„Direcția Morții” de la Codlea: Mii de câini eutanasiați pe bani publici sub comanda unui veterinar sancționat pentru cruzime

Alina Zibrițchi

Avertisment: articolul conține imagini cu un puternic impact emoțional!

19 primării din județul Brașov plătesc anual peste două milioane de lei din bugetul local unui adăpost privat de câini din Codlea care umflă cheltuielile, în vreme ce mii de animale sunt eutanasiate sau mor de foame.

Clinica veterinară care se ocupă de câinii din adăpost este a președintelui asociației, un medic veterinar sancționat în trecut pentru numărul mare de animale ucise și pentru substanțele periculoase folosite. Potrivit datelor obținute de PressOne, Direcția pentru Monitorizarea și Protecția Animalelor (DMPA) a eutanasiat peste 5.000 de câini în ultimii 5 ani. 

Proprietari obligați să ofere un alt câine la schimb pentru a-și recupera animalul ridicat de DMPA

„Îi fugise cățelușul bunicii mele din curte și în momentul când a ieșit să-l caute a dat de hingherii care îl ridicau. Singura opțiune de a-l primi înapoi era să ofere un cățel la schimb”, relatează pentru PressOne Alesia Savu, o tânără a cărei bunică a interacționat cu cei de la DMPA. Alesia relatează că bunica ei a dat la schimb câinele unei rude decedate, pentru că angajații adăpostului ar fi fost nevoiți să se întoarcă la DMPA cu același număr de animale capturate ca numărul de tranchilizante primite. 

Legea definește câinii fără stăpân drept „orice câine crescut, adăpostit, ținut pe domeniul public, în locuri publice sau în spațiile adiacente acestora, în afara proprietății stăpânului sau deținătorului acestuia, necontrolat, nesupravegheat, liber, abandonat”. Astfel, în unele cazuri, hingherii ridică și câini care au stăpân, dacă ei sunt găsiți nesupravegheați pe stradă.

Alături de tânără, mai mulți proprietari de câini atrag atenția pe grupuri de adopții asupra condițiilor din adăpostul de la Codlea. 

2 din 3 câini din adăpostul de la Codlea mor eutanasiați, bolnavi sau din cauze naturale

La adăpostul din Codlea au ajuns 9.395 de câini în ultimii 5 ani, conform datelor DSVSA Brașov, obținute la solicitarea PressOne. 

INTERVIU VIDEO. Selly, despre asocierea cu păcănelele la „Beach, Please!”, unde participă zeci de mii de minori: „A fost o colaborare punctuală. În viitor ne vom concentra pe alte parteneriate”

PressOne lansează o serie de interviuri cu persoane publice care influențează puternic societatea românească actuală. Numit pentru a doua oară la rând cea mai urmărită personalitate publică din România, Selly a venit la PressOne pentru o discuție despre relația dintre influenceri și presă, dar și despre relația unui festival la care 20% dintre participanți sunt minori cu sponsorizările de la companii de jocuri de noroc.

CAZUL ȚONE. UNAP constată plagiatul și îl sancționează. Academia de Poliție recunoaște frauda, însă refuză să ia măsuri

Comisiile de etică de la UNAP și Academia de Poliție au confirmat dezvăluirile PressOne, care a demonstrat că fostul comisar-șef Cătălin Țone a plagiat masiv în ambele teze de doctorat susținute în 2011;

Dintre aceștia, 5.086 au fost eutanasiați, iar alții 319 au decedat din cauza bolilor și a condițiilor neadecvate din adăpost. Surse din interiorul rețelei DMPA au relatat, sub anonimat, cum sute de câini mor de foame sau sfârșesc prin a fi mâncați de vii de alți câini, din cauza lipsei de hrană. Cifra câinilor care mor este confirmată și de raportul DSVSA Brașov. 

PressOne a intrat și în posesia mai multor videoclipuri și poze care arată cum cadravele câinilor sunt abandonate pe jos, în adăpost. 

Câinii din adăpostul de la Codlea mor de foame și din cauza bolilor Foto: Lucian Rad

Imagini de la începutul anului 2025 surprind cadavrele câinilor ținute în același spațiu cu alte animale sănătoase, expuse riscului de a intra în contact cu ele și, în unele cazuri, de a le consuma.

Adăpostul privat înființat de primării și finanțat din bani publici

Conform legii, consiliile locale sunt obligate să înființeze servicii pentru gestionare câinilor fără stăpâni sau să aibă partener un adăpost privat care să se ocupe de asta. 

În anul 2025, la adăpostul din Codlea se omoară în medie 6 câini pe zi. Primăriile au plătit pe anul în curs pentru ridicarea câinilor aproximativ 1.968.219 de lei către adăpost, arată răspunsurile a 14 primării, membre DMPA. Celelalte cinci șase primării nu au răspuns solicitării PressOne, până la momentul publicării acestui articol. 

Direcția pentru Monitorizarea și Protecția Animalelor (DMPA) Brașov a fost fondată în 2011 de 14 primării din județul Brașov tocmai pentru a reduce numărul tot mai mare de câini comunitari și, de-a lungul anilor, s-au alăturat alte cinci. Acum, din componența DMPA fac parte primăriile Râșnov, Codlea, Săcele, Hărman, Hălchiu, Cristian, Ghimbav, Crizbav, Zărnești, Homorod, Feldioara, Rupea, Racoș, Bunești, Târlungeni, Bran, Moieciu, Făgăraș și Hoghiz.

DMPA își propune „monitorizarea și protecția animalelor conform legii” și „gestionarea populației de câini comunitari”, asumându-și, teoretic, reducerea numărului de animale fără stăpân din localitățile membre. Acest obiectiv ar putea fi atins prin două metode: creșterea numărului de campanii de sterilizare și creșterea numărului de adopții. 

Contactat pentru un punct de vedere, directorul DMPA a declarat că organizează campanii de adopție prin colaborare cu ONG-uri private. Flavius Dumitru Bărbulescu refuză însă să le și numească. PressOne a aflat că alte două ONG-uri din județul Brașov iau regulat câini de la Codlea pentru a-i da spre adopție. Cele două organizații nu au însă niciun contract cu DMPA și fac munca de adopție benevol. 

14 primării din Brașov nu știu unde se duc banii dați adăpostului din Codlea

Conform legii, câinii care ajung în adăposturile de stat sau private, trebuie să beneficieze de următoarele proceduri medicale obligatorii:

La adăpostul din Codlea, câinii sunt sterilizați doar înainte de adopție, conform informațiilor obținute de PressOne. Potrivit legii, după 14 zile de la capturare, animalele care nu sunt adoptate pot fi eutanasiate, cu aprobarea primăriilor, din cauza lipsei de spațiu în adăpost. Nici una dintre cele 14 primării care au răspuns solicitării PressOne nu deține o evidență clară a ce se întâmplă cu câinii ridicați de pe raza localităților lor. 

Președintele DMPA a fost sancționat disciplinar în 2014 pentru rata mortalității animalelor, numărul mare de eutanasieri și substanțele periculoase folosite în munca cu animalele. Foto: Lucian Rad

Avocata Dana Dunel a explicat pentru PressOne că lipsa unei astfel de evidențe este o încălcare a legii pentru că, conform procedurilor, eutanasierea fiecărui câine este posibilă doar după emiterea unei autorizații din partea unei persoane împuternicite în acest sens de către primar. „Dacă ei ar emite aceste autorizații ar avea și o evidență cu ce se întâmplă cu câinii ridicați de pe teritoriul pe care îl administrează”, a declarat avocata.

La Codlea se eutanasiază, în medie, șase câini pe zi

De la începutul anului 2025, la Codlea au ajuns 1.560 de câini. Dintre aceștia, 980 au fost eutanasiați și doar 530 au fost adoptați sau au ieșit din adăpost, potrivit informațiilor oficiale, pe care le-am primit de la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Brașov. 

De la începutul anului și până acum, la adăpostul din Codlea au fost omorâți aproape 1.000 de câini. Foto: Lucian Rad

Contactat de PressOne, Flavius Bărbulescu, directorul DMPA, a declarat inițial că „la Codlea nu se eutanasiază câinii după 14 zile”. Ulterior, confruntat cu statistica DSVSA din anul 2025, directorul adăpostului a declarat că aproape 1.000 de câini eutanasiați în primele nouă luni ale anului, „nu este mult”, capacitatea adăpostului fiind de maxim 270 de câini găzduiți. 

Legislația permite eutanasierea câinilor după 14 zile dacă aceștia sunt bolnavi sau numărul lor depășește capacitatea adăpostului. 

Mai mulți câini – mai mulți bani

DMPA Brașov face curând 15 ani de activitate, timp în care numărul animalelor comunitare de pe raza localităților cu care colaborează nu s-a diminuat, pentru că adăpostul nu organizează campanii publice de sterilizare, așa cum susțin primăriile în răspunsurile oferite PressOne. 

Surse din primărie afirmă că reprezentanții adăpostului din Codlea exploatează această nevoie pentru a obține mai mulți bani din bugetele locale, în timp ce primarii continuă să finanțeze o entitate privată care, în realitate, nu oferă nicio evidență transparentă a câinilor ridicați din localități și nici nu rezolvă problema animalelor fără stăpân.

PressOne a solicitat DMPA Brașov date despre numărul de câini ridicați, adoptați și eutanasiați în ultimii cinci ani, precum și informații privind finanțarea adăpostului și costurile de întreținere per animal. Directorul DMPA, Flavius Bărbulescu, a refuzat inițial dialogul.

Ulterior, acesta a transmis că va oferi doar informațiile „pe care le consideră pertinente”, precizând: „Nu sunt instituție publică, n-am nicio obligație conform legii”.

În paralel, am cerut aceleași date celor 19 primării membre DMPA. Răspunsurile pe care le-am primit conțin date aproape identice. Unul dintre viceprimarii din rețeaua DMPA explică. 

„Eu le-am solicitat (cifrele reale celor de la DMPA nr. red), iar ei au refuzat să le ofere, motivând că din moment ce le vom primi, va trebui să le dăm presei atunci când sunt cerute (și vom avea noi probleme nr.red). Așa, dumneavoastră primiți niște răspunsuri identice de la toate primăriile, care au fost redactate de DMPA Brașov”,  susține o sursă din primăriile cotizante, pentru PressOne. 

Costurile reale pentru îngrijirea unui singur câine abandonat

Conform informațiilor obținute de PressOne, primăriile membre DMPA nu achită aceeași valoare per câine capturat, în ultimii cinci ani, iar valoarea cotizației anuale diferă de la caz la caz.

Confruntat cu această informație, Flavius Bărbulescu susține că cotizația anuală ar fi împărțită în două componente: o sumă fixă, destinată întreținerii adăpostului, și o sumă variabilă, calculată pentru un număr estimat de câini pe care primăria ar dori să îi ridice de pe teritoriu în cursul anului.

Directorul DMPA nu a putut explica pe baza a ce date estimează primăriile câți câini fără stăpân vor avea în localitate în următoarele 12 luni. 

Un reprezentant al unei primării membre DMPA susține că, în realitate, primăria plătește o cotizație standard, de 135 de mii de lei în 2025, iar separat, câte 1.000 de lei pentru fiecare câine ridicat din localitate. Cu toate acestea, unele dintre cele 14 primării care au răspuns solicitării PressOne au achitat de-a lungul anilor o sumă mai mică decât valoarea cotizației, între 110-120 de mii de lei pe an. 

Foto: Lucian Rad

PressOne a discutat cu o activistă pentru drepturile animalelor, care a colaborat anterior cu DMPA Brașov, pentru a înțelege care sunt costurile reale ale adăpostului de câini. 

Femeia a explicat că pentru sterilizarea unui câine, un adăpost cheltuie aproximativ 150 de lei, iar celelalte proceduri și mâncarea pentru 14 zile, în total, costă în jur de 300 de lei. Diferența de bani până la 1000 de lei, pe care mai mulți reprezentanți ai primăriilor membre DMPA au confirmat-o, ar fi încasați de adăpost, afirmă tânăra activistă pentru drepturile animalelor. 

„Alte adăposturi au nevoie de maximum 400 de lei pentru capturare, microcipare, sterilizare și alte proceduri, în timp ce primăriile din Brașov plătesc câte 1.000 de lei pentru fiecare câine capturat. Cu banii ăștia poți steriliza cinci câini, dar ei aleg să-i omoare după ce spală banii publici”, susține tânăra.

Clinica veterinară cu care colaborează adăpostul de la Codlea a fost fondată la câteva luni de la înregistrarea DMPA Brașov

Direcția pentru Monitorizarea și Protecția Animalelor (DMPA) Brașov, încă de la fondare, colaborează cu clinica veterinară Creative Vet Zone SRL, fondată la trei luni distanță de la înființarea DMPA. Unicul administrator al clinicii veterinare, asociat și beneficiar  este Filip Ilie Alin. Tot el este președintele DMPA Brașov, respectiv al asociației care i-a adus firmei Creative Vet Zone SRL, în ultimii cinci ani, o cifră de afaceri de peste două milioane de lei.

Profitul obținut de Creative Vet Zone SRL în ultimii cinci ani aproape s-a dublat. Foto: listafirme.ro

Avocata Dana Dunel a explicat pentru PressOne că atât timp cât Filip Ilie Alin este președintele DMPA și, concomitent, proprietarul firmei care încasează bani de la DMPA, putem vorbi despre un conflict de interese, mai ales că firma a fost fondată imediat după ce Filip a obținut funcția de președinte. „Practic el se plătește tot pe sine, având în vedere că e și medic veterinar și proprietar al clinicii, iar în paralel conduce asociația care are contracte cu Creative Vet”, susține avocata.

Contactat de PressOne pentru un punct de vedere privind conflictul de interese , Filip Ilie Alin a refuzat dialogul la telefon cu reportera PressOne. În același timp, Flavius Bărbulescu afirmă că nu există un conflict de interese atât timp cât DMPA Brașov este o entitate privată. „Conflictele de interes pot avea loc la o instituție de stat, noi suntem privați. Avem și o hotărâre judecătorească în acest sens. Nici un judecător nu ar fi dat hotărârea dacă era un conflict de interese”, susține directorul DMPA. 

Creative Vet Zone SRL prestează toate serviciile medicale pentru animalele din adăpostul de la Codlea, conform informațiilor obținute de PressOne. Astfel, cea mai mare parte din banii alocați de primării din bugetele publice ajung în contul lui Filip Ilie Alin. 

Medicul veterinar, Filip Alin Ilie, a fost sancționat disciplinar în trecut de Colegiul Medicilor  Veterinari, pentru rata mortalității animalelor, numărul mare de eutanasieri și substanțele periculoase folosite în munca cu animalele. 

„DSVSA Brașov închide ochii la ce se întâmplă în adăpostul de la Codlea”

Activistul Lucian Rad, fost consilier pe probleme de gestionare a animalelor în Primăria Brașov,  semnalează de mai mulți ani condițiile neadecvate în care sunt ținuți câinii de la adăpostul din Codlea. Având în vedere sutele de cazuri în care câinii de la Codlea mor de foame, se mănâncă între ei și dezvoltă boli infecțioase, ne-am întrebat cum reușește adăpostul să treacă de verificările trimestriale ale Direcției Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA).  

Instituția susține că în urma verificărilor semestriale, 10 la număr, în ultimii 5 ani, nu a găsit nicio neregulă. În același timp, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) ne-a comunicat că în perioada 2021-2025 DSVSA Brașov a raportat doar 4 acțiuni de control privind activitatea adăpostului privat pentru câini din municipiul Codlea. 

Sesizarea făcută de Lucian Rad cu privire la cazul de bruceloză

Lucian Rad susține că instituția cu rol de monitorizare este parte din problemă. Anul trecut, în adăpostul de la Codlea ar fi fost confirmat un caz de bruceloză, adică o boală infecțioasă gravă atât pentru câini, cât și pentru oameni, care nu a fost raportat în statististicile DSVSA, nici după sesizare, susține bărbatul. 

„A fost un caz de bruceloză. Boala este incurabilă pentru câini și se transmite omului cu consecințe foarte grave. Am făcut plângeri la DSVSA Brașov și i-am anunțat despre caz. Și e un caz confirmat, pentru că cunosc pe cineva care a luat un câine infectat de la Codlea. Acel câine a fost testat pozitiv și, înainte să moară, a infectat și alți câini. După această plângere ar fi trebuit ca DSVSA Brașov să închidă adăpostul. Ei însă s-au dus acolo și au mușamalizat cazul. DSVSA Brașov închide ochii la ce se întâmplă în adăpostul de la Codlea”, a declarat Rad.

Contactată de PressOne, Alina Garabet, consilieră superioară la DSVSA Brașov, neagă că ar fi fost vorba de o mușamalizare. Susține că acuzațiile sunt defăimătoare și a precizat că colegii săi fac verificări regulate la adăposturile de pe raza județului Brașov.  „Dacă un astfel de caz chiar ar fi existat, acesta ar fi fost raportat”, afirmă femeia. 

Răspunsul DSVSA Brașov în legătură cu sesizarea despre cazul de bruceloză

De la începutul anului 2025, la Codlea au fost efectuate două verificări și, conform informațiilor oferite de DSVSA Brașov, nu a fost constatată vreo neconformitate. 

După ce am semnalat că PressOne a intrat în posesia mai multor filmări și poze care surprind câini ținuți în condiții mizere la adăpostul din Codlea, cu animale subnutrite, boxe murdare, răni netratate și cazuri de agresiune între câini, Alina Garabet, consilieră superioară DSVSA, a declarat că „imaginile nu reflectă întotdeauna realitatea”.

Lucian Rad împreună cu alte asociații pentru protecția animalelor, a făcut o plângere penală pe numele conducerii adăpostului de la Codlea. Totuși, după trei ani, cererea încă nu i-a fost examinată.

Două primării s-au sesizat și au ieșit din schemă 

Două primării s-au retras recent din parteneriatul cu DMPA, motivând costurile ridicate și rezultatele slabe ale adăpostului din Codlea. Un alt argument invocat de autorități este „viziunea diferită privind îngrijirea câinilor fără adăpost.”

De exemplu, primăria Sânpetru plătea 1.000 de lei per câine în 2021. În 2023, administrația locală a renunțat la colaborarea cu DMPA și a încheiat un contract cu ONG-ul Care for Dogs. Pentru aceleași servicii, primăria plătește jumătate din sumă, adică 500 de lei per câine, fără obligația unei cotizații anuale.

Primarul localității, Marian Arhire, a scris că în 2024 au fost ridicați 85 de câini de pe raza comunei Sânpetru. Dintre aceștia 57 au fost dați spre adopție, în timp ce „la Codlea, 2 din 3 câini erau eutanasiați”, declară acesta. 

Alt exemplu este primăria Prejmer care a plătit pentru ridicarea a 96 de câini în 2021, peste 195 de mii de lei. Ulterior, primăria a decis retragerea din DMPA Brașov și asocierea cu Care for Dogs. În prezent, primăria Prejmer plătește Care for Dogs 55 de mii de lei pe an. 

Oficialii susțin și că DMPA ar manipula numărul real de câini fără adăpost pe care îi ridică de pe raza unei localități. „Colegii mei spun că ei ridică câinii de pe un UAT, îi îmbarcă în microbuzul lor și după le dau drumul în altă localitate, pentru că nu au nici un interes real să rezolve problema.” 

Fostul ministru al Dezvoltării, actualul președinte PNL al Consiliului Județean Brașov, printre fondatorii DMPA

Printre membrii fondatori ai DMPA este și primăria Râșnov care, la acea vreme, era condusă de Adrian Veștea, în prezent Președintele Consiliului Județean Brașov. Acesta se prezintă pe rețelele de socializare drept un iubitor de animale, mai ales al câinilor. 

Pe Facebook, Adrian Veștea se prezintă pe rețelele de socializare drept un iubitor de animale, mai ales al câinilor. Foto: Facebook/Adrain Veștea

Lucian Rad, activist și fost consilier al Primăriei Brașov pe probleme de gestionare a câinilor,  afirmă la PressOne că în demersurile sale privind problemele adăpostului de la Codlea s-ar fi adresat și lui Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, și i-ar fi solicitat să intervină. „Veștea a spus că nu poate să intervină pentru că i se urcă primarii în cap”, susține Rad.

Adrian Veștea este apropiat de familia Bărbulescu. Acesta apare în fotografii de la evenimente comune, iar Florentina Bărbulescu, soția directorului DMPA, menționează periodic prietenia cu președintele Consiliului Județean Brașov.

Soția lui Flavius Bărbulescu, Florentina, alături de Adrian Veștea pe care îl descrie drept „prietenul drag”. Foto: Facebook/Florentina Bărbulescu

O activistă pentru drepturile animalelor din județul Brașov, sub anonimat, a spus pentru PressOne că toate demersurile pe care le fac asociațiile de profil, inclusiv ea, pentru a suspenda activitatea adăpostului de la Codlea sau pentru a îmbunătăți condițiile câinilor care ajung acolo sunt împiedicate de președintele Consiliului Județean Brașov. „Dacă deschid gura, dă Veștea un apel telefonic, și sunt redusă la tăcere imediat”, susține aceasta. 

Eveniment la care participă familia Bărbulescu alături de Adrian Veștea Foto: Facebook/Bărbulescu Florentina

PressOne a cerut un punct de vedere și de la președintele Consiliului Județean Brașov, dar până la publicarea articolului instituția nu a revenit cu un răspuns.

Text editat de Laura Popa și Luiza Popovici

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€