Profesorul Ioan Lascăr, urmărit penal, candidează pentru un loc în Consiliul Agenţiei care evaluează universitățile

Roxana Garaiman

Redactor

Profesorul universitar Ioan Lascăr, profesorul universitar Luca Iamandi – fost rector al Academiei de Poliție și profesorul universitar Doina Frunzăverde – fost rector al Universității „Eftimie Murgu” din Reșița se numără printre cadrele didactice care și-au depus candidatura pentru un loc în Consiliul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS). Asupra celor trei există suspiciuni de încălcare a normelor de etică profesională, ceea ce contrazice un criteriu esenţial al statutului pentru care candidează.

Mai mult, în dosarul de candidatură validat de ARACIS, Ioan Lascăr a declarat pe proprie răspundere că nu este învinuit penal, deși, în noiembrie 2016, DNA a declanşat urmărirea sa penală pentru abuz în serviciu.

Lupta se dă pe 11 locuri scoase la concurs pentru Consiliul ARACIS. Nouă locuri au devenit vacante prin expirarea mandatelor, însă toți membrii aflați în situația aceasta candidează din nou.

Alte două locuri au fost eliberate de Gabriel Ispas, ajuns secretar de stat la Ministerul Educației, și de actualul ministru al Educaţie, Pavel Năstase, care a preferat la acel moment să rămână rector al Academiei de Studii Economice.

Probele la care s-au înscris 20 de candidați se vor desfășura pe 22 și pe 23 martie.

Durata mandatului în Consiliul ARACIS este de 4 ani, iar indemnizația lunară este de 4.600 de lei, echivalentă cu cea a unui secretar de stat.

Ioan Lascăr este profesor universitar şi membru al Senatului la UMF „Carol Davila”. De asemenea, el este reprezentant al Colegiului Medicilor din municipiul București.

Contactat de PressOne, Ioan Lascăr a refuzat să răspundă de ce a semnat declarația reprodusă mai sus. După ce a auzit întrebarea, a spus că se află într-o ședință și a închis telefonul.

Ioan Lascăr, probleme cu Unitatea de Arși de la Spitalul Floreasca

Prof. univ. dr. Ioan Lascăr, de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, este unul dintre membrii Consiliului ARACIS cărora le-a expirat mandatul la începutul acestui an. Până anul trecut, el a fost și șeful Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Floreasca.

Apă și talpă. Să alergi toată Via Transilvanica. Și să rămâi în viață.

Aceasta este povestea unui documentar de lung metraj care tocmai a intrat în cinematografe. Filmul e un must see, nu doar de către pasionații de alergare sau fanii Via Transilvanica. Este pur și simplu un film onest, dinamic, care conține fascinante felii de viață. E genul de film care pare prea scurt. Când se termină simți că ai fi vrut să mai vezi.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran

325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.

În noiembrie 2016 însă, procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva sa, pentru abuz în serviciu. El este acuzat că a semnat un proces-verbal de punere în funcțiune a Unității de Arși de la Spitalul Floreasca, în valoare de 4 milioane de euro, fără să fie întrunite condițiile necesare. Această unitate nu a funcționat de fapt niciodată și nu a putut fi folosită nici măcar după tragedia din #Colectiv.

În pofida situației sale, Ioan Lascăr a semnat la începutul acestei luni o declarație pe proprie răspundere potrivit căreia nu este învinuit penal. În spiritul codului de etică al instituției, această declarație le este solicitată tuturor candidaților care doresc să ocupe un loc în Consiliul ARACIS.

Luca Iamandi, implicat în scandalul plagiatelor

Tot pentru al doilea mandat în Consiliul ARACIS candidează și prof. univ. dr. Luca Iamandi, fost rector al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” în perioada 2008-2011.

Actualmente, el este profesor la Facultatea de Drept a Universităţii „Danubius” din Galați.

Numele lui Luca Iamandi este legat de scandalul plagiatelor. El a fost membru în toate comisiile de susținere a celor nouă teze de doctorat pe care Gabriel Oprea le-a coordonat la Academia de Poliție.

De asemenea, a făcut parte și din comisia care în 2011 i-a acordat titlul de doctor lui Petre Tobă, dar și din comisia Consiliului Național de Etică (CNE) care a dat un verdict de neplagiat. Ulterior, Petre Tobă a primit decizie de plagiat de la Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU).

Numele lui Luca Iamandi a apărut într-un dosar de corupție care i-a fost deschis fostului prim-procuror de Galați Dinu Gîlcă. Din interceptările procurorilor reiese că Dinu Gîlcă îl „curta” pe Luca Iamandi, pe atunci rector al Academiei de Poliție. Scopul lui Gîlcă era să promoveze examenul de doctorat la care se înscrisese.

Contactat pentru declarații, Luca Iamandi a invocat probleme tehnice cu telefonul. Am încercat din nou, dar, după ce a ascultat întrebările, discuția s-a întrerupt, iar telefonul a rămas închis.

Doina Frunzăverde, rector retrogradat de ARACIS

Un nume proaspăt pe lista de candidați pentru Consiliul ARACIS este Doina Frunzăverde. Ea a avut două mandate de rector la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița, instituție implicată într-un scandal de proporții în 2015.

Atunci, mai mulți profesori ai acestei universități au ajuns în instanță sub învinuirea de luare de mită și trafic de influență.

În consecință, universitatea a fost retrogradată de ARACIS la calificativul „grad de încredere limitat”.

„Pentru funcția de membru în Consiliul ARACIS candidez eu, nu universitatea. Universitatea din Reșița a fost evaluată în cele două mandate ale mele de două ori: prima dată, în 2010, a primit grad de încredere ridicat, și a doua oară am primit raportul cu «grad de încredere ridicat» cu câteva zile înainte de a avea loc evenimentele total neplăcute din 2015”, a declarat Doina Frunzăverde pentru PressOne.

Ea a precizat că, deși rapoartele de evaluare au fost pozitive, concluzia finală a evaluării ARACIS a recomandat un grad de încredere limitat, în urma descinderilor din 9 iulie 2015.

„Nu au putut modifica și raportul evaluatorului străin. Acolo scrie în limba engleză că recomandă cel mai înalt calificativ posibil de acordat în România. Și în alte universități de referință din România au avut loc evenimente similare, mai puțin mediatizate, pentru că numele rectorilor erau mai puțin sonore decât al meu, dar nu li s-a scăzut calificativul de către ARACIS.”

La începutul lui 2016, Doina Frunzăverde nu a mai putut candida pentru un nou mandat de rector, dar a fost aleasă președinte al Senatului universităţii din Reşiţa.

În toamna lui 2016, ea a cochetat și cu candidatura la alegerile parlamentare din partea ALDE, dar a fost scoasă în cele din urmă și de pe listele pentru Senat, și de pe cele pentru Camera Deputaților.

Soțul ei, Sorin Frunzăverde, fost ministru şi fost președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, a fost condamnat anul trecut la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru folosirea influenței în scopul obținerii unui folos necuvenit.

Cine îi evaluează pe candidați

Comisia de evaluare a concursului de la ARACIS va fi formată din Ioan Ianoș (vicepreședinte interimar, care o înlocuiește pe Cristina Daniela Ghițulică), Adrian Opre (secretar general, care o înlocuiește pe Vasilica Stan), Mădălin Bunoiu, Simona Lache, Anton Hadăr și Ion Stănciulescu.

Societatea Academică din România
a cerut desființarea ARACIS

Raportul Integrității Universitare din România, realizat în 2016 de Coaliția pentru Universități Curate, un proiect al Societății Academice din România (SAR), propune desființarea ARACIS.

„Instituția nu a fost capabilă să controleze această degradare a standardelor și nu a sancționat în mod serios nici o universitate publică cu probleme”, se arată în raport.

În schimb, semnatarii raportului propun înlocuirea ARACIS cu o agenție de evaluare externă, angajată pe bază de contract.

„A devenit o practică destul de frecventă angajarea unei agenții externe și/sau private, independentă și de prestigiu, și este mai ușor de găsit una dacă i se încredințează nu doar doctoratul, ci tot procesul de acreditare, și nu e plătită la bucată evaluată, ca azi, ci are și indicatori de standarde academice naționale. UNESCO poate fi partener în acest sens.”

Recomandarea a fost făcută după prezentarea concluziilor unei evaluări paralele, efectuată după o metodologie proprie. Demersul a scos la iveală faptul că doar într-o treime din universitățile româneşti există performanță academică rezonabilă.

„Un număr enorm de școli doctorale, în teologie, științe de informații și securitate, drept, științe umane și sociale, management și comunicare, ar trebui desființate, dat fiind că respectivii conducători de doctorat nu au în nici un fel demonstrabil vreo calitate de cercetători, alta decât diploma.

Vânzarea de diplome sau facilitarea obținerii lor este o problemă cvasigenerală în sistem, atât la propriu, cât și la figurat (criterii laxe). Chiar universitățile clasate la patru stele au rectori acuzați de plagiat sau alte forme de impostură academică a căror clarificare nu ne este integral clară”, arată raportul.

Printre recomandările raportului se mai numără și o diferențiere între universități, școli doctorale și discipline, astfel încât doar cele care funcționează la standarde bune să se bucure de autonomie universitară.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€