Reinventarea democratică a UE poate începe din orașe

Adrian Mihălțianu

Orașe

03/05/2023

Europenii sunt sătui de actualul sistem politic și, în timp ce invocă constant dragostea pentru democrație în sondaj după sondaj, încrederea lor în instituțiile democratice fundamentale scade vertiginos.

În Europa Centrală și de Est, prezența la vot pentru alegerile parlamentare este scăzută - între 60-70% în țări precum Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia și mai puțin de 50% sau chiar de 40% în România și Bulgaria. Acest lucru favorizează creșterea partidelor populiste și extremiste, în timp ce subminează legitimitatea guvernelor.

În România, de exemplu, prezența la vot a fost de doar 32% la ultimele alegeri generale. Practic, 68% din populație a considerat că nu merită să se deranjeze să meargă la vot, adică să se folosească de cel mai mare drept pe care-l avem: acela de a ne alege modul în care suntem guvernați.

Majoritatea covârșitoare a populației cu drept de vot pur și simplu nu vrea să-și exprime opțiunile cu privire la reprezentanții ei democratici. Nici nu ai cum să-i acuzi pentru asta, având în vedere că una votăm și alta primim, așa cum am remarcat anul trecut.

În plus, „voturile furiei”, care au înlăturat PSD de la putere în 2019, s-au împărțit între un partid de centru-dreapta, progresist (USR) și un partid de extremă dreapta, naționalist (AUR), care se anulează reciproc. Dacă primul și-a irosit energiile în lupte intestine, cel de-al doilea e folosit pe post de sperietoare pentru a întări statu-quo-ul marii frății social-liberale. Dar, în timp ce alegătorii USR s-au deconectat, cei AUR sunt mai activi ca oricând, găsind noi și noi motive (inventate) de furie exact contra sistemului democratic care permite o societate deschisă pentru toți - au acum peste 18% în sondaje, dacă e să le dăm crezare.

Să nu credem că suntem singuri aici. Creșterea iliberalismului în țări precum Ungaria și Polonia, dar și creșterea populismului și capturarea statului de drept în țări precum România și Bulgaria sunt două rezultate îngrijorătoare ale acestei pasivități. Alegătorii din Europa Centrală și de Est se simt din ce în ce mai deconectați de o clasă politică prea concentrată pe propria luptă pentru putere pentru a înțelege schimbarea dramatică ce pe petrece chiar sub nasul lor.

Există un sentiment crescând de dezamăgire în rândul alegătorilor de centru români, ceea ce ar putea însemna că, dacă alegerile vor avea loc la începutul anului 2024, aceștia ar putea fi în mare parte absenți, făcând loc unui Parlament toxic format din partide extremiste și o alianță între social democrați și liberali - cele două partide profund corupte care au dominat scena politică românească în ultimele două decenii, cărora le „datorăm” orașele sufocate de betoane și mizerie.

România nu este singură în această situație. În Bulgaria, extrema dreaptă pare să fie principalul câștigător al luptei continue între partidele politice tradiționale, ajungând la 14,4% în ultimele alegeri - al cincilea tur de scrutin în ultimii doi ani, cu o prezență la vot de doar 40%.

Există vreo soluție pentru a reactiva democratic marea masă a românilor care nu mai votează, tocmai pentru că sunt dezamăgiți, fără a-i mai lăsa pradă extremiștilor sau populiștilor?

Da, există. Deși alegerile parlamentare sunt esențiale pentru o democrație puternică, în situații de criză democrația poate găsi un refugiu și chiar poate înflori la un nivel de bază, cel al orașelor și regiunilor, acolo unde societatea civilă poate aduce la aceeași masă oameni de preferințe politice diferite, pe teme comune, de interes mult mai apropiat de viața zilnică, iar nu să-i dezbine pe teme inventate și în mare parte importate.

Pe scurt: cartierele verzi și orașele transformate rapid pentru a fi prietenoase cu oamenii de rând reduc sensibil frustrările celor care simt că nu-i reprezintă nimeni și că democrația este, de fapt, o capcană. Lupta se dă la nivelul străzii și se câștigă odată cu fiecare proiect finalizat în mod coerent și democratic.

De ce este vitală implicarea civică la nivel local pentru refacerea instituțiilor democratice în Europa

Oana Preda, de la Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe) spune că "în comunitățile dezangajate este mult mai ușor pentru instituțiile statului să ignore oamenii și nevoile lor. Credem că, susținând vocile oamenilor, responsabilizăm autoritățile conducătoare." Și aceasta ar putea fi cea mai eficientă cale de a reimplica cetățenii și de a reconstrui încrederea în procesul democratic.

Dar asta prezintă atât o oportunitate, cât și o vulnerabilitate.

Poveștile de succes ale acestui model, care să inspire și să atragă și mai multă implicare, reprezintă oportunitatea. Primarii care își implică constant alegătorii în proiecte locale de succes pot transforma orașele lor în bastioane democratice și apoi pot juca un rol mult mai important în alegerile la nivel național. Am văzut acest lucru în orașe precum Budapesta, Praga, Bratislava, Varșovia sau Zagreb.

Vulnerabilitatea? Guvernele cu tendințe sau agende autoritare pot retrage finanțarea acestor orașe și pot amenința dezvoltarea lor, mai ales atunci când fondurile UE sunt acordate în mod centralizat. În felul ăsta, fără o acțiune rapidă din partea UE, aceste inițiative pot fi ușor înfrânate. Dacă vorbim de Budapesta, orașul a fost împins deja de guvernul Orban în pragul falimentului. Același lucru îl remarcăm și la București.

Sigur că aici poartă o răspundere mare chiar primarii democrați în sine - mai ales cei din noul val care nu au înțeles că au fost aleși ca să rezolve probleme și să inspire, iar nu ca să stea într-un război mediatic non-stop sau să se încăpățâneze că ei știu mereu mai bine, impunând de sus în jos norme greu de înțeles de către locuitori.

Dar esența e simplă: aceste orașe-cheie sunt luate la țintă de guvernanți, tocmai pentru că reprezintă un risc major pentru populismul lor. Acest lucru se întâmplă atât în Capitală și orașele mari precum Timișoara, dar și în orașe mai mici din România, deoarece guvernul folosește fondurile discreționare pentru a recompensa primarii loiali și pentru a reduce finanțarea orașelor cu administrații independente sau de opoziție.

„Orașele libere” ca primă linie de front în lupta cu populismul. De ce finanțarea directă a orașelor este esențială pentru succesul UE

Când primarii din Bratislava, Budapesta, Praga și Varșovia au lansat Pactul Orașelor Libere în 2019, și-au dorit să împărtășească cele mai bune practici în ceea ce privește dezvoltarea urbană, încălzirea globală și atenuarea crizei locuințelor. Însă această inițiativă a depășit obiectivele inițiale, pur administrative. A devenit un front împotriva populismului, prin promovarea transparenței. Curând după aceea, au început să ceară mai multă autonomie și mai multe fonduri de la UE la nivel local.

În februarie 2020, peste 35 de primari de orașe din întreaga Europă au semnat o scrisoare adresată președinților Parlamentului European, Comisiei și Consiliului, solicitând finanțare europeană directă pentru orașe. Deși aproape o treime din bugetul total al UE pentru 2021-2027, în valoare de 392 de miliarde de euro, se îndreaptă către politici de coeziune pentru nevoile de dezvoltare în toate regiunile și orașele UE, există încă multe lucruri care pot fi făcute pentru a ajuta orașele care luptă pentru a susține valorile UE.

Ca răspuns la apelurile urgente de asistență din partea orașelor democratice, Politica de Coeziune Europeană a introdus Obiectivul 5, intitulat "Europa mai aproape de cetățeni" și a impus ca cel puțin 8% din resursele Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) în fiecare stat membru să fie alocate priorităților și proiectelor alese de orașe, în conformitate cu strategiile lor individuale de dezvoltare urbană durabilă.

Inițiativa Urbană Europeană (IUE), prezentată de UE ca un instrument destinat să sprijine dezvoltarea orașelor, să susțină inovația și să dezvolte soluții transferabile și scalabile pentru provocările urbane de relevanță europeană, are un buget de doar 450 de milioane de euro pentru perioada 2021-2027. Poate par mulți bani, dar este doar un început timid.

Europa ar putea folosi instrumentele dezvoltate de orașele de succes ale acestei inițiative, dacă dorește o adevărată reînviere și re-implicare a societății civile.

Principalul rezultat al IUE este Portico, în prezent în curs de dezvoltare, o platformă unde orașele vor putea învăța unele de la altele, de la cum să creeze aplicații digitale care să permită cetățenilor să aibă un cuvânt de spus în deciziile cu privire la orașul lor, până la modalități de reînverzire.

Platforma este un instrument despre care vorbeam încă din 2018 și este esențială pentru accelerarea proceselor care s-au dovedit deja de succes în alte orașe, permițându-le, de asemenea, să nu repete erori costisitoare. Dacă platforma va fi promovată așa cum merită, are potențialul de a ajuta rapid orașele libere ale Europei să inițieze procese de schimbare profundă fără să mai piardă timp și bani cu măsuri greșite.

Succesul orașelor este esențial pentru viitorul democratic al UE

"Orașele nu ar trebui să plătească niciodată pentru greșelile guvernelor lor", spunea Katalin CSEH (Momentum, Ungaria) în raportul său către Comitetul Parlamentar pentru Politică Regională.

Împărtășirea poveștilor și a practicilor de succes este esențială într-un moment în care populiștii sunt în creștere, iar răbdarea publicului cu privire la politici precum Green Deal scade constant. Singurul mod dovedit de a lupta împotriva populismului este prin proiecte care au funcționat, au implicat comunitatea și au fost folosite pentru a construi un ecosistem durabil. Și care, la rândul lor, au inspirat alți primari și alte comunități să lupte pentru aceleași lucruri.

Ceea ce acum reprezintă o vulnerabilitate poate deveni cu ușurință un instrument foarte eficient în mâinile UE, pentru a finanța direct părțile societății civile care au cea mai mare nevoie de ajutor și sunt cele mai susceptibile să reușească în susținerea valorilor de bază ale UE.

Oamenii vor putea vedea atunci diferența dintre o guvernare locală care îi ascultă și îi implică în procesul decizional și o guvernare autoritară sau populistă care poate oferi rezultate doar pe termen scurt.

Desigur, finanțarea orașelor nu va fi suficientă pentru a reimplica alegătorii din Europa Centrală și de Est la nivel național, dar ar putea fi o bază sănătoasă pe care să se construiască o Uniune Europeană reformată, mult mai aproape de cetățeanul obișnuit decât este în prezent.

Ar fi foarte interesant de văzut care oraș din România va face primul demersurile ca să fie inclus în această comunitate a orașelor libere europene. Măcar ca prim semnal că primarii noștri - mai ales cei din noul val - înțeleg ce responsabilitate le stă pe umeri.

Articol apărut inițial în Visegrad Insight, publicație parteneră la nivel european pentru PressOne, într-o formă dedicată publicului internațional. Articolul românesc a fost adaptat publicului din România.