Kelemen Hunor participă la investirea Cabinetului Dăncilă în Parlament. Foto: Lucian Muntean

Prezidențiabilul cu interdicție în Ucraina: “Rezolv eu această problemă în 24 de ore cu președintele Ucrainei”

Kelemen Hunor candidează pentru a treia oară la președinția României din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR). A candidat prima oară în 2009, apoi în 2014 și, de fiecare dată, scorul obținut a fost sub cel al partidului, în jurul lui 4%. 

De data aceasta, la profilul său de candidat se adaugă o informație esențială, pe care puțini și-o mai amintesc: interdicția de a intra pe teritoriul Ucrainei.

Am vrut să aflăm de la Kelemen Hunor cum își imaginează că poate gestiona relațiile externe ale unei țări un președinte care are interdicție de a se afla pe teritoriul vecin.


Despre Kelemen Hunor am aflat în aprilie 2019 că are o interdicție de a intra în Ucraina, vecina noastră de la nord. Incidentul a rămas și acum învăluit în ceață. 

Ambasadorul Ucrainei, Oleksandr Bankov, a declarat la vremea respectivă că liderul UDMR era la curent cu interdicția, fiindcă aceasta i-a fost impusă în noiembrie, 2017.

Diplomatul ucrainean a mai spus că liderul UDMR ar fi încercat de mai multe ori să intre în Ucraina, folosind un pașaport maghiar. Kelemen a negat c-ar avea un pașaport maghiar și spune că a călcat ultima oară în Ucraina în 1999. 

L-am întrebat pe Kelemen Hunor, dacă a găsit soluția pentru a depăși această dilemă diplomatică, băgată sub preș și de partidul său, dar și de Ministerul Afacerilor Externe din România. 

Alegeți-mă pe mine președinte și voi rezolva eu această problemă în 24 de ore cu președintele Ucrainei”, a răspuns el.

Am vrut să ajung în Ujhorod, unde prietenii noștri sărbătoresc cea de a 30-a aniversare de la înființarea Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică. Am vrut să transmit personal urările mele de bine și, desigur, aș fi vorbit despre drumul comun pe care comunitățile naționale maghiare din Bazinul Carpatic l-au parcurs de la căderea dictaturilor comuniste și aș fi vorbit și despre provocările cu care ne confruntăm”.

Postarea de pe Facebook a lui Kelemen Hunor

La momentul respectiv, când politicianul oprit de vameși și-a povestit pe Facebook pățania, ne-am adresat MAE și le-am cerut o poziție legată de ce s-a întâmplat cu un demnitar român. 

Răspunsul oficialilor români a fost că interdicția primită de Kelemen este o chestiune „care ține exclusiv de relațiile” sale cu statul vecin și că, pentru a ridica interdicția, trebuie să se adreseze unei instanțe.

Screen-shot-uri din conversația purtată de reporterul PressOne cu reprezentanții Biroului de Presă al MAE

Au trecut aproape 6 luni de la incidentul de la granița ucraineană, iar între timp, Kelemen Honor și-a anunțat candidatura la președinția României. Nu a făcut încă niciun demers în care să își clarifice relațiile cu țara vecină, în condițiile în care principalele atribuții ale președintelui țin mai ales de reprezentare a statului pe plan extern. 

Nu așa stau lucrurile. Deci, din păcate noi nu avem o politică de externe, avem un minister de externe, dar nu o politică externă. Ministerul de Externe, prin instituțiile statului, după această întâmplare, a trimis către toți deputații și autoritățile locale o notă scrisă în care spun, dacă vreți să mergeți în Ucraina, cereți în prealabil o aprobare. Deci, dacă asta este poziția statului român față de toți aleșii, atunci, mulțumesc!”, a spus Kelemen Hunor pentru PressOne.  

El a mai spus că, în opinia lui, ceea ce s-a întâmplat în aprilie a fost „o greșeală”.

Eu n-am mai fost în Ucraina din 1999. Ultima dată am fost în Ucraina, când eram secretar de stat la Ministerul Culturii. Și mai am o explicație.

Atunci când legea – și chestia asta mi s-a confirmat cumva neoficial de la Kiev – când a fost acea lege a limbilor minorităților și legea învățământului în Ucraina, eu am fost primul care în Parlament și în fața opiniei publice, m-am ridicat și am spus că nu e bine, nu e bine nici pentru români, nici pentru maghiarii din Ucraina și până la urmă și în Parlamentul României noi am inițiat o hotărâre.

După aceea, colegul meu Korodi, cu mandatul meu foarte ferm, în Consiliul Europei a ridicat această problemă și a fost o hotărâre. Alegeți-mă pe mine președinte și voi rezolva eu această problemă în 24 de ore cu președintele Ucrainei.

Fiindcă nu sunt dușmanul nimănui. Am condamnat ferm orice intervenție mai ales din partea Rusiei, ceea ce se întâmplă în Ucraina, dar vă dați seama, că dacă voi fi președintele României, chestiile astea nu numai că vor dispărea, dar veți avea o voce, vom avea o voce, o poziție puternică legată și de românii din Ucraina”, a mai adăugat Kelemen. 

Cu privire la șansele sale de a intra în turul al doilea, candidatul UDMR precizează că este „extrem de conștient care sunt relațiile dintre români și maghiari, care sunt prejudecățile, care este nivelul de încredere”.

Pe de altă parte, rolul acestei campanii este de a se adresa comunității maghiare, pentru că „niciun candidat român nu are un mesaj coerent, consistent către comunitatea maghiară”.

Kelemen Hunor și Ionuț Vulpescu. Foto: Lucian Muntean

Votați-mă pe mine și va fi bine pentru toată lumea! Asta nu e o ofertă, este exact ce fac politicienii români de 30 ani, cer voturi, fără să aibă vreo ofertă consistentă”.

L-am sunat pe domnul Kelemen Hunor și am zis: «Dom’ne, aș vrea să vorbesc cu domnul Orbán la telefon, se poate? Poate ai telefonul, ai cunoștințe, aveți contacte…». − Da! M-a sunat înapoi și mi-a spus − «Marți, la ora 1, puteți vorbi la telefon»“.

Liviu Dragnea

Unul dintre subiectele pe care alți candidați nu le abordează, spune Kelemen Hunor, este „rolul României în această regiune”.

De ce nu suntem prezenți în Balcanii de Vest? De ce am pierdut acest tren, de ce nu vrem să fim în zona noastră într-adevăr, cum este Polonia, de la Marea Baltică și până în România, un jucător important. Avem același parteneriat strategic cu SUA, exact. De ce suntem călărețul singuratic în zonă? 

Niciun gol nu rămâne gol până la sfârșitul lumii, se va umple, deci, vin turcii, vin rușii, se implică ei, dacă nu ne vom implica noi în această zonă și nu e bine pentru că eu cred că și acest cordon de securitate între Europa și Rusia, între UE și Rusia, trebuie întărit, este o linie de apărare, vrei nu vrei. 

Discutând cu politicienii din zonă ei spun următorul lucru: nu vă înțelegem pe voi și nu știm de ce jucați doar singular, de ce nu încercați să veniți alături de noi, pentru că ar fi menirea voastră”. 

Viktor Orbán și Kelemen Hunor la Budapesta, în 2017. Foto: Griechisch Tamás / kormany.hu

Kelemen Hunor și-a asumat în ultimii trei ani o calitate de mediator între România și Ungaria. În 2017, declara într-un interviu că se preocupă  „cu mijloacele mele modeste” de politica de vecinătate a României și că încearcă să contribuie la „stabilirea unor relații politice și economice normale între cele două țări”. 

Kelemen Honor este un picior de pod între guvernul FIDESZ de la Budapesta și comunitatea maghiară din România. Spre exemplu, în luna mai, înainte de alegerile europarlamentare, a inaugurat împreună cu premierul țării vecine o investiție a liderului de piață în producerea de furaje din Ungaria, UBM Feed Kft. în județul Mureș.

Esența strategiei noastre naționale pornește de la ideea că a fi maghiar ar trebui să fie în continuare o experiență inegalabilă și, în sfârșit – pentru prima dată în istorie – să fie una care este și profitabilă.

Din acest punct de vedere salut acest proiect, deoarece le oferă maghiarilor speranța că, pe lângă cultura, limba și istoria noastră – care țin de trecut – avem și un viitor aici: le dă maghiarilor speranța că vom putea – precum tocmai a afirmat Președintele Kelemen Hunor – asigura prosperitate și securitate pentru noi înșine, familiile noastre și, de asemenea, pentru copiii noștri.

Fragment din discursul rostit de premierul Ungariei, în mai 2019, la Târgu Mureș.

La sfârșitul anului 2017, Guvernul condus de Viktor Orbán a adoptat o Hotărâre potrivit căreia mai multe organizații maghiare din România vor beneficia în 2018 de o finanțare-record (în comparaţie cu sumele alocate în anii anteriori), de peste 100 de milioane de euro.

Cea mai mare parte din această sumă va ajunge la Eparhia Reformată din Ardeal, căreia i-au fost promiși 26,78 miliarde de forinţi (peste 86 de milioane de euro).
În 2019, publicația Átlátszó Erdély scrie că cele 6 milioane de euro au fost aprobate printr-o hotărâre de guvern, „cu scopul sprijinirii mass-mediei de limbă maghiară din Bazinul carpatic” și că banii vor ajunge la Asociația Pentru Spațiul Media Transilvan – ASMT în două tranșe a câte 950 de milioane de forinți (aproximativ 3 milioane de euro) prin Fondul Bethlen Gábor, fond care se ocupă cu finanţarea comunităţilor maghiare de peste hotare.

L-am întrebat pe Kelemen Hunor dacă a făcut un troc cu guvernul FIDESZ: finanțarea comunității maghiare din Transilvania, în schimbul radicalizării discursului UDMR în favoarea Ungariei, așa cum scrie presa de limbă maghiară independentă. 

Este o prostie cât Himalaya. Deci, nu avem aicea ce discuta pentru că argumente raționale nu există. Nu s-a radicalizat discursul nostru deloc. În ultimii ani, cred că am avut noi, la UDMR, un discurs și o atitudine lină permanent.

Nu am inventat după 2011 anumite teme, nu am abandonat anumite teme. Guvernul României, de la bugetul României ar fi trebuit să susțină și bisericile și școlile și instituțiile de cultură și toate comunitățile mult mai puternic decât susține. Susține, nu zic nu, susține!

Dar mult mai mult ar fi trebuit. Și atunci nici bisericile nu s-ar fi dus să caute soluții financiare în Ungaria, nici Universitatea [Sapientia, n.red] nu ar fi trebuit înființată de guvernul ungar. De ce nu a făcut România un pas în acest sens?”, a spus Kelemen.


„Guvernul României, de la bugetul României ar fi trebuit să susțină și bisericile și școlile și instituțiile de cultură și toate comunitățile. Și atunci nici bisericile nu s-ar fi dus să caute soluții financiare în Ungaria”.

Kelemen Hunor, candidat Președinția României

Cu toate astea, la ultimul congres al UDMR, delegații au votat în unanimitate adoptarea imnului și steagului Ungariei, ca însemne pentru comunitatea maghiară din România. 

E o diferență între tricolorul maghiar, care este pentru toată națiunea și steagul Ungariei, pe de o parte. Pe de altă parte, imnul este un imn care este pentru toată națiunea, nu este…

Și se cântă în biserici de foarte mult timp și înainte de comunism, și după comunism, deci din acest punct de vedere nu este ceva… Și noi nu am spus că este imnul UDMR. Ci că aceste simboluri sunt simbolurile comunității maghiare și din România, cum e și pentru comunitatea mai mică a maghiarilor din Canada sau SUA”, a explicat liderul UDMR. 

De ce au făcut acest pas acum? A fost o reacție împotriva prefecturilor și instanțelor care au dat amenzi extrem de mari unor primării pentru „folosirea limbii materne și pentru steagul secuiesc și pentru tricolorul națiunii maghiare”. 

În iunie 2019, după incidentele violente din Valea Uzului, Kelemen Hunor a făcut apel la memoria lui Târgu Mureș 1990 și a spus că a văzut adevărata față a României. Acum, liderul UDMR și-a nuanțat declarația. 

Nu am vrut să jignesc pe nimeni, nu e vorba de români, ci de câteva instituții care nu și-au făcut datoria. Că imaginea României nu este imaginea Frăției Ortodoxe sau a unor oameni care eventual au vederi destul de ciudate, de foarte multe ori extremiste. 

Dar nu Valea Uzului este problema. Valea Uzului este un semnal puternic că încă după 30 de ani se poate ajunge la tensiuni intertnice. De unde am plecat? În martie 1990 Târgu Mureș și în 2019 Valea Uzului. Hai să vedem ce s-a întâmplat între. 

Nu e vorba de aroganța majorității, e vorba că ei [românii, n.red] așa au fost informați că s-a rezolvat și atunci când se trezesc că maghiarii vor ceva, că e o problemă cu limba, cu școală, cu o universitate, cu o clasă, atunci spun: iar au venit maghiarii și vor să ne fure țara, că noi știam că nu e nicio problemă. Creează probleme.”

Nu suntem dușmanii românilor, cum nu cred că românii sunt dușmanii noștri. Nu suntem împotriva României, indiferent cine ce legende urbane încearcă să împrăștie în țară. Și noi vrem o țară mai bună, mai performantă. Noi spunem stat de drept, dar mai spunem un lucru, stat drept. În ungurește există un joc de cuvinte foarte interesant, jogállam – stat de drept și jo állam – stat bun”. 

Kelemen Hunor, candidat Președinția României 2019
Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...