, în sfârșit, o întrebare concretă, cu mențiunea că și ea e învelită în tricolor.

„Pe lângă creșterea continuă a prețurilor din ultimul an, avem motive să ne temem de o criză alimentară, noi, România, grânarul Europei?”

Prim-ministrul alege să răspundă la întrebare printr-o trecere în revistă a potențialului agricol pe care îl are România, dar care, o știm, nu este exploatat. Realizatoarea simte însă că e nevoie de o vorbă de duh, un citat de aur, un cârlig, așa că se străduiește să-l mai umanizeze pe interlocutor în discurs, nu că asta ar fi o misiune ușoară. 

„Domnule prim-ministru, care ar trebui să fie comportamentul nostru ca cetățeni în această perioadă extrem de complicată? Să fim mai chibzuiți?”

„Este foarte greu de dat sfaturi. Este foarte greu și foarte ușor”, își începe premierul răspunsul, ca noi, ascultătorii, să înțelegem cât de greu e să fii în astfel de misiuni ingrate. După o înșiruire de „ne propunem” și „trebuie”, concluzia șefului guvernului iese timidă din găoace și consfințește colaborarea om politic  – jurnalism de serviciu public, așa cum e înțeles acest parteneriat în România. 

„La fel de bine trebuie și de acum înainte să fim, așa cum aţi zis dumneavoastră, chibzuiți, să putem să avem la îndemână resursă materială, resursă financiară să putem să asigurăm acel echilibru, acea stabilitate prin măsuri cât se poate de transparente, de oneste și de clare.”

Timpul se scurge ca la radio, se apropie știrile orei 1.00 dar, până la partea a doua, de după știri, mai e loc de câteva afirmații. Tot portofelele românilor cântăresc mai greu decât războiul, așa că moderatoarea îl întreabă pe premier dacă guvernul poate interveni pentru a stopa creșterea prețurilor și prin ce instrumente o poate face. 

Nicolae Ciucă sugerează că executivul a reacționat de fiecare dată când s-a lovit de o situație care a depins de guvern. Pe limbă îi stă o expresie românească, dar nu e sigur că o poate folosi, așa că își cere scuze și o spune, într-un final apoteotic. Ascultătorul e brusc intrigat: în minte vin tot felul de grozăvii neaoșe. Premierul risipește misterul care îi stă pe limbă:

„(…) aţi văzut că putem să le facem, doar că și aici putem, îmi cer scuze pentru expresie, dar este una pe care poporul român o folosește, putem să ne întindem atât cât ne este plapuma.”

Ufff, lumea răsuflă ușurată. Nu a zis nimic porcos. Păcat. Ba chiar e loc de o glumă, făcută de realizatoare. „E noapte, deci oamenii înţeleg expresia.”

„Da”, continuă însă încordat Nicolae Ciucă. „Este nevoie de foarte multă înțelepciune”, adaugă și se asigură că aflăm cum actuala guvernare aplică ideile foarte bune venite de profesioniști, inclusiv dinspre societatea civilă. Despre ce idei e vorba, concret, nu aflăm nimic, dar prim-ministrul ne dă totuși un indiciu, respectiv ne spune unde să le căutăm, dacă avem curiozități masochiste.

„Au fost idei pe care le-am aplicat în actele normative, au fost idei pe care le-am aplicat în măsurile pe care le-am luat și cred că partea aceasta de cunoaștere permanentă a realității este foarte importantă în ansamblul măsurilor pe care le poate lua un guvern.”

Urmează o sinteză a sumelor pe care guvernarea Ciucă le-a distribuit în lunile de guvernare, către diferite sectoare economice și categorii vulnerabile. Un fel de bilanț contabil generic, care nu poate duce decât spre o constatare universală: coaliția PNL-PSD-UDMR își face treaba. Mai ales că am fi văzut și vom mai vedea măsuri de dreapta, promovate de PNL și de stânga, sub arhitectura PSD, sugerează premierul pacificator. 

„Iată, un echilibru care asigură atât stabilitatea politică, cât și stabilitatea socială”, laudă eficiența coaliției Nicolae Ciucă. Moderatoarea simte din nou nevoia să întărească cele rostite, să fie clar: „Şi, până la urmă, bunăstarea românilor.”

La Radio România, locul de unde se dă ora exactă, vin știrile. Urmează însă partea a doua a interviului, care se anunță la fel de încinsă și plină de întrebări incomode pentru premierul României, domnul Nicolae Ciucă. 

Partea a doua: „Ușor-ușor ne apropiem de finalul acestei ediții”

„Deci, foarte sincer vorbind, avem nevoie de români să se întoarcă acasă, iar noi avem nevoie să ne îndeplinim aceste asumări și să luăm măsurile necesare pentru a crea cadrul ca ei să fie motivați să se întoarcă acasă” – în cea de-a doua parte a emisiunii, invitatul special al Radio România, premierul Nicolae Ciucă, le dă un mesaj românilor fugiți de România, „aproape 10 milioane”, după cum susține moderatoarea. 

La nivelul Consiliilor Județene conduse de președinți din Partidul Național Liberal și la nivelul fiecărei filiale vor fi dedicate birouri speciale pentru românii din diaspora și se vor realiza platforme de informare online, detaliază premierul care e și președinte al PNL, după expulzarea implantului Florin Cîțu și înlocuirea cu unul mai trainic politic, în persoana domnului general în rezervă. 

Se vorbește și de alte facilități, posibil fiscale, dar fără detalii concrete. Și de această dată se aude mult „trebuie”:

„(…) trebuie să constituie o prioritate pentru noi toți să facem în așa fel încât România să devină atractivă pentru românii care astăzi lucrează în alte țări.”

„Ușor-ușor ne apropiem de finalul acestei ediții, este un tur de forță, pentru că discutăm despre tot ceea ce este relevant în această perioadă pentru România”, semnalizează realizatoarea emisiunii Serviciul de Noapte. 

Pe parcursul întregului program, cuvântul „pensii” a fost rostit o singură dată de premier, în contextul în care acesta a insistat că din luna iulie cei cu pensii mai mici de 2 mii de lei vor beneficia de un ajutor de 700 de lei. Niciun cuvânt însă despre pensiile speciale sau pensiile militarilor. 

Radioul Public nu prea are de ales și nu poate evita chiar toate temele incomode pentru Nicolae Ciucă. Spre finalul emisiunii așadar, premierul e întrebat despre recenta intenție de modificare a legilor siguranței naționale. Cine a forțat draftul cu propuneri care au îngrijorat societatea? Cine își asumă responsabilitatea? În ce măsură erați la curent cu cele propuse în draftul publicat de presă? sau orice alte variațiuni pe temă sunt inexistente la Radio România Actualități. 

Postul public abordează subiectul cu o întrebare în stil propriu. 

„Vă întreb, de ce este necesară schimbarea acestor legi și care vor fi principalele modificări?”

În stil propriu răspunde și premierul: „Orice lege trebuie să fie modificată în conformitate cu evoluția, cu dinamica evoluției societății sau a instituției pentru care ea a fost adoptată.” Cu o bilă albă însă: „În calitate de prim-ministru îmi asum întreaga responsabilitate pentru parcursul transparent și democratic pe care îl vor urma aceste legi.”

Odată convinși că statul, serviciile și instituțiile de forță vor fi cuminți, ajungem la momentul de rămas-bun, unde postul public de radio simte nevoia să-și facă și un pic de marketing. Mai ales că este în prima linie, în tranșeele luptei cu dezinformarea și fake news-urile. 

„Într-o lume în care știrile false şi teoriile conspirației creează din ce în ce mai multă îngrijorare, cât de importantă este pentru dumneavoastră presa și, în acest război cu știrile false, cât contaţi pe media publică, pe Radioul public, dle prim-ministru?”, întreabă moderatoarea. Nicolae Ciucă își mărturisește convingerea că „presa este unul din stâlpii de bază ai democrației” și că este „un luptător și un militant pentru asigurarea libertății și bunei funcționări a presei.”

În lupta sa însă, premierul nu spune nimic despre plagiatul pe care domnia sa l-a făcut în teza de doctorat, documentat și demonstrat de jurnalista Emilia Șercan în PressOne și nici despre operațiunea de kompromat la adresa jurnalistei sau de mușamalizarea cazului. 

Și de ce ar face-o, din moment ce subiecte ca acestea sunt incomode, iar presa liberă de serviciu public e adormită, noaptea și „uită” să-l chestioneze pe subiect? 

În niciun moment, în interviul acordat de premier postului Radio România Actualități, nu e rostit cuvântul „plagiat”. 

Emisiunea se termină, ca între prieteni, cu „un mesaj pentru ascultătorii postului public de radio”, un fel de cuvânt de încheiere spus de general batalioanelor de ascultători. Cu o mică mențiune, făcută de Nicolae Ciucă, un om căruia nu-i place să rămână dator. Mențiunea e naivă și tragicomică, dar conține un adevăr pe care premierul Ciucă îl scapă fără să vrea: vremurile se schimbă. Nu și servilismul. 

„Am rămas dator. La un moment dat m-aţi întrebat ce reprezintă radioul pentru mine. Radio îmi aduce aminte de copilărie și reprezintă acel mijloc de informare prin care, la vremea respectivă, puteam să obținem informații pe care nu le aflăm din altă parte.”

Interviul integral este disponibil pe site-ul Radio România, AICI.