România în 2050: portocale de Teleorman, tornade și câmpuri de ambrozie

Ioana Epure

Director editorial

Un climatolog, un botanist, un zoolog, un geograf, un sociolog și un expert în business estimează impactul real al încălzirii globale în România următorilor 30 de ani.

Le-am propus să nu ne rezumăm doar la schimbarea vremii - ci și la cum se vor modifica flora și fauna, economia și obiceiurilor oamenilor. 

Roxana Bojariu este expert climatolog la Administrația Națională de Meteorologie. Este unul din oamenii direct afectați de scăderea drastică a bugetului Cercetării, de la 1% la 0,13%.

„Toate statele din Uniunea Europeană au centre unde nu sunt doar climatologi, ci sunt toate domeniile astea care vin să folosească datele climatice, unele dau feedback în partea de climă, că clima e modificată inclusiv de acțiunile umane, nu? Și lucrează împreună acolo, da? Noi facem fragmentat, facem totul fragmentat!”, spune ea. 

De ce vremea și clima sunt două lucruri diferite

„Clima e un concept abstract”, explică Roxana Bojariu.

„Nimeni nu simte clima pe pielea lui, toți simțim vremea, adică variația de la o zi la alta, de la o oră la alta. Clima e o sinteză a tuturor acestor variații pe perioade mari de timp.

Noi luăm ca referință treizeci de ani, în așa fel încât să avem stabilitate, dar să fie și o perioadă care să poată fi mutată din ce în ce mai aproape pentru a avea referințele la anomaliile noastre în așa fel încât să aibă sens pentru epoca în care trăim”, completează ea.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Geoană, banii din Bulgaria și de la Nelu Varga. Finanțare de la o rețea de evazioniști: „Eu i-am băgat 50 de mii de euro, din păcate mi i-a băgat înapoi. Îi dădeam și un milion”

ONG-ul care îl vrea pe Mircea Geoană președinte a primit, în luna mai, 50.000 de euro de la o firmă fantomă din Bulgaria, controlată de un om de afaceri condamnat pentru înșelăciune care a fost pe lista fugarilor și a reușit să scape de pușcărie.

Prima victimă a schimbării climei în România pare să fie chiar zăpada. 

„Din păcate, în anii ce urmează, stratul de zăpadă se va diminua și mai mult, statistic vorbind. Asta neînsemnând că va dispărea cu totul, dar va fi din ce în ce mai rar, din ce în ce mai puțin persistent, cu grosime din ce în ce mai mică și în unele zone din țară, comparativ cu intervalul 1970-2000, sunt reduceri în grosime până și la 80% în perioada dinspre sfârșitul secolului, în condițiile scenariului de încălzire globală cel mai pesimist”, arată Bojariu.

Ea spune că există și alte elemente ale schimbării climei observabile în România: creșterea temperaturilor medii anuale - anul 2019 a fost cel mai călduros an din 1900 încoace, iar temperatura medie anuală a crescut deja cu 1 grad Celsius față de nivelul preindustrial.

„Valurile de căldură sunt din ce în ce mai frecvente, mai intense și mai persistente, secetele de vară vor fi mai frecvente, mai intense, punctate însă de perioade de instabilitate, și ea mai puternică, așa cum am observat anul trecut, cu furtuni mai puternice, care vor lăsa cantități mult mai mari de apă și care pot avea la extrem manifestări inclusiv cu generare de tornade”, explică Bojariu.

Fenomenele extreme se intensifică, la fel și extremele de temperatură. Iar despăduririle nu ajută deloc: 

„Pădurile mai taie din efectul ăsta al intensității precipitațiilor pentru că se absoarbe o parte din apă de către coronament, ele încetinesc viiturile, susțin terenul.

Or, noi tăiem pădurile, deși știm că schimbarea climei va aduce acolo precipitații și mai intense, care mătură tot în cale, iar pădurea ar fi ținut o parte din efectul ăsta nedorit, din apele acestea care pe vin pe versanți și care provoacă inundațiile acelea rapide pentru comunități locale.

Nu pe râuri mari, că acelea pot fi mai ușor prognozate, se propagă viitura pe perioade mai mari, dar acestea pe bazine mici unde îți vin de pe versanți sunt nenorocire curată. E greu să le prognozezi, efectele sunt devastatoare pentru comunitățile locale”, estimează climatologul.

Ilustrație: Lucian Muntean

Orașul e o lupă care amplifică efectele încălzirii globale asupra locuitorilor

Din multe puncte de vedere, bucureștenii sunt printre primii români care vor simți (sau simt deja) consecințele acestor schimbări climatice. Mai ales pentru că ele sunt amplificate de urbanismul haotic.

„Valurile de căldură au un efect sporit în marile aglomerări urbane pentru că aici avem și un efect local al insulei de căldură a orașului, din cauza mediului artificial construit: avem betoanele astea care izolează solul de aer, nu se mai evaporă apa care funcționează vara ca un climatizor, pentru că dacă se evaporă apa din pământ procesul ăsta vine cu o răcire.

E vorba de fizică clasică, nimic altceva, dar dacă tu pui beton, ai puține spații verzi, efectul ăsta e foarte diminuat. Pe urmă asfalturile, materialele de construcție absorb și ele într-un mod diferit față de elementele naturale căldura, plus traficul, clădirile înalte”, arată Bojariu.

Ilustrație: Lucian Muntean

Dăunători fericiți

Cosmin Sicora este botanist și cercetător științific. Ca director al Grădinii Botanice din Jibou, ne spune de la început: înainte de a ne apuca să facem speculații cu privire la ce va fi, n-ar strica să ne uităm cu ceva mai multă atenție la ce se întâmplă deja în România - lipsa precipitațiilor. 

„Acum, în perioada aceasta, România trece printr-o perioadă de secetă foarte puternică.

Practic de aproape șase luni n-am mai avut ploi substanțiale care să refacă rezerva de apă în sol, care e foarte redusă acum. De când sunt eu director la Grădina Botanică n-am avut o astfel de secetă cum e în perioada asta, numai că e iarnă și nu ne dăm seama așa de mult”, spune Sicora.

Dincolo de asta, o creștere de un grad a temperaturii medii globale, chiar dacă la prima vedere nu pare dramatică, ar veni la pachet cu o scădere între 15 și 20% a productivității plantelor. Asta s-ar reflecta și în producția agricolă. Încălzirea climatică determină și o creștere a bolilor și a dăunătorilor:

„Crește incidența dăunătorilor de tipul ciupercilor care afectează cartoful, porumbul. Ele se manifestă mult mai bine la temperaturi mai crescute și pot fi o problemă. Adică incidența lor să fie mai mare, să necesite niște tratamente mai dese. Sau dacă nu, să inducă pierderi de producție agricolă”, adaugă Sicora.

Iar creșterea dăunătorilor se va repercuta în lumea animală. Herpetologul Vlad Cioflec, ranger în Parcul Național Văcărești, vine să completeze tabloul:

„Speciile invazive o duc bine când altele o duc rău, e o lege a naturii. Tot ceea ce înseamnă pești introduși voit, care dăunează faunei locale, or s-o ducă bine.

Pe măsură ce apele vor fi mai sărace în oxigen - asta se întâmplă cu apele calde - speciile care cer foarte puțin or s-o ducă din ce în ce mai bine.

O să ai peste tot țestoase de Florida, peste tot ambrozie, peste tot papagali de tipul Micul Alexander sau mai știu eu ce alte animale", adaugă Vlad Cioflec.

Mai departe, asta ne va afecta direct în buzunar.

"În momentul în care omul înțelege că costul unul kilogram de miere va însemna combaterea a zeci de dăunători veniți din sud și aducerea de kilometri cubi de apă din alte zone, înțelegi și că dacă protejai biodiversitatea aveai o mâncare puțin mai ieftină.

Dacă menții ciocârlii între culturile de rapiță, nu mai trebuie să stropești cu biocid, nu trebuie să ai alte costuri de mediu”, mai adaugă Cioflec.

Vom înlocui merii cu portocalii?

„Probabil că, în anumite zone, o să putem începe să cultivăm plante de climat mediteranean, care la noi în țară, în mod normal, se găsesc numai în zona de sud-vest a României, zona Mehedinți.

Deci am putea să ajungem să creștem, cine știe, chiar și citrice dacă se mai încălzește mult clima, unele mai rezistente la rece, gen lămâi, mandarini, portocali chiar”, spune Cosmin Sicora.

Ilustrație: Lucian Muntean

Însă productivitatea agricolă nu va fi influențată negativ doar de creșterea temperaturilor, de dăunători sau de secetă, ci și de schimbarea calității solurilor. Faceți cunoștință cu geograful Liviu Buzilă: 

„Secetele prelungite vor duce la modificarea covorului vegetal, în sensul că speciile de arbuști, sau chiar de arbori, vor dispărea și vor fi înlocuite cu specii ierboase, graminee și de alte tipuri. Mai mult, acolo unde, în momentul de față, avem de-a face deja cu specii din acestea de graminee, de ierburi, ele vor dispărea și vor fi înlocuite cu suprafețe dezgolite.

Momentul acela este iarăși, foarte grav. Pentru că orice furtună care va urma va putea spulbera cantități foarte importante de sol și, ca urmare, terenul respectiv nu o să mai fie productiv din punct de vedere agricol”, spune Buzilă.

Nici nu va trebui să așteptăm prea mult. Geograful dă exemplul unor zone de stepă care, în acest moment, se apropie de deșert - în zona Bărăganului sau a Dobrogei.

La polul opus sunt pajiștile montane, care probabil vor începe, încet-încet, să dispară, așa cum argumentează botanistul Cosmin Sicora, din cauza vegetației. Pe fondul încălzirii globale, aceasta va migra la altitudini din ce în ce mai înalte, în căutarea unor temperaturi mai prietenoase: 

„Pierdem total pajiștile montane înalte, la peste 2000 de metri. Ele sunt în pericol de dispariție. Se manifestă o migrare spre altitudini mai înalte a pădurilor pe care le avem în zona montană și golurile alea montane pierd ierburi cu o valoare nutritivă deosebită pentru animale.

Avem zonă de gol alpin de genul acesta în munții Apuseni, dar mai este pe două vârfuri doar, pe Vlădeasa și pe Biharia. Acolo probabil că va dispărea total până în 2050, cel puțin pe Vlădeasa, unde e foarte mic tipul acesta de ecosistem. În munții mai înalți se va restrânge, pentru că partea de pădure va urca la altitudini mai mari”, spune Sicora.

„Pentru România e ceva de domeniul fantasticului să încerci să protejezi ursul, să protejezi o broască sau un șarpe”

Există un curent popular de gândire care pune, foarte direct, întrebarea: „Dar de ce mi-ar păsa mie de specia aia ciocârlie”?

Sau de amfibieni, a căror reproducere este dată complet peste cap de schimbările climatice, după cum povestește Vlad Cioflec.

Biodiversitatea este, însă, un indicator al sănătății mediului în care trăim: cu cât sunt mai puține animale și plante în jurul nostru, cu atât înseamnă că e mai puțin sănătos și pentru om. 

„Pentru Români, e ceva de domeniul fantasticului să încerci să protejezi ursul, să protejezi o broască sau un șarpe, pentru că ne lipsește educația și atunci omului trebuie să-i zici prin prisma a ce el consumă și înțelege.

Dacă nu ai cumva o relație specifică cu animalul, că-ți place, e colorat, că are un mit favorabil auzit de la bunica, este foarte greu să oprești tăvălugul.

Dar dacă se va investi în educație de mediu, peste o generație poate copiii vor privi animalele ca vecinii lor, nu ca un dușman sau o chestie de care să fie indiferenți", mai adaugă Cioflec.

Ilustrație: Lucian Muntean

La urma urmei, nu trebuie să iubești ursul polar, dar trebuie să-i respecți dreptul să trăiască pe această planetă ca și tine. "Nu vine ursul polar să-ți bată la ușă, lui doar nu-i place să-i dispară gheața de sub picioare”.

„Politicianul aici are un rol important, el trebuie să ia decizii în acțiunea climatică, numai că deciziile pe care le ia trebuie să țină cont de cercetarea științifică", susține și climatologul Roxana Bojariu.

Ea mai spune că e firesc ca un oraș să-ți ofere posibilitatea de a alege.

"Într-un oraș ca Bucureștiul încerci să faci alegeri cât mai prietenoase de la nivelul nostru, de jos. Păi dacă nu poți să le faci? Dacă nu ai posibilitatea să ajungi din sudul orașului în nordul orașului într-un mod decent cu transportul public? Nu ai, efectiv nu poți să faci alegerea”, conchide Bojariu.

Până la urmă, cât de greu e să cultivi banane? 

Schimbarea climei va atrage după sine și o serie de schimbări în obiceiurile oamenilor. Verile prelungite deja au transformat luna septembrie în lună de concedii, preferabilă, pentru mulți, lunii august, când e încă foarte cald.

La mare se merge până în octombrie inclusiv, iar Crăciunurile albe din cântecele lui Hrușcă și ale lui Bing Crosby sunt doar în amintiri și povești.

Sociologul Barbu Mateescu explică și de ce ar fi cazul să punem bani la ciorap și să ne asigurăm că vom avea unde să fugim din București în timpul verilor din ce în ce mai toride.

Ilustrație: Lucian Muntean

„Iernile capitalei vor fi infinit mai plăcute decât în trecut, în timp ce vara - din cauza temperaturilor înalte și vortex-urilor de praf/nisip - orașul va fi unul fantomă.

Pentru bucureșteni, a avea o a doua locuință la nord sau în Vest, în care să te refugiezi de vara semi-sahariană a capitalei, va fi la început o modă și apoi o necesitate.

Dacă în SUA vârstnicii se mută în statul Florida (unde sunt temperaturi mai mari decât în restul țării, iar frigul asociat cu iarna este inexistent), în România vom avea un flux asemănător dar pe o axă diametral opusă, vârstnicii de atunci (adică oamenii care acum au 30 de ani sau mai mult) urmând să se mute în zone în care temperaturile de vară vor fi mult mai suportabile", arată el.

Și schimbările se vor ține lanț.

"Cred că migrația dinspre zonele afectate - care sunt deja pe scădere demografică - va fi majoră, deci vor fi afectate și ritualuri sociale, și economie, și lucruri la care nici nu ne gândim.

Vor fi și aspecte cumva ironice - pământul din jurul Bucureștiului și Ilfovului (înspre sud, vest și est) va deveni foarte-foarte ieftin, pentru că mulți oameni vor fi dispuși să vândă. Dar ți-ai construi casă la marginea Saharei sau mini-Saharei?", se întreabă Barbu Mateescu.

Mai avem nevoie și de...

România este o țară care încă n-a reușit să facă „investițiile de secol XX”, cum le numește Radu Burnete, specialist în public affairs în cadrul Consiliului Investitorilor Străini.

Când un sfert din populație încă trăiește cu toaleta în curte, trecerea de la efortul de a construi autostrăzi și sisteme de canalizare la investițiile de secol XXI - stații de încărcare pentru mașini electrice, infrastructură energetică regenerabilă - va fi de două ori mai grea:  

„Din cauza schimbărilor climatice, vedem la orizont că avem nevoie să facem investiții masive în field mitigation: să schimbăm sursele de energie, să creăm condițiile să poți rula cu mașini electrice, stații de încărcare.

Apare o clasă nouă de infrastructură publică legată de schimbarea climatică. Acum în România, pe câte e de săracă, întrebarea e - cum naiba faci? Trebuie să faci autostrăzi, pentru că țările din vest au deja infrastructura asta clasică și deja se gândesc «ok, bun, facem eoliene».

De exemplu, pentru fonduri europene, pentru următoarea perioadă de programare, perioada 2021-2027, România are o problemă foarte, foarte mare, pentru că banii ăștia se alocă pe niște obiective stabilite la nivel european.

Obiectivele majore la nivel european acum sunt climate change și automatizarea, și acolo se vor duce 80% din fondurile europene, ceea ce înseamnă că noi nici măcar din fonduri europene nu mai prea putem obține foarte mulți bani pentru autostrăzi”, spune Burnete.

Ilustrație: Lucian Muntean

Dincolo de asta, România este vulnerabilă în fața schimbărilor climatice și din cauza sărăciei.

Adaptabiliatea în business e o calitate care ține, în primul rând, de o anumită stabilitatea financiară. 

„Mi se pare că în situația asta a încălzirii, cu cât ești mai sărac și ai o economie mai rudimentară, cu atât capacitatea ta de a te adapta repede scade și țările care sunt bogate vor reuși cumva să-ți ia fața, pentru că ele vor reuși să facă mult mai repede pașii ăștia.

Pentru că au și resursele, au cercetătorii, au și companiile foarte puternice care deja se gândesc.

România e dezavantajată, fiindcă nu suntem ca o economie din vest.

În agricultură, dacă te gândești, una e să ai un cont plin de bani să zici «Ok, e timpul să cultiv banane. Ce înseamnă asta?», să ai banii la îndemână, alta e să te gândești «Ok, eu abia o duc de pe o zi pe alta, cum naiba trec la banane, nu știu nimic despre cum să crești banane»”, mai arată Burnete.

De unde începe schimbarea

România are potențialul de a face un salt - și resursele naturale necesare în acest sens, arată climatologul Roxana Bojariu.

„România nu este în situația altor țări, de exemplu Polonia, care nu are ca resursă energetică altceva decât cărbunele până acum, da? Își generează energia 90% din cărbune, vă dați seama ce înseamnă pentru ei tranziția? E un coșmar.

România, e adevărat, are și ea o parte din mixul energetic generat cu cărbune, dar mai are și posibilitatea de a folosi hidroenergia, mai are energiile regenerabile, fotovoltaicele, soarele, vântul, deci eolienele, geotermală! Noi avem energie geotermală!

E adevărat că e relativ scumpă la început de folosit, dar pe urmă ea se amortizează și cu un efort al statului poate că s-ar face lucruri interesante”, spune Bojariu.

Doar că, până acolo, schimbările încep de la comportamentul fiecăruia dintre noi. Și-ar mai fi ceva: trebuie să îi educăm cumva și pe politicienii care ne reprezintă și care au puterea de a lua deciziile care ne pot face viața mai bună.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€