Bătălia pentru Parchetul General: cum încearcă prim-adjunctul Bogdan Licu să scape de ameninţarea plagiatului

Emilia Şercan

Senior Editor

• În ultimele luni, Academia SRI a cerut retragerea titlului de doctor, din motive de plagiat, pentru 26 dintre cele 83 de persoane cărora le-a acordat acest titlu în perioada 2010-2016.

• Pe lista celor reclamaţi la CNATDCU nu se găseşte însă şi Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al României, despre care am scris încă din august 2015 că a plagiat în teza de doctorat.

• Între numărul 2 în Parchetul General, poziţie pe care o ocupă Licu, şi numărul 1, funcţia la care aspiră, stă un singur lucru: teza plagiată, susţinută în 2011 la Academia SRI, sub coordonarea lui Gabriel Oprea.

• Bogdan Licu a dat în judecată CNATDCU și Academia SRI, în tentativa de a opri procedurile de verificare a tezei sale, dar și Ministerul Educației, pentru a-l obliga să-i retragă titlul de doctor, la care vrea să renunțe benevol.

• În acest război juridic, Academia SRI a tergiversat procedurile de verificare a acuzațiilor de plagiat timp de trei ani și jumătate.

• Soția lui Bogdan Licu a fost colonel în SRI și conferențiar universitar la Academia SRI până la începutul anului 2018, când s-a pensionat la doar 48 de ani.

Prolog

Vom avea, în cursul acestui an, un nou procuror general − fie prin revocare, fie ca urmare a faptului că mandatul lui Augustin Lazăr expiră în aprilie 2019.

Conform unor surse din justiţie, dar și potrivit documentelor pe care le deținem, printre candidații la şefia Parchetului General se va număra și Bogdan Licu, actualul secund al lui Lazăr.

Bogdan Licu este prim-adjunct al procurorului general al României din 2013. Timp de câteva luni, el a asigurat şi interimatul la conducerea Parchetului General; se întâmpla la începutul lui 2016, când, în urma scandalului „coloanelor oficiale”, Tiberiu Nițu s-a retras din funcție.

Doar că Bogdan Licu are o problemă majoră – una netranșată, încă, oficial: o acuzație de plagiat în teza de doctorat.

Emilia Șercan: “Autoritățile statului au orchestrat o operațiune de kompromat împotriva mea. Acum încearcă să o mușamalizeze”

Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, plagiat cu repetiţie

Mai multe articole ştiinţifice semnate de Marilen Pirtea ca prim autor au probleme etice. De curând, el făcea apel la curăţirea învăţământului.

De mai bine de 1.200 de zile, numărul 2 din Parchetul General duce o bătălie neobosită, inclusiv în instanţă, pentru a preîntâmpina un eventual verdict oficial de plagiat.

În această luptă, el are un aliat ce pare surprinzător la prima vedere: Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV), mai cunoscută sub numele de Academia SRI.

Aceasta este instituţia care i-a acordat titlul științific de doctor, în anul 2011. Teza sa, coordonată de Gabriel Oprea, se intitulează „Corupția – risc major la adresa securității naționale”.

În ceea ce priveşte suspiciunile de plagiat care-l vizează pe Licu, Academia SRI pare să ducă o politică de „non-combat” sau să facă joc dublu, în cel mai rău caz.

De mai bine de trei ani și jumătate, cea mai înaltă instituție academică din intelligence-ul românesc evită, prin diverse tactici administrative, să se pronunțe oficial asupra integrității tezei de doctorat a lui Bogdan Licu.

Zguduită în ultimii trei ani de o avalanșă de acuzații de plagiat, Academia SRI a pornit în vara lui 2018 o curățenie generală.

Comisia de Etică a instituţiei a verificat teză cu teză și, până acum, a reclamat la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) nu mai puțin de o treime dintre cele 83 doctorate acordate în perioada 2010-2016.

Surse din sistemul de intelligence mi-au declarat că și alte teze urmează să fie reclamate.

Curățenia generală promisă de Academia SRI a ocolit însă, fără vreo explicație, teza lui Bogdan Licu, cu toate că:

1) asupra lucrării planează suspiciuni din vara lui 2015;

2) există, din martie 2016, o sesizare oficială de plagiat asupra căreia Academia SRI avea obligația să se pronunțe în termen de 30 de zile;

3) din 2016 încoace, principala autoritate în materie de plagiat, CNATDCU, a cerut Academiei SRI, în repetate rânduri, să emită un punct de vedere oficial.

Ce se întâmplă, totuși, la Academia SRI? Tergiversare asumată? Complicitate la fraudă academică? Joc de putere în favoarea unuia dintre cei care i-au maculat reputația? Toate la un loc?

În vara lui 2015, Academia SRI a refuzat să se autosesizeze.

În martie 2016, când CNATDCU a început verificarea acuzațiilor de plagiat, Academia SRI a refuzat să răspundă solicitărilor de a-și prezenta propriul punct de vedere cu privire la teza lui Licu.

Fără punctul de vedere al Academiei SRI, CNATDCU nu a putut emite un verdict, deoarece legea reclamă ca în dosarul de verificare să existe şi o decizie emisă de instituția care a acordat titlul de doctor.

Sunt aproape 1.000 de zile de când Academia SRI tace în privința tezei lui Bogdan Licu.

Amână, se sustrage și se eschivează de la obligația legală de a-și asuma o poziție oficială cu privire la o suspiciune de plagiat probată cu dovezi.

Pentru Bogdan Licu, miza personală e uriașă. Pentru Academia SRI, miza este una instituțională.

Pentru a-l proteja pe Bogdan Licu de verdictul de plagiat, această instituție își pune în pericol nu doar reputația − zdruncinată în ultimii ani −, cât şi întregul efort de restaurare a integrității academice pe care și l-a asumat, public, din vara lui 2018 încoace.

Am reconstituit, în cele ce urmează, demersurile pe care numărul 2 din Parchetul General le-a făcut, în sincronie cu Academia SRI, pentru a evita un verdict oficial de fraudă academică.

Atât Bogdan Licu, cât şi rectorul Academiei SRI, profesorul Adrian Ivan, au refuzat să facă vreun comentariu pe acest subiect.

Plagiatul

Pe 31 august 2015, publicam pe Hotnews.ro o investigaţie în care prezentam dovezi că Bogdan Licu, numărul 2 din Parchetul General, a plagiat mai bine de jumătate din teza de doctorat susținută la Academia SRI și coordonată de Gabriel Oprea.

Arătam atunci că teza sa de 445 de pagini are o bibliografie anemică în raport cu volumul: 21 de site-uri de legislație, 83 de cărți, 12 reviste și surse de pe internet.

Lucrarea științifică are 359 de note de subsol, cea mai mare parte fiind copiate odată cu conținutul tezei.

Intitulată „Corupția – risc major la adresa securității naționale”, teza lui Licu este plagiată după cărți juridice, cursuri universitare, legi sau pagini de internet; lasă impresia de încropeală, cu porțiuni însăilate fără coerență și cu multe greșeli de ortografie.

Mai scriam atunci că atât Licu, cât și coordonatorul său, Gabriel Oprea, riscă să fie acuzați de fals în acte publice: fiindcă ambii și-au asumat originalitatea tezei, în acord cu Legea Educației nr. 1/2011, printr-o declarație pe propria răspundere semnată în solidar.

Acest lucru s-a întâmplat, de altfel. Atât Licu, cât și Oprea au fost anchetați de Parchetul General pentru plagiat și fals intelectual, într-un dosar asupra căruia voi reveni.

Potrivit Codului de Etică și Regulamentului de funcționare a Comisiei de Etică a Academiei SRI, instituția putea să se autosesizeze cu privire la acuzațiile de plagiat apărute în presă. Nu a făcut-o.

Soluția de salvare nr. 1

În februarie 2016, la sediul SRI a avut loc o ședință cerută de directorul Eduard Hellvig, pentru a se discuta „situația” de la Academia SRI.

Potrivit unor surse din sistemul de intelligence, ședința a fost prezidată de prim-adjunctul de atunci al directorului SRI, generalul Florian Coldea.

Printre alții, au mai fost prezenți generalul Ioan Grosu − adjunct al directorului SRI responsabil cu activitatea Academiei SRI, generalul Dumitru Dumbravă − șeful Direcției Juridice din SRI, colonelul Neculai Iancu− rectorul de atunci al Academiei SRI, și colonelul Cristian Bizadea − șeful de cabinet al directorului Eduard Hellvig.

„Situația” era reprezentată de articolele de presă care, de luni bune, zguduiau imaginea instituției prin dezvăluirile privind tezele plagiate ale unor politicieni, magistrați sau înalți funcționari publici.

Doi dintre participanți aveau titluri de doctor obținute la Academia SRI: Florian Coldea și Dumitru Dumbravă.

La momentul ședinței, Coldea își pusese deja la adăpost teza de doctorat, scoțând-o, cu ajutorul rectorului Universității Politehnica, Mihnea Costoiu − şi împotriva regulamentelor −, din fondul intangibil al Bibliotecii Naționale, unde sunt stocate exemplarele care pot fi folosite ca referință în cazul unei investigații. (Episodul integral al acestei investigații, aici.)

Generalul Florian Coldea a fost trecut în rezervă în ianuarie 2017. Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

De partea cealaltă, generalul Dumitru Dumbravă avea tot interesul din lume să caute și să găsească soluții juridice salvatoare – teza lui de doctorat era plagiată aproape în totalitate. (Dovezile sunt prezentate aici.)

Ședința din februarie 2016 s-a soldat cu o măsură concretă: pentru a salva şi reface reputația Academiei SRI, toate tezele urmau să fie analizate cu un soft de verificare a similitudinilor.

Tot atunci, potrivit acelorași surse, s-a decis și salvarea unora dintre plagiatori, înainte ca procedura de verificare să fie demarată.

În acea ședință s-au discutat soluții concrete pentru a-i face scăpați pe cei acuzați deja de plagiat, dar și pe cei care ar fi putut fi acuzați în investigaţii de presă viitoare.

Generalul Dumitru Dumbravă a venit cu ideea ca doctorii deja acuzați și aceia care aveau un profil public foarte vizibil și ar fi putut intra în atenția presei să solicite renunțarea la titlul acordat de Academia SRI, potrivit acelorași surse.

Generalul SRI Dumitru Dumbravă a fost trecut în rezervă în septembrie 2018.

Renunțarea la titlul de doctor a devenit posibilă după ce premierul Victor Ponta a promovat OUG nr. 94/2014, care modifica Legea Educației.

Pentru ca măsura să fie pusă în practică însă, Ministerul Educației ar fi trebuit să emită o metodologie aferentă, ceea ce nu a făcut până acum.

Rectorul Academiei SRI, colonelul Neculai Iancu, a făcut rapid o listă cu 10 persoane cu care urma să discute personal soluția renunțării la titlul de doctor. Printre cei zece se afla și prim-adjunctul procurorului general, Bogdan Licu.

Acesta a fost imediat de acord și, pe data de 3 martie 2016, a redactat o cerere de renunțare la titlul de doctor pe care a trimis-o Academiei SRI.

Din lista de zece plagiatori stabilită atunci, doar nouă au fost de acord să facă solicitări de renunțare la titlul de doctor. (Demersurile concertate ale acestora pot fi citite aici.)

Judecătoarea Florica Diaconescu a refuzat soluția propusă de SRI. Pentru că a sfidat oferta primită, la nivelul conducerii SRI și al Academiei s-a decis ca teza ei să fie analizată de Comisia de Etică.

Astfel, în decembrie 2016, fără nicio coincidență, un anonim a depus o sesizare de plagiat pe numele Floricăi Diaconescu, iar teza ei a intrat în procedură accelerată de verificare.

Academia SRI a constatat plagiatul și a sesizat CNATDCU, iar în noiembrie 2017 Florica Diaconescu devenea primul doctor al Academiei SRI căruia i se retrăgea titlul. Episodul integral al investigației, aici.

Sesizarea CNATDCU

Așa cum spuneam mai sus, Bogdan Licu a făcut cerere de renunțare la titlul de doctor în 3 martie 2016. O săptămână mai târziu, Academia SRI trimitea cererea sa către Ministerul Educației.

După alte cinci zile, la CNATDCU era înregistrată o sesizare semnată de patru universitari români din diaspora, sesizare care viza mai multe doctorate plagiate despre care scrisesem în 2015/2016, printre care și cel al lui Licu.

CNATDCU abia își reluase activitatea, după patru ani de la momentul desființării sale de către fostul ministru al Educației Liviu Pop, care încerca astfel să-l salveze pe Victor Ponta de un verdict de plagiat.

Consiliul a declanşat procedura în cazul tezei lui Licu, iar la 9 mai 2016 a notificat Academia SRI, căreia i-a solicitat dosarul de doctorat și teza propriu-zisă, în cópii conforme cu originalul.

În plus, CNATDCU a cerut Academiei SRI să analizeze teza de doctorat, așa cum prevede legislația, și să trimită în „maximum 30 de zile” un punct de vedere cu privire la soluționarea sesizării: fie retragerea, fie menținerea titlului de doctor.

După aproape o lună, la 7 iunie 2016, în loc să răspundă cu propriul punct de vedere, Academia SRI trimitea la CNATDCU o adresă prin care susținea că, deoarece Bogdan Licu făcuse cerere de renunțare la titlu, nu mai putea proceda la verificarea acuzației de plagiat.

„O analiză a lucrărilor de doctorat în condițiile în care autorul a renunțat la titlul său de doctor obținut prin aceste lucrări este lipsit de interes și totodată de finalitate practică”, explica Academia SRI în adresa transmisă CNATDCU.

La 30 iunie 2016 însă, CNATDCU decidea să continue analizarea acuzațiilor de plagiat din teza lui Licu și stabilea o comisie de lucru; în continuare însă, Consiliul nu putea emite un verdict final în absența poziției oficiale a Academia SRI.

Prin urmare, în 18 iulie 2016 CNATDCU trimitea către Academia SRI o a doua adresă, prin care cerea, „în regim de urgență, documentele solicitate anterior”, adică la data de 9 mai 2016.

Academia SRI nu a mai răspuns la această solicitare.

Activitatea Comisiei de Științe Militare a CNATDCU, cea care trebuia să analizeze și să decidă dacă teza lui Bogdan Licu este plagiată sau nu, este blocată din motive procedurale.

Decizia Curţii Constituționale

Cei 10 doctori ai Academiei SRI pentru care salvarea ar fi renunțarea la acest titlu − listă întocmită în ședința conducerii SRI din februarie 2016 − urma să folosească o portiță legislativă din 2014, când guvernul Ponta a emis o OUG (nr. 94/2014) pentru modificarea Legii Educației.

OUG 94/2014 nu a fost niciodată contestată la Curtea Constituțională a României (CCR), dar nici nu a fost adoptată sub formă de lege. Cu toate astea, produce efecte.

În schimb, un alt document legislativ, adoptat de guvernul Cioloș, a dat din nou posibilitatea modificării Legii Educației. Este vorba despre OUG nr. 4/2016, promovată de ministrul Educației Adrian Curaj.

Această Ordonanță avea doar două articole. Primul stipula că diploma de doctor încetează să mai producă efecte juridice din momentul comunicării dispoziției de retragere a titlului.

Cel de-al doilea elimina definitiv Consiliul Național de Etică dintre instituțiile care ar fi putut să evalueze suspiciunile de plagiat în tezele de doctorat.

Ajunsă în Parlament, acolo unde trebuia să fie aprobată prin lege, OUG nr. 4/2016 a suferit mai multe completări, în special la Comisia de Învățământ din Senat, condusă de Ecaterina Andronescu – care a redevenit recent ministru al Educației.

Unele completări au vizat inclusiv articolul 168 din Legea Educației, care făcea referire la renunțarea la titlul de doctor.

Modificările promovate de Senat au fost puternic contestate la nivel public. Printre acestea se număra posibilitatea ca universitatea emitentă a unei diplome de doctor să primească dreptul de a analiza suspiciunile de plagiat și să dispună retragerea titlului.

Legea pentru aprobarea OUG nr. 4/2016 a fost contestată la CCR atât de guvernul Dacian Cioloș, cât și de 26 de senatori PNL.

CCR a declarat-o neconstituțională în integralitatea ei. Mai mult, Curtea a stabilit că o persoană nu poate renunța benevol la titlul de doctor dacă există o sesizare de plagiat pe numele său:

„Este ca și cum s-ar permite autorului unui furt oarecare să scape nepedepsit prin simplul fapt al abandonării bunurilor furate”, se precizează în hotărârea CCR.

Decizie Curții Constituționale face practic imposibilă aplicarea prevederilor ordonanței Ponta (nr. 94/2014), deși acestea figurează încă în Legea Educației.

Cu toate astea, Bogdan Licu mizează, în continuare, pe această prevedere.

Intermezzo 1

În 2017, conducerea Academiei SRI a fost schimbată complet. Colonelul Niculae Iancu a fost forțat să iasă la pensie, iar rector a devenit, în urma unui concurs, profesorul Adrian Ivan, adus de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Babeș-Bolyai” din Cluj.

Într-un interviu pe care mi l-a acordat în aprilie 2018, Adrian Ivan anunța lansarea unui proces de verificare a tuturor tezelor de doctorat susținute la Academia SRI în perioada 2010-2016.

„Dacă se constată plagiatul, propun retragerea titlului”, afirma Ivan.

A doua zi după acest interviu, CNATDCU cerea pentru a treia oară Academiei SRI să comunice decizia Comisiei de Etică și decizia rectorului în privinţa tezei lui Bogdan Licu.

„Vă solicităm să dispuneți urgentarea procedurii de analiză a sesizării”, se mai spunea în adresa CNATDCU.

Și această solicitare a rămas fără răspuns din partea Academiei SRI, în ciuda declarațiilor publice ale rectorului Ivan.

În 22 iunie 2018, CNATDCU a trimis o nouă adresă către Academia SRI – a patra –, prin care cerea aceleași documente: decizia Comisiei de Etică și decizia rectorului pentru teza lui Bogdan Licu.

Nici de această dată Academia SRI nu a trimis documentele indicate de CNATDCU.

Această ultimă solicitare a fost trimisă Academiei SRI după ce la CNATDCU fusese înregistrată o nouă sesizare de plagiat în teza lui Bogdan Licu.

Intermezzo 2

Deși se străduiește de aproape trei ani să evite un verdict instituțional de plagiat, Bogdan Licu a primit ștampila de plagiator de unde se aștepta mai puțin – chiar de la Parchetul General, instituție unde ocupă a doua poziţie ierarhică.

În decembrie 2015, pe rolul Parchetului General era înregistrat dosarul penal nr. 636/P/2015, care viza mai multe persoane acuzate de comiterea unor diferite infracțiuni.

Gabriel Oprea (fost vicepremier), Sorin Cîmpeanu (fost ministru al Educației) și Mihnea Costoiu (rectorul Universității Politehnica) erau acuzați că, în vara anului 2015, constituiseră un grup infracțional organizat pentru a-l scăpa pe Oprea de acuzația de plagiat în propria teză de doctorat.

Oprea mai era acuzat și de instigarea la plagiat a mai multor doctoranzi cărora le coordonase tezele. În acelaşi dosar, Bogdan Licu, Florica Diaconescu, Adela Popescu și Mihai Stănișoară erau acuzați de plagiat și de fals în declarații.

Procuroarea de caz Alexandra Mihai a dispus inițial începerea urmăririi penale „in rem”, pentru infracțiunile de instigare la plagiat și abuz în serviciu.

După administrarea probelor, ea a dispus începerea urmăririi penale pe numele lui Bogdan Licu, Florica Diaconescu, Adela Popescu și Mihai Stănișoară, pentru „eventuale infracțiuni de plagiat săvârșite de aceștia”, dar și pentru fals în declarații.

Pentru a stabili dacă tezele celor patru sunt plagiate, procuroarea de caz a cerut realizarea unor expertize tehnico-științifice la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA).

ORDA este autoritatea unică de reglementare, supraveghere, autorizare, arbitraj și constatare tehnico-științifică în domeniul drepturilor de autor și al drepturilor conexe.

După cum reiese din dosarul de anchetă, specialiștii ORDA s-au limitat, în verificarea tezei lui Bogdan Licu, la materialul bibliografic pus la dispoziție de procuroarea de caz.

În raportul ORDA se arată că, din totalul de 11.598 de rânduri din teza lui Bogdan Licu, un număr de 3.087 au fost „reproduse parțial din bibliografia pusă la dispoziție de către organele de urmărire penală”.

Specialiștii ORDA au mai constatat că 26,6% din textul lucrării de doctorat a lui Licu „reprezintă o reproducere parțială din lucrările indicate de procuror ca material de comparație”.

Iată un fragment din raportul ORDA, aflat la dosarul cauzei:

42 de infracțiuni s-au adunat în acest dosar; cu toate acestea, pe 6 august 2018 procuroarea Alexandra Mihai a dispus clasarea cauzei.

Bogdan Licu a beneficiat de prescrierea faptei pentru acuzația de plagiat; în cazul infracțiunii de fals în declarații, procuroarea a constat că fapta nu există.

Sesizarea mea către Academia SRI

În iulie 2018, situația arăta astfel: trecuseră peste 1.000 de zile de la publicarea primului articol despre plagiatul lui Bogdan Licu și peste 850 de zile de când CNATDCU declanșase, în urma sesizării din martie 2016, procedura de verificare. Această procedură era blocată din cauza refuzului Academiei SRI de a-și comunica poziția oficială.

În același timp, Academia SRI dăduse curs unei sesizări directe, cea referitoare la Florica Diaconescu, căreia îi retrăsese titlul în scurt timp.

Prin urmare, deşi atunci nu aveam informații despre motivele pentru care întârzia procedura declanșată de CNATDCU, am decis să depun la Academia SRI mai multe sesizări despre plagiatele care fuseseră dezvăluite atât de PressOne, cât și de alți colegi din presă.

Am aplicat același traseu instituțional precum cel din cazul judecătoarei Florica Diaconescu, singura persoană căreia Academia SRI i-a retras titlul de doctor.

Una dintre sesizările mele viza teza de doctorat a lui Bogdan Licu.

Potrivit Codului de Etică și Regulamentului de funcționare a Comisiei de Etică, Academia SRI era obligată să îmi comunice deciziile verificărilor în 30 de zile.

Acest termen nu a fost, însă, respectat. Nu am primit nici până acum hotărârile Comisiei de Etică a Academiei SRI, deși le-am cerut încă din luna noiembrie.

Totuși, la finalul lunii septembrie 2018, Academia SRI reclama la CNATDCU, pentru plagiat, un prim lot de 4 doctori proprii. Bogdan Licu nu se afla printre aceștia.

Detaliile despre primul lot de plagiatori reclamați de Academia SRI la CNATDCU le-am publicat pe data de 28 septembrie 2018, într-o vineri.

Luni, 1 octombrie, Bogdan Licu a făcut o nouă solicitare de renunțare la titlul de doctor − pe care, de această dată, a trimis-o direct la Ministerul Educației.

După alte două zile, Academia SRI reclama la CNATDCU un al doilea lot de 8 doctori proprii. Bogdan Licu nu se afla nici acum printre cei vizați.

Două săptămâni mai târziu, pe 17 octombrie, un nou lot de 7 plagiatori a fost reclamat de Academia SRI la CNATDCU. Numărul 2 din Parchetul General nu s-a aflat nici pe această listă.

Soluția de salvare nr. 2

Ședința Consiliului General al CNATDCU din 25 octombrie 2018 a fost evenimentul care, aparent, l-a determinat pe Bogdan Licu să dea în judecată Ministerul Educației, pentru a forța instituția să îi ia în considerare cererea de renunțare la titlul de doctor.

În acea ședință a fost prezentată cea de-a doua solicitare a lui Licu de renunțare la titlul de doctor, cea din 1 octombrie 2018, depusă la doar două zile după ce Academia SRI reclamase, oficial, primele patru plagiate descoperite în procesul de curăţire a reputaţiei proprii.

Consiliul General al CNATDCU a decis să continue procedura de analiză a sesizării de plagiat, care data din martie 2016. Suplimentar s-a hotărât trimiterea unei noi adrese către Academia SRI – a cincea – pentru a cere, din nou, poziția oficială a instituției.

Academia SRI a răspuns acestei notificări a CNATDCU în data de 21 noiembrie 2018. Nu a trimis documentele solicitate; în schimb, a anunțat că Bogdan Licu dăduse în judecată Ministerul Educației cerând retragerea titlului său de doctor.

Într-adevăr, numărul 2 din Parchetul General a dat în judecată Ministerul Educației la Curtea de Apel București, cererea fiind înregistrată pe 12 noiembrie 2018.

Acțiunea are scopul de a obliga Ministerul Educației să emită un ordin de revocare prin care să ia act de renunțarea la titlul de doctor, pe care el a formulat-o în martie 2016.

Documentele aflate la dosarul cauzei dezvăluie nu doar strategia de apărare a lui Bogdan Licu − reprezentat în acest proces de Casa de Avocatură Dragne și Asociații (deținută de decanul Baroului București, avocatul Ion Dragne) −, ci și planurile sale de a accede în funcția de procuror general al României.

La primul termen, stabilit în data de 10 decembrie 2018, Bogdan Licu a solicitat, prin avocata Delia Bosman, deputy managing partner la Dragne și Asociații, două lucruri:

Bogdan Licu este doctor al Academiei SRI din 2011. Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Suspendarea verificării acuzațiilor de plagiat

Separat, printr-o altă cerere depusă în același dosar, Bogdan Licu a cerut și suspendarea procedurilor de verificare a acuzațiilor de plagiat, proceduri derulate de CNATDCU și de Academia SRI.

Această cerere de suspendare a fost judecată în regim de urgență, în data de 19 decembrie 2018. Cauza lui Licu a fost susţinută în instanță de avocații Ion Dragne și Delia Bosman.

Două sunt liniile de argumentare ale lui Bogdan Licu pentru a convinge instanța să suspende procedurile de verificare a acuzațiilor de plagiat:

În cererea de suspendare, Bogdan Licu afirmă, pe bună dreptate, că una dintre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un candidat „la o astfel de funcție” este o conduită morală ireproșabilă.

„Or, în situația în care asupra mea ar plana suspiciuni de nerespectare a standardelor de etică profesională, această condiție nu este îndeplinită”.

Bogdan Licu este prim-adjunct al procurorului general al României, adică numărul 2 în Ministerul Public. Unica funcție aflată mai sus este cea de procuror general.

De altfel, Licu a confirmat în fața instanței că se gândește la această poziție.

Mai mult, el a detaliat modalitatea în care s-ar putea ajunge la vacantarea poziției de procuror general, ocupată acum de Augustin Lazăr:

„Procedurile de ocupare a funcțiilor de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pot fi declanșate oricând, întrucât aceste funcții pot fi vacantate nu numai prin ajungerea la termen a mandatelor pentru care alte persoane au fost numite, dar și prin demisie sau revocare”.

Iată un facsimil din cererea aflată la dosar:

Bogdan Licu adresa instanţei aceste fraze în decembrie 2018.

În octombrie 2018, ministrul Justiției, Tudorel Toader, declanșase procedura de revocare a procurorului general Augustin Lazăr.

Final deschis

Pe 27 decembrie 2018, Curtea de Apel București a respins cererea prin care Bogdan Licu a încercat să blocheze verificarea tezei sale de doctorat − procedură inițiată de CNATDCU în martie 2016.

El poate face recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Juriștii pe care i-am consultat susțin că, și în cazul în care va face recurs împotriva acestei soluții, CNATDCU și Academia SRI nu au niciun impediment în a continua procedurile de verificare a tezei.

În acest moment, dosarul principal − cel prin care Bogdan Licu vrea să oblige Ministerul Educației să emită un ordin prin care să ia act de renunțarea sa la titlul de doctor − își poate urma cursul.

În acest dosar, am făcut cerere de intervenție în nume personal. Un prim termen de judecată nu a fost stabilit încă.

De partea cealaltă, Academia SRI are o singură cale de a păstra credibilitatea demersului de verificare a tuturor doctoratelor: să trimită la CNATDCU documentele care i-au fost solicitate în urmă cu aproape trei ani.

Acest lucru ar trebui să se întâmple și în ceea ce îi priveşte pe Loredana Radu, nepoata lui Gabriel Oprea, şi pe fostul premier Mihai Tudose: ambii au făcut cereri de renunţare la titlul de doctor şi sunt în situații similare cu cea a lui Bogdan Licu.

Despre încercările lui Mihai Tudose de a bloca un verdict de plagiat, voi reveni într-un articol viitor.

*

Iată cronologia cazului Licu şi a tentativei sale de a scăpa de plagiat:

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€