“Nimeni nu e mai presus de lege” - cu excepția lui Bogdan Licu, plagiator expus public în presă, în 2015, și confirmat ulterior de o expertiză ORDA inclusă într-un dosar penal. FOTO: Ilie Bumbac / AGERPRES

PROBĂ DE INTEGRITATE: Cât va cântări plagiatul lui Bogdan Licu în decizia ministrului Predoiu?

Reporter TVR: Ce pondere ar trebui să aibă criteriile de integritate – sau până unde ar trebui să se întindă ele? Vă întreb pentru că în acest moment procurorul general interimar, domnul Licu, are o problemă cu un plagiat – și cu toate acestea este în vârful Justiției. 

Președintele Klaus Iohannis: Eu nu am de gând să fac rabat de la integritate. Deci: integritate, profesionalism – pe scurt, meritocrație și în acest domeniu. 

Acest scurt dialog a avut loc în data de 19 noiembrie 2019, la dezbaterea din campania electorală a președintelui cu jurnaliștii, când reporterul TVR Ramona Avramescu l-a întrebat pe Klaus Iohannis despre situația fără precedent dată de faptul că toate parchetele importante din România au șefi interimari. 

***

Promisiune de campanie (de la min. 2:57): „Integritate, profesionalism, meritocrație” în justiție. Numele lui Bogdan Licu, suspect de plagiat din 2015, a fost menționat în contextul criteriilor de integritate pe care trebuie să le îndeplinească șefii parchetelor din România.

***

Bogdan Licu, procuror general interimar al României din aprilie 2019 încoace, candidează – din poziția de unic candidat – la funcția de prim-adjunct al procurorului general, iar interviul de selecție în fața comisiei conduse de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, este programat pentru luni, 20 ianuarie 2020. 

Dacă va trece de acest interviu și va primi avizul Consiliului Superior al Magistraturii, decizia de numire a lui Bogdan Licu în poziția numărul 2 în Parchetul General va fi a președintelui Iohannis, cel care în urmă cu două luni de zile, în campania electorală, spunea „eu nu am de gând să fac rabat de la integritate”

Candidatura lui Bogdan Licu este una care va testa, din plin, și exigențele ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, cel care conduce comisia de selecție pentru șefii parchetelor, anunțate la scurt timp după declarația președintelui Iohannis. 

***

În data de 28 noiembrie 2019, ministrul Predoiu era întrebat despre importanța criteriilor de integritate într-o conferință de presă în care anunțase începerea selecției pentru șefii parchetelor. 

Reporter: Președintele Klaus Iohannis a fost întrebat despre criteriile de integritate pentru selecția șefilor de parchete. Pentru dumneavoastră cât de importantă e integritatea, inclusiv cea academică?


Cătălin Predoiu: Am văzut și eu dezbaterea. Experiență, profesionalism și integritate sunt premisele de la care plecăm și noi în acest proces.

***

Integritatea, inclusiv academică – adusă în discuție în contextul desemnării șefilor structurilor de parchet – are o relevanță aparte în aceste zile.  

Procurorul general interimar Bogdan Licu – care candidează pentru un nou mandat în funcția de prim-adjunct – este acuzat încă din 2015 de plagiat în teza de doctorat, iar plagiatul înseamnă furt. Furt intelectual.

De 7 ani de zile, procurorul Bogdan Licu se află la vârful sistemului de justiție din România. A fost prim-adjunct al procurorului general (2013 – 2016), iar apoi adjunct al procurorului general (2016 – 2019). 

De două ori a ajuns procuror general interimar: după demisia lui Tiberiu Nițu, (februarie – aprilie 2016), și după încheierea, prin pensionare, a mandatului lui Augustin Lazăr (aprilie 2019 – prezent). 

Și de această dată, în ianuarie 2020, Bogdan Licu vizează tot poziția de secund – însă asta nu înseamnă că nu și-a dorit să fie desemnat procuror general. 

Surse din sistemul judiciar susțin că Licu a fost sfătuit, inclusiv de ministrul Predoiu, să nu își depună candidatura pentru funcția de procuror general – și să opteze pentru cea de prim-adjunct. O funcție importantă, de control, însă nu atât de expusă ca cea de procuror general.

Motivul este legat de stânjenitoarele probleme de integritate pe care Bogdan Licu le are din cauza tezei sale de doctorat. 

Doctoratul plagiat: Licu, expert în „corupția, risc major la adresa securității naționale”

Angajat în obținerea unei noi poziții la vârful sistemului judiciar din România, Bogdan Licu duce în spate, de aproape cinci ani, acuzația de plagiat în teza de doctorat.  

Tot de aproape cinci ani, Bogdan Licu încearcă să scape de titlul de doctor – care i-a adus beneficii, inclusiv financiare, din 2011 încoace. De partea sa au fost toate instituțiile statului angrenate în procedura de verificare a acuzației, care au făcut eforturi concertate pentru a bloca pronunțarea unui verdict. 

Strategia și miza: revocarea, la cerere, a titlului de doctor, înainte de pronunțarea unei decizii oficiale de plagiat de către Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) – singura autoritate competentă să verifice și să retragă un titlu de doctor pentru o acuzație de plagiat.

Pe 31 august 2015, publicam pe Hotnews o investigație în care prezentam dovezi că Bogdan Licu, pe atunci tot prim-adjunct al procurorului general al României, a plagiat mai bine de jumătate din teza de doctorat susținută la Academia Națională de Informații a SRI – și coordonată de Gabriel Oprea.

Arătam, atunci, că teza sa de 445 de pagini are o bibliografie anemică în raport cu volumul: 21 de site-uri de legislație, 83 de cărți, 12 reviste și diverse surse de pe internet. Lucrarea științifică are 359 de note de subsol, cea mai mare parte dintre acestea fiind copiate la pachet cu conținutul tezei.

Intitulată „Corupția – risc major la adresa securității naționale”, teza lui Licu este plagiată după cărți juridice, cursuri universitare, legi sau pagini de internet; lasă impresia de încropeală, cu porțiuni însăilate, fără coerență, și cu multe greșeli de ortografie.

Mai scriam atunci că atât Licu, cât și coordonatorul său, Gabriel Oprea, riscă să fie acuzați de fals în acte publice: fiindcă ambii și-au asumat originalitatea tezei, în acord cu Legea Educației nr. 1/2011, printr-o declarație pe propria răspundere semnată în solidar.

Acest lucru s-a întâmplat, de altfel.

Dosarul penal: ORDA confirmă, oficial, plagiatul

Atât Bogdan Licu cât și Gabriel Oprea au fost anchetați de Parchetul General pentru plagiat și fals intelectual în dosarul penal nr. 636/P/2015, care viza mai multe persoane acuzate de comiterea de diverse infracțiuni.

Acest dosar furnizează azi, chiar înainte de un verdict CNATDCU, o incontestabilă dovadă că teza lui Bogdan Licu este plagiată.

Procuroarea de caz Alexandra Mihai, subordonata lui Licu pe linie ierarhică, a dispus inițial începerea urmăririi penale „in rem” pentru infracțiunile de instigare la plagiat și abuz în serviciu, iar după administrarea probelor, a dispus începerea urmăririi penale pe numele lui Bogdan Licu și a altor trei persoane pentru „eventuale infracțiuni de plagiat săvârșite de aceștia”, dar și pentru fals în declarații.

Procuroarea de caz a cerut chiar realizarea unor expertize tehnico-științifice la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) pentru a stabili dacă teza lui Bogdan Licu este plagiată.

După cum reiese din dosarul de anchetă, specialiștii ORDA au verificat originalitatea tezei lui Licu doar în baza materialului bibliografic parțial pus la dispoziție de procuroarea de caz.

În raportul ORDA din dosar se arată că, din totalul de 11.598 de rânduri din teza lui Bogdan Licu, un număr de 3.087 au fost „reproduse parțial din bibliografia pusă la dispoziție de către organele de urmărire penală”.

Specialiștii ORDA au mai constatat că 26,6% din textul lucrării de doctorat a lui Licu „reprezintă o reproducere parțială din lucrările indicate de procuror ca material de comparație”.

42 de infracțiuni s-au adunat în acest dosar – toate detaliile pot fi citite aici; cu toate acestea, pe 6 august 2018 procuroarea Alexandra Mihai a dispus clasarea cauzei.

Bogdan Licu, acuzat în final de plagiat, a beneficiat de prescrierea faptei; în cazul infracțiunii de fals în declarații, procuroarea a constat că fapta nu există.

Renunțarea la doctorat

Procurorul Bogdan Licu și-a șters din CV-ul oficial de pe site-ul Ministerului Public, între timp, faptul că deține încă – în prezent – titlul de doctor în Științe Militare și Informații acordat de Academia SRI.  

Mai mult, Licu a depus timp de trei ani toate eforturile pentru a scăpa definitiv de acest titlu de doctor, dar mai ales de o eventuală decizie oficială de plagiat pronunțată de CNATDCU. 

Prima încercare a lui Bogdan Licu de a evita un verdict de plagiat s-a concretizat printr-o cerere de renunțare la titlul științific făcută în 3 martie 2016 către Academia SRI – și trimisă mai apoi la Ministerul Educației. 

Academia SRI solicita ministerului, într-o singură cerere, nouă revocări de titluri doctorale – „un set de cereri”, conform documentului – primul pe listă fiind Bogdan Licu.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

În exact aceeași perioadă în care Licu făcea cererea de renunțare la titlu, CNATDCU declanșa procedura de verificare a tezei acestuia. 

Cinci cereri a trimis CNATDCU la Academia SRI, în perioada martie 2016 – noiembrie 2018, solicitând analizarea tezei de doctorat a lui Bogdan Licu. 

Legea obligă universitățile care au acordat un titlu de doctor să emită un punct de vedere consultativ în situația unei acuzații de plagiat. Fără poziția universității, CNATDCU nu poate emite un verdict final.

La toate cele cinci cereri, Academia SRI s-a eschivat să trimită un răspuns, protejându-l fățiș pe procurorul Licu și blocând, prin tactici birocratice, un verdict de plagiat – sau de non-plagiat – care ar fi putut fi emis de CNATDCU. 

În paralel, Academia SRI a demarat o procedură internă de verificare a titlurilor de doctor pe care le-a acordat în intervalul 2010 – 2016, iar în urma analizei a decis să ceară CNATDCU retragerea a 40 de titluri emise în baza unor plagiate – peste 50% din totalul titlurilor emise.

Printre acestea nu s-a aflat, însă, și teza lui Licu. 

Bătălia în justiție pentru blocarea verdictului CNATDCU

La 1 octombrie 2018, după doi ani și jumătate de la prima cerere, Bogdan Licu a făcut o a doua solicitare de renunțare la titlul de doctor adresată Ministerului Educației.

CNATDCU, care a fost înștiințat în 25 octombrie 2018 despre cea de-a doua cerere de renunțare la titlul de doctor formulată de Bogdan Licu, a hotărât inițial să continue procedura de analiză a sesizării de plagiat. 

După această decizie, Bogdan Licu a dat în judecată Ministerul Educației la Curtea de Apel București pentru a obliga ministerul să ia act de cererea lui de renunțare la titlul de doctor. Separat, printr-o altă cerere depusă în același dosar – proces deschis la Curtea de Apel – procurorul Licu a cerut și suspendarea procedurilor de verificare a acuzațiilor de plagiat derulate de CNATDCU și de Academia SRI.

Bogdan Licu a folosit două linii de argumentare pentru a convinge instanța să suspende procedurile de verificare a acuzațiilor de plagiat:

  • faptul că etica profesională universitară sau normele de bună-conduită în cercetare-dezvoltare nu i se aplică, deoarece este procuror și nu a deținut niciodată vreo funcție didactică sau de cercetare;
  • declanșarea procedurii de verificare împotriva sa de către CNATDCU îi aduce grave prejudicii nu numai de imagine, dar și materiale, iar o astfel de cercetare „îi îngrădește accesul la o funcție de conducere în cadrul Ministerului Public”.

În cererea de suspendare, Bogdan Licu afirma, pe bună dreptate, că una dintre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un candidat „la o astfel de funcție” este o conduită morală ireproșabilă.

„Or, în situația în care asupra mea ar plana suspiciuni de nerespectare a standardelor de etică profesională, această condiție nu este îndeplinită”.

Important, în contextul discuțiilor despre integritate și meritocrație pentru desemnarea șefilor de parchete în 2020: Licu nu a cerut niciodată vreunei instituții publice din România îndepărtarea suspiciunilor de plagiat printr-un verdict oficial, care să-i reabiliteze reputația și integritatea, ci a cerut instanțelor de judecată să oblige Ministerul Educației să-i retragă titlul în baza celor două cereri de renunțare voluntară formulate în 2016 și 2018. 

În cea de-a doua cerere, cea din 2018, Licu argumentează chiar că renunțarea la titlu e „un act unilateral de voință” – și că „singura obligație care-mi revine e manifestarea expresă de voință în acest sens, materializată printr-un înscris adresat Ministerului Educației Naționale”.

Bogdan Licu a pierdut definitiv procesul care avea drept miză blocarea verificării tezei lui de doctorat de către Academia SRI și CNATDCU. 

Acum, aceste două entități sunt obligate să reia procedurile din punctul în care le-au oprit în noiembrie 2018, când Licu a inițiat acțiunea de judecată. 

Procurorul Bogdan Licu a pierdut în instanță și cea de-a doua acțiune de judecată inițiată prin care cerea renunțarea la titlul de doctor. Acest proces se află în fond, iar Bogdan Licu a inițiat deja recurs. 

Alte plagiate

Bogdan Licu mai este acuzat și de alte situații de plagiat. 

Acum o lună, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație l-a acuzat pe Bogdan Licu că a copiat mare parte dintr-un capitol pe care l-a scris într-o carte apărută în 2005. 

Studiul cu titlul „Criminogeneza corupției”, apărut în volumul „Neliniștile Insecurității” – coordonat de profesorul universitar Cristian Troncotă la Editura Tritonic – conține fragmente preluate din opt surse care nu sunt citate conform normelor academice. 

Procurorul Bogdan Licu a mai fost acuzat și în 2013 că a plagiat porțiuni în proiectul de management depus la CSM, atunci când a candidat pentru funcția de procuror general adjunct al României. 

Hotnews a prezentat, atunci, dovezi care atestau faptul că mai multe pagini din proiectul lui Licu erau identice cu cele din proiectul susținut anterior de judecătorul Iulian Dragomir, care candidase pentru un post la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Despre meritocrație: pregătirea profesională a lui Bogdan Licu

Doar cinci ani a activat Licu, ca simplu procuror, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București, iar mai apoi la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. 

De peste 18 ani este șef. 

A ocupat doar posturi de conducere în Parchetul General, în Guvernul României, la Departamentul pentru Luptă Anti-Fraudă, la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor sau în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). 

Bogdan Licu a fost, pe rând:

  • șef al Secției de Supraveghere a Urmăririi Penale din cadrul Tribunalului București;
  • membru și vicepreședinte al CSM;
  • membru al plenului Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor;
  • prim-adjunct al procurorului general al României;
  • adjunct al procurorului general al României;
  • iar de opt luni ocupă, ca interimar, cea mai înaltă funcție în ierarhia parchetelor: cea de procuror general al României. 

Bogdan Licu este unul dintre procurorii care au influențat profund sistemul de justiție în ultimii ani, fiind preferat atât de colegii procurori de la nivelul tribunalelor din țară, care l-au delegat membru în CSM, dar și de clasa politică – indiferent de culoarea acesteia – atunci când a fost delegat în funcții de conducere. 

S-ar presupune că pregătirea universitară – cunoștințele și competențele acumulate în facultate -, la care s-a adăugat experiența profesională, l-au recomandat pentru toate funcțiile, pozițiile și titulaturile avute până acum.  

Cunoștințele teoretice de drept cu care a pornit candidatul Licu în cariera de procuror – dincolo de suspiciunile de plagiat din studiile doctorale, făcute la maturitate – pot fi certificate doar prin notele obținute de acesta la absolvirea studiilor universitare, pe care le-a urmat în perioada 1991 – 1995 la Universitatea „Spiru Haret” din București.

După cursurile la „Spiru Haret”, Bogdan Licu și-a susținut examenul de licență în Drept la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca în februarie 1996, pentru că univeristatea pe care a urmat-o el nu era acreditată și nu avea dreptul de a organiza, la acea dată, examene de licență. 

Licu a obținut nota 5 la examenul de licență la Drept penal, materie fundamentală pentru un procuror – cu atât mai mult pentru un procuror aflat la vârful ierarhiei în Ministerul Public. 

La examenul de Drept civil a obținut nota 6, media probelor de la examenul scris de licență fiind salvată – parțial – de Dreptul muncii, la care a luat nota 10. 

La susținerea proiectului de diplomă a obținut nota 9, media examenului de licență fiind nota 8. 

Media generală de licență obținută de Bogdan Licu, rezultată din adunarea mediei generale a anilor de studiu – 7,08 – și media examenului de licență – 8,00 – este 7,54. 

Zece luni mai târziu, la 1 decembrie 1996 – și în baza acestei diplome de absolvire – Bogdan Licu devenea procuror. 

DISCLAIMER

Diplomele și foile matricole cu datele despre educația procurorului Bogdan Licu, pe care le-am folosit în acest text, le-am obținut într-un context oficial. 

Au fost depuse la dosarul deschis de Licu împotriva Ministerului Educației la Curtea de Apel București, prin care cerea să renunțe la titlul de doctor. 

Ca parte intervenientă în acest dosar am avut acces la copii după toate documentele din dosar. 

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...