Profesorul Adrian Ivan, rectorul Academiei SRI. Foto: Lucian Muntean
20/02/2019
Bilanțul doctoratelor pe care Academia SRI și le reclamă pentru plagiat: peste 50%
Săptămâna trecută, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV) a reclamat la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), sub suspiciunea de plagiat, un nou lot de zece persoane care au obținut titlul științific de doctor la această universitate aflată în subordinea SRI.
Printre cei zece doctori reclamați se află un fost șef al Direcției de Contrainformații Militare din MApN, un fost general SPP, un fost deputat PDL, un fost consilier al lui George Maior și o fostă președintă a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
În acest moment, 40 dintre cele 85 de persoane cărora Academia SRI le-a acordat titlul de doctor în perioada 2010-2017 au fost reclamate la CNATDCU pentru plagiat.
Asta înseamnă că procentul tezelor în care Comisia de Etică a Academiei SRI a găsit dovezi de plagiat a ajuns la 52,9%.
În plus, pentru o teză s-a decis retragerea titlului în 2017, iar în cazul altor patru lucrări, despre care presa a scris că sunt plagiate, Academia SRI nu a emis încă vreun punct de vedere oficial.
Este vorba despre tezele semnate de Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al României, Gabriel Vlase, șeful Serviciului de Informații Externe (SIE), Mihai Tudose, fost premier al României, și Loredana Radu − avocată și nepoată a lui Gabriel Oprea.
11 dintre cei 13 doctoranzi coordonați de Gabriel Oprea la Academia SRI au fost reclamați până acum la CNATDCU pentru plagiat.
Doar teza lui Florian Coldea, despre care PressOne a scris că a dispărut de la Biblioteca Națională, și cea a procurorului Gheorghe Muscalu nu au fost reclamate.
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
Conducătorul de doctorat Gheorghe Toma are 17 teze reclamate, din totalul de 24 pe care le-a îndrumat, iar Constantin Onișor − 14 din 25.
Surse din Academia SRI ne-au declarat că acesta este ultimul lot de teze reclamate la CNATDCU și că verificările Comisiei de Etică pot fi considerate încheiate.
Fostul președinte al Comisiei de control al SIE
De ce mor pacienții cu AVC din România. La niciun spital din țară nu există serviciu de gardă pentru o intervenție care i-ar putea salva
În spitalele din România se fac și de 5 ori mai puține intervenții care pot salva viața unui pacient cu AVC față de recomandările europene. Lipsesc serviciile de gardă, centrele speciale sunt prea puține, iar finanțările insuficiente.
Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas
Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.
Cel mai cunoscut nume de pe recenta listă de zece doctori reclamați la CNATDCU este cel al lui Romeo Raicu, fost vicepreședinte al PDL.
Deputat PD și apoi PDL în mandatele 2000-2004, respectiv 2004-2008, Raicu a fost șeful Comisiei de control parlamentar al SIE în intervalul 2005-2007.
În 1989, a fost unul dintre liderii baricadei de la Intercontinental în noaptea de 21 decembrie și unul dintre primii revoluționari care au intrat a doua zi în clădirea Comitetului Central al PCR.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
A devenit vicepreședinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), moment în care s-a apropiat politic de Petre Roman. A rămas alături de Roman până când acesta a pierdut șefia PD în favoarea lui Traian Băsescu, în mai 2001.
În acest moment, Raicu este retras din viața politică.
Titlul de doctor în Științe Militare l-a obținut în 2011, cu teza intitulată „Controlul parlamentar asupra Serviciului de Informații Externe”.
Îndrumător de doctorat i-a fost Gabriel Oprea, al cărui bilanț devine următorul: 11 dintre cele 13 teze coordonate de el la Academia SRI sunt reclamate pentru plagiat.
Președintele comisiei de susținere a lucrării a fost Gheorghe Teodoru Ștefan, fost rector al ANIMV, iar referenții care i-au acordat titlul de doctor lui Raicu au fost Teodor Frunzeti − fost rector al Universității Naționale de Apărare (UNAP) și actual consilier în Departamentul Securității Naționale de la Administrația Prezidențială, Mihail Vasile-Ozunu − președinte de onoare al Colegiului Național de Apărare și fost secretar de stat în MApN în mandatul lui Gabriel Oprea, și Gheorghe Toma − care este secretar general al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN).
Această comisie, în aceeași componență, a evaluat și tezele de doctorat ale politicienilor Mihai Stănișoară și Daniel Andrei Moldoveanu, dar și cele semnate de procurorul Bogdan Licu, de judecătoarea Florica Diaconescu și de avocata Loredana Radu, deși lucrările au avut teme și subiecte diferite. Toate sunt plagiate.
Fosta președintă a ANRP
Când, în 2007, s-a înscris la doctorat la Academia SRI, Daniela Danielescu era procuror și conducea Serviciul Teritorial Ploiești al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
După ce a obținut titlul de doctor, în 2010, a ajuns să lucreze direct în Ministerul Justiției, iar un an mai târziu a fost numită secretar de stat și președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).
A trecut apoi la Ministerul Apărării, ca șef al Biroului de Consilieri Civili, iar în intervalul 2013-2017 a lucrat ca magistrat colonel la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București. Din această poziție s-a pensionat în 2017, la vârsta de 49 de ani.
După pensionare, a fost numită consilier al ministrului Transporturilor Felix Stroe, iar mai apoi a ajuns membru în diverse consilii de administrație ale unor companii strategice: Compania Națională Aeroporturi București, Societatea Telecomunicații CFR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA și Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
În 2017, a avut un venit total de 325.000 de lei − din salariu, pensie și de la Ministrul Transporturilor.
Daniela Danielescu are un masterat obținut la Universitatea „Spiru Haret”, denumită și „Fabrica de diplome”, a urmat un curs la Colegiul Național de Apărare, iar după ce a obținut titlul de doctor la Academia SRI în 2010, s-a înscris la un nou master, tot la Academia SRI, pe care l-a finalizat în 2012.
Teza ei de doctorat are titlul „Implicațiile globalizării asupra crimei organizate transfrontaliere în condițiile integrării europene și euroatlantice”.
Conducător de doctorat i-a fost Gheorghe Toma, un apropiat al lui Gabriel Oprea și al lui George Maior.
Referenții care au decis acordarea titlului de doctor sunt Mihai Vasile Ozunu − președinte de onoare al Colegiului Național de Apărare și fost secretar de stat în MApN în mandatul lui Gabriel Oprea, Sergiu Medar – fost consilier prezidențial, și Constantin Onișor, fost profesor la Academia SRI, în prezent secretar general al Partidului Neamul Românesc.
Președintele comisiei de susținere a lucrării a fost Gheorghe Teodoru Ștefan, fost rector al ANIMV.
Ceferistul
Dan Marcel Bărbuț a ocupat anul trecut, pentru câteva luni, funcția de director al Autorității de Siguranță Feroviară Română (ASFR). Anterior, condusese Organismul de Licențiere Feroviară Român.
Teza sa de doctorat, intitulată „Strategia energetică în contextul securității moderne”, a fost susținută public în 2011.
Un an mai târziu, Bărbuț își publica lucrarea, cu același titlu, la Editura Top Form.
Conducător de doctorat i-a fost Constantin Onișor, fost profesor la Academia SRI, în prezent secretar general al Partidului Neamul Românesc.
Președintele comisiei de susținere a fost Gheorghe Toma, iar membrii în comisia de referenți care a decis atribuirea titlului de doctor au fost Cristian Barna, în prezent profesor la Academia SRI, Marius Hanganu și Florin Răpan, ambii profesori la Universitatea Națională de Apărare.
În 2011, Legea educației interzicea ca doi dintre referenți să fie angajați în aceeași universitate.
Fostul șef de cabinet al lui George Maior
Flaviu George Predescu a fost mai întâi șef de cabinet al lui George Maior, în perioada în care acesta era senator PSD.
După ce Maior a devenit director al SRI, Predescu l-a urmat, fiind numit consilier.
Predescu se prezintă ca fiind poet și eseist. Pe pagina sa de pe site-ul filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor, el spune că deține un master în științe politice, obținut la Institutul Social-Democrat „Ovidiu Șincai” din București.
În 2016, Predescu a lansat un roman la Târgul Internațional Gaudeamus, intitulat „Softul GE”, pe care i l-a dedicat lui George Maior.
El mai spune că între 2007 și 2011 a făcut „cursuri aprofundate de specializare în domeniul securității naționale” la Academia SRI și la Universitatea Națională de Apărare.
„Cursurile aprofundate…” sunt, de fapt, studiile doctorale finalizate cu susținerea tezei și obținerea, în 2011, a titlului de doctor la Academia SRI.
Conducător de doctorat i-a fost Constantin Onișor, iar titlul lucrării a fost „Comunicarea strategică − factor esențial în realizarea obiectivelor de securitate națională”.
Președintele comisiei de susținere a lucrării a fost Gheorghe Teodoru Ștefan, fost rector al ANIMV.
Cei trei membri în comisia de referenți care au decis acordarea titlului de doctor au fost Mihai Vasile Ozunu − președinte de onoare al Colegiului Național de Apărare și fost secretar de stat în MApN în mandatul lui Gabriel Oprea, Gheorghe Toma − secretar general al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN), și Ion Ivan, fost rector la Academia SRI.
Fostul șef al Contrainformațiilor militare
Un alt doctor al ANIMV reclamat pentru plagiat este generalul Ion Ungureanu, fost șef al Direcției de Contrainformații și Siguranță Militară din MApN. El a fost demis în 2009 după furtul unor arme dintr-un depozit militar din Ciorogârla.
Ulterior, a ocupat și alte funcții de conducere în serviciile de informații militare și în Statul Major General al Armatei.
A fost trecut în rezervă în septembrie 2016, de pe funcția de comandant al Componentei Operaționale Terestre și locțiitor al șefului Statului Major al Forțelor Terestre, cu gradul de general-locotenent.
În 2006, Ion Ungureanu a absolvit Colegiul Național de Informații din cadrul Academiei SRI, iar un an mai târziu, Colegiul Național de Apărare din cadrul UNAP.
Doctoratul și l-a obținut în 2011, după care a semnat toate documentele cu titulatura general-locotenent dr. Ion Ungureanu.
Conducător de doctorat i-a fost Gheorghe Toma.
Teza sa de doctorat a avut un titlu pretențios: „Transformarea și operaționalizarea structurilor de contrainformații militare în scopul asigurării interoperabilității cu structurile similare și aliate”.
Comisia de susținere publică a lucrării a fost prezidată de Gheorghe Teodoru Ștefan, fost rector al ANIMV, iar cei trei referenți care au decis să îi acorde titlul au fost Constantin Onișor − fost profesor la Academia SRI, în prezent secretar general al Partidului Neamul Românesc, Teodor Frunzeti − fost rector al UNAP și actual consilier în Departamentul Securității Naționale de la Administrația Prezidențială, și Lucian Stăncilă − profesor la UNAP.
Șeful Portului Brăila
Vlăduț Brînză este căpitan și șeful portului din Brăila de peste 10 ani. El și-a susținut public doctoratul în 2013, sub coordonarea lui Constantin Onișor.
Teza se intitulează „Studiu privind valoarea strategică a fluviului Dunărea din perspectiva securității europene”.
Președintele comisiei de susținere a lucrării a fost Gheorghe Teodoru Ștefan, fost rector al ANIMV, iar membri în comisia de referenți au fost Gheorghe Toma, profesor la ANIMV, Dan Victor Cavaropol, profesor la Academia de Poliție, și Ion Mitulețu, profesor la UNAP.
Șefa retail-ului
Delia Nica a lucrat la Metro Cash and Carry, iar în 2008 a devenit director executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).
Și-a dat demisia din această funcție în 2016, după ce a fost filmată lovind cu geanta și jignind un activist la un eveniment organizat la Ministerul Mediului.
Înainte să înceapă studiile doctorale la Academia SRI, Delia Nica a urmat un master la această instituție.
Conducător de doctorat i-a fost Constantin Onișor.
Teza de doctorat, al cărei titlu este „Studiu privind evenimente internaționale și securitatea globală în primele decenii ale secolului XXI”, a susținut-o public în 2013.
Președintele comisiei de susținere a fost Gheorghe Toma, fost profesor la Academia SRI, iar cei trei referenți au fost Sorin Pânzariu, profesor la UNAP, Țuțu Pișleag, profesor la Universitatea Hyperion, și Constantin Romanoschi, profesor la Academia SRI.
Generalul SPP
Generalul Costin Nedelea este angajat al Serviciului de Pază și Protecție (SPP) din anii 2000, când avea doar gradul de colonel.
Anterior a lucrat în SRI, unde a fost șeful de cabinet al generalului Ionel Marin (fost adjunct al directorului SRI), și în cadrul Oficiului pentru Apărarea Secretului de Stat.
În SPP a fost avansat la gradul de general și a devenit șeful unității informative a serviciului.
Mai multe surse îl identifică drept un apropiat al generalului (r) Florian Coldea.
Generalul Nedelea a devenit doctor al Academiei SRI în 2013, sub coordonarea lui Gheorghe Toma. De altfel, Toma a lucrat în SPP înainte de a se angaja ca profesor la Academia SRI.
Titlul tezei de doctorat a lui Nedelea s-ar fi potrivit unui roman de spionaj, dar nu are de-a face cu o lucrare științifică: „Confruntare în intelligence”.
Comisia de susținere a fost prezidată de către Gheorghe Teodoru Ștefan, fost rector al Academiei SRI, iar cei trei referenți care au decis să-i acorde titlul de doctor sunt Mihai Bădescu, profesor la Academia de Poliție, Constantin Degeratu, fost consilier prezidențial, și Cristian Barna, profesor la Academia SRI.
Fostul președinte al Agenției Naționale pentru Locuințe
Dumitru Nancu este lector la Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța, potrivit propriului CV.
Pe lângă poziția academică, el a ocupat diverse funcții în administrația centrală în mai multe guverne PSD și USL.
A fost vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat (2009-2012), apoi președinte (2012) cu rang de secretar de stat, al Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii din cadrul Ministerului Economiei.
Între 2013 și 2014 a fost președinte al Agenției Naționale pentru Locuințe din cadrul Ministerului Dezvoltării, mai apoi consilier personal al ministrului Transporturilor (2013), membru în Consiliul de Administrație al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii SA (începând cu 2013), dar și președinte al Consiliului de Administrație al Aeroportului Mihail Kogălniceanu.
Între 2014 și 2016 a fost director general al Companiei Naționale de Radiocomunicații Navale Radionav SA.
După plecarea din funcție s-a ales cu un dosar penal, fiind acuzat, potrivit ziarului Adevărul, că își însușise 22 de telefoane mobile și tablete de ultimă generație, în valoare totală de 53.550,83 lei − cumpărate din banii Radionav, dar neintrate vreodată în gestiunea companiei
Dumitru Nancu are două titluri de master: unul obținut la Universitatea „Ovidius” (2002-2004), celălalt, la Academia SRI (2010-2012).
În 2009 a urmat și un program la Colegiul Național de Informații din cadrul Academiei SRI.
Are și două titluri de doctor. Unul a fost obținut în 2008, în Marketing și management, la Universitatea „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, cu o lucrare intitulată „Studii privind implicarea sectorului IMM în dezvoltarea agroturismului din Delta Dunării”.
Cel de-al doilea a fost obținut în 2015 la Academia SRI, cu teza „Considerații cu privire la securitatea națională modernă. Mediul de afaceri și investițiile străine”.
Această teză, coordonată de Constantin Onișor, este reclamată acum la CNATDCU, pentru plagiat, chiar de conducerea Academiei SRI.
Președintele comisiei de susținere a lucrării a fost Ella Magdalena Ciupercă, conferențiar la Academia SRI, iar cei trei membri care au decis acordarea titlului de doctor au fost Gheorghe Toma, profesor la Academia SRI, Daniel Dumitru și Sorin Pînzariu, ambii profesori la UNAP.
Încă din 2011, Legea educației interzicea ca doi dintre referenți să fie angajați în aceeași universitate.
În 2015, la patru ani de la adoptarea Legii educației (nr. 1/2011), nu se mai putea pune problema necunoașterii prevederilor legale referitoare la componența unei comisii de susținere.
*
Lista actualizată a propriilor doctori pe care Academia SRI i-a reclamat la CNATDCU pentru plagiat
1. Neculai Onțanu – 2010, conducător: Gabriel Oprea;
2. Ionel Goian – 2010, conducător: Constantin Onișor
3. Iulian Lăzărescu – 2010, conducător: Constantin Onișor;
4. Aurelian Cezar Ţolescu – 2010, conducător: Cristian Troncotă;
5. Gabriel Naghi – 2010, conducător: Gheorghe Toma;
6. Dorina Danielescu – 2010, conducător: Gheorghe Toma;
7. Florian Severin Lungu – 2010, conducător: Gheorghe Toma;
8. Sorin Gabriel Cozma – 2010, conducător: Gheorghe Toma;
9. Mihai Stănișoară – 2011, conducător: Gabriel Oprea;
10. Adela Popescu – 2011, conducător: Gabriel Oprea;
11. Vasile Toma Rus – 2011, conducător: Gabriel Oprea;
12. Ioan Șandru – 2011, conducător: Gabriel Oprea;
13. Romeo Raicu – 2011, conducător: Gabriel Oprea;
14. Călin Radu Nae – 2011, conducător: Constantin Onișor;
15. Mihai Gogancea Vătășoiu – 2011, conducător: Constantin Onișor;
16. Romeo Oiță – 2011, conducător: Constantin Onișor;
17. Dan Marcel Bărbuț – 2011, conducător: Constantin Onișor;
18. Flaviu George Predescu – 2011, conducător: Constantin Onișor;
19. Ionel Claudiu Pasăre – 2011, conducător: Gheorghe Toma;
20. Cătălin Chivu – 2011, conducător: Gheorghe Toma;
21. Ionelia Valentina Morcovescu – 2011, conducător: Gheorghe Toma;
22. Adriana Luminița Popa – 2011, conducător: Gheorghe Toma;
23. Ion Ungureanu – 2011, conducător: Gheorghe Toma;
24. Victor Adrian Vevera – 2011, conducător: Cristian Troncotă;
25. Dumitru Dumbravă – 2012, conducător: Constantin Onișor;
26. Romică Udeanu – 2012, conducător: Constantin Onișor;
27. Ana-Maria Oana Goleanu – 2012, conducător: Gheorghe Toma;
28. Vlăduț Brînză – 2013, conducător: Constantin Onișor;
29. Ana-Delia Nica – 2013, conducător: Constantin Onișor;
30. Daniel Andrei Moldoveanu – 2013, conducător: Gabriel Oprea;
31. Radu Stroe – 2013, conducător: Gabriel Oprea;
32. Corina Michaela Jîjîie – 2013, conducător: Gheorghe Toma;
33. Marius Sticlaru – 2013, conducător: Gheorghe Toma;
34. Cătălin Ștefan Ibănescu – 2013, conducător: Gheorghe Toma;
35. Costin Nedelea – 2013, conducător: Gheorghe Toma;
36. Florina Vevera – 2013, conducător: Cristian Troncotă;
37. Liviu Câmapanu – 2014, conducător: Gheorghe Toma;
38. Alexandru Marius Tudor – 2015, conducător: Gheorghe Toma;
39. Ana Maria Tudor – 2015, conducător: Gheorghe Toma;
40. Dumitru Nancu – 2015, conducător: Constantin Onișor.
Titluri retrase de CNATDCU
1. Florica Diaconescu – 2011, conducător: Gabriel Oprea.
Teze despre care presa a scris, dar asupra cărora Academia SRI nu s-a pronunțat încă
1. Bogdan Licu – 2011, conducător: Gabriel Oprea;
2. Mihai Tudose – 2010, conducător: Constantin Onișor;
3. Gabriel Vlase – 2010, conducător: Constantin Onișor;
4. Loredana Radu – 2010, conducător: Gabriel Oprea.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this