Dublul mesaj al lui Viktor Orbán pentru maghiarii cu dublă cetăţenie din România

Sutele de mii de maghiari din Transilvania care au obținut cetățenia Ungariei sunt mult mai receptivi la mesajul naționalist și anti-UE (promovat, în cazul lor, de premierul Viktor Orbán) decât sunt, spre comparație, cetățenii români plecați la muncă în străinătate, care votează masiv pentru partide și candidați cu mesaj pro-european.

E ca o diaspora pe dos.

Și am înțeles acest lucru săptămâna trecută, la Băile Tușnad, participând la ceea ce obișnuiții evenimentului numesc Orbán Koncert: „recitalul” pe care premierul Ungariei îl dă anual, în penultima zi a universității de vară Tusványos.

Peste 500.000 de cetăţeni români au şi cetăţenie ungară

În acest an, prezența lui Viktor Orbán la Tusványos (joc de cuvinte între Băile Tușnad și Băile Balvanyos) a avut o miză mai mare decât de obicei.

În primăvara lui 2018 sunt programate alegeri parlamentare în Ungaria, iar maghiarii cu dublă cetățenie din România ar putea juca un rol esențial în menținerea la putere a Fidesz − partidul conservator condus de Orbán.

Potrivit datelor oficiale din 2016 − când la Budapesta a avut loc referendumul privind cotele de migranți −, numărul cetățenilor români care au și cetățenie ungară este de 515.000. Toți aceștia au obținut-o în ultimii 6 ani. (Procedura de obținere a cetățeniei a fost, în 2011, una dintre primele măsuri decise de majoritatea parlamentară obţinută de Fidesz.)

La cele mai recente alegeri parlamentare din Ungaria, desfășurate în 2014, pe listele pentru votul prin corespondență se înscriseseră 90.000 de persoane din România. Cu toate acestea, la referendumul de anul trecut (invalidat din lipsă de cvorum), numărul lor a scăzut drastic, la 1.179 − majoritatea din Miercurea Ciuc, Cluj-Napoca și București.

Bazinul electoral al Fidesz în România rămâne însă consistent.

Cum se păstrează loialitatea acestor alegători? Prin întâlniri precum cea de la Tusványos.

Evenimentul de la Băile Tușnad se organizează începând din 1990. Inițial, Tusványos era o școală de vară, unde liderii UDMR aduceau politicieni de la Budapesta pentru a le vorbi unor tineri maghiari din România, aflați în ultimii ani de liceu sau în primii ani de facultate.

Ulterior, conceptul a fost extins, iar tabăra s-a transformat într-un festival, unde se organizau inclusiv concerte, dar și întâlniri interetnice, între politicieni români și maghiari.

De-a lungul anilor, la Tusványos au participat, printre alții, premierul Radu Vasile și ministrul Adrian Severin, dar cel mai cunoscut rămâne președintele Traian Băsescu (în 2009 și 2010).

După alegerile din 2007 pentru Parlamentul European, organizarea Tusványos-ului a revenit Consiliului Tinerilor Maghiari (Magyar Ifjúsági Tanács − MIT), ca răsplată pentru sprijinul electoral acordat lui László Tőkés, singurul candidat independent care a obţinut în acel an un loc de eurodeputat român.

Actualmente, evenimentul de la Băile Tușnad are și un al doilea organizator principal, Pro Minoritate Alapítvány − fundație de la Budapesta apropiată de Fidesz, care impune liste de invitați și temele discuțiilor.

Și dacă, în trecut, Tusványos era conceput ca un soi de forum pentru dialogul româno-maghiar, anul acesta László Tőkés a decretat că „reconcilierea istorică dintre români și unguri a eșuat”.

În consecinţă, premierul Ungariei a rămas protagonistul incontestabil al evenimentului organizat în micul orăşel de lângă lacul Sfânta Ana.

În acest an, el a avut la dispoziție o scenă, un microfon și timp suficient să-și treacă în revistă măsurile electorale, dintre care unele reprezintă surse de bani pentru maghiarii din România.

De altfel, Viktor Orbán i-a atenționat cât se poate de limpede pe cei prezenți: dacă Fidesz pierde puterea, fondurile care le sunt alocate vor dispărea.

Ajunși aici, trebuie să spunem cum subvenționează Guvernul Ungariei învățământul în limba maghiară din Transilvania.

Bursă anuală pentru copiii din România care învaţă în limba maghiară

O asociație cu sediul în Miercurea Ciuc, Uniunea Pedagogilor Maghiari din România (Romániai Magyar Pedagógusok Szövetsége – RMPSZ), derulează un program finanțat de Societatea pe Acțiuni pentru Gestionarea Fondurilor Bethlen Gábor (Bethlen Gábor Alapkezelő Zrt) de la Budapesta.

Prin acest program, copiii maghiari din Transilvania primesc o bursă anuală dacă urmează linia de învățământ în limba maternă.

Programul se numește „În limba maghiară la obârșie” (Szülőföldön magyarul), iar bursa este de circa 70 de euro/copil, adică 22.400 de forinți (aproximativ 335 lei).

Contactat de PressOne, coordonatorul programului din partea RMPSZ a spus că anul acesta au fost aprobate 149.078 de burse, circa 3.000 de solicitări fiind refuzate. (În total, deci, fondul alocat burselor se ridică la aproape 11 milioane de euro.)

Potrivit descrierii de pe site-ul oficial, Societatea pe Acțiuni Bethlen Gábor gestionează fonduri garantate de stat cu scopul de a duce la îndeplinire strategia națională a Ungariei.

Bursa destinată copiilor maghiari din România a fost înființată în aprilie 2011 (tot într-o guvernare Fidesz) și li se virează beneficiarilor în conturi deschise la OTP Bank.

Din același Fond − care poartă numele unui prinț al Transilvaniei din secolul XVII, sunt finanțate  două universități maghiare din România, Sapientia și Partium.

Banii destinați acestor universități sunt virați prin Oficiul Maghiarilor de Peste Hotare (OMPH) din Ungaria în contul Fundației Sapientia (înființată în 2000 de reprezentanți ai bisericilor maghiare din Transilvania, printre care László Tőkés, din partea cultului reformat).

Cum susţine Budapesta tinerele familii

Relevantă pentru așteptările maghiarilor din România este una dintre întrebările venite din public la Tusványos 2017: un cetățean a vrut să știe dacă programul de întrajutorare CSOK − care oferă ajutor guvernamental pentru cumpărarea unei locuințe − va fi extins și pentru maghiarii din România care deţin cetăţenie ungară.

Diplomat, Viktor Orbán a răspuns că nu este mulțumit pe de-a-ntregul de funcționarea acestui program, că preconizează o extindere masivă în zonele rurale ale Ungariei și că ulterior se va discuta posibilitatea aplicării CSOK și dincolo de graniţele ţării.

De la introducerea CSOK, în 2015, şi până la finele anului 2016, circa 36.000 de persoane au primit ajutor de la statul ungar, suma totală fiind de circa 280 de milioane de euro − anunța, la începutul acestui an, cabinetul primului ministru.

Tinerii unguri sunt din ce în ce mai dornici să-și întemeieze familii și să aibă copii, spunea, tot atunci, Novák Katalin, secretar de stat în Guvernul de la Budapesta.

Ea afirma că rata natalităţii din Ungaria ar fi cea mai mare din ultimii 20 de ani şi lega acest indicator de succesul programului CSOK. În 2017, valoarea subsidiilor pentru locuințe acordate de Guvernul de la Budapesta a crescut cu 30%.

Acest context este necesar pentru a înţelege felul în care Viktor Orbán a vorbit, la Tusványos, despre chestiunea demografică:

„Creșterea economică a Ungariei − a spus el − este de două ori mai mare decât media europeană. Ungaria nu este capabilă încă să se susțină pe termen lung: pentru asta e nevoie de mână de lucru, de populație tânără, dornică să muncească.

Noi am cheltuit în sprijinul familiilor acești bani pe care îi luăm de la multinaționale, prin taxe și impozite speciale. Banii se întorc la bugetul de stat și apoi la familii. E vorba de 272 de miliarde de forinți (circa 890 de milioane de euro – n.r.).

Trebuie să ajungem la o medie de 2,1 copii pe familie: deocamdată suntem la 1,4 și ne considerăm periclitați”.

Reducerea taxelor plătite de multinaţionale

Informația privind taxele speciale impuse multinaționalelor nu am putut să o identificăm/verificăm pe internet.

Dimpotrivă, Guvernul de la Budapesta anunța la sfârșitul anului trecut că intenționează să reducă taxele corporative la 9%, cel mai mic nivel din UE, pentru a crește competitivitatea și investițiile străine directe. Aceeași tendință este explicitată într-un document guvernamental.

*

„În ultimul secol, ungurii din Ardeal au trăit într-o stare de amenințare permanentă”

Capul de pod al lui Viktor Orbán în Transilvania este fostul europarlamentar român László Tőkés. În 2016, preşedintele Klaus Iohannis i-a retras Ordinul Steaua României, dar, în acelaşi an, preşedintele Janos Ader i-a decernat Ordinul de Onoare al Ungariei.

Susţinut de Fidesz, Tőkés reprezintă acum Ungaria în Parlamentul European.

La Tusványos, el l-a secondat pe Viktor Orbán şi le-a vorbit celor prezenți, pe un ton evlavios, despre riscurile majore pe care le reprezintă liberalismul global, care „pune în dificultate chiar existența nației noastre, care a supraviețuit tragediei Trianonului”.

Apoi i s-a adresat lui Orbán, căruia i-a solicitat ajutor în fața unor amenințări nedefinite:

„Să contați veșnic pe noi, fiindcă, în ultimul secol, ungurii din Ardeal au trăit într-o stare de amenințare permanentă. La întâlnirea de săptămâna trecută de la Budapesta cu Benjamin Netanyahu, s-a reafirmat dreptul la autoapărare al țărilor. Ca parte a națiunii, cerem și noi această protecție”.

Ca să închidă cercul Providenței care l-a adus în fruntea națiunii sale, Orbán le-a explicat secuilor cât de importantă este opoziția sa faţă de Bruxelles. Pe criticii săi, în frunte cu Frans Timmermans (vicepreşedinte al Comisiei Europene), i-a numit „inchizitori” şi i-a acuzat că au ca scop slăbirea guvernelor naționale.

Apoi a „decodat” planul în patru puncte al lui George Soros, pentru care acesta ar avea deja voluntari recrutați.

Primul pas ar fi să aducă un milion de musulmani în Europa. Al doilea, să i se plătească fiecărui musulman echivalentul a 4,5 milioane de forinți anual, ca să se păstreze un aflux continuu de migranți. Al treilea ar fi împărţirea acestor musulmani între statele din UE, iar al patrulea, înființarea unei agenții care să se ocupe de problemele migranților.

Mesajul ascuns a fost, din nou, de ordin financiar: Europa ne va obliga să plătim din banii noştri musulmanilor, când noi i-am putea folosi pentru alte obiective.

„De la Trianon încoace, Ungaria n-a fost niciodată atât de aproape să redevină puternică”

„Alegerile din 2018 vor avea o miză europeană. Noi am reușit să stăvilim numărul de migranți. Câtă vreme suntem noi la putere, acel gard va rămâne acolo unde este.

Există puteri în Europa care vor să slăbească Ungaria și să înlăture actualul guvern. Dacă nu vom câștiga noi alegerile, vom pierde absolut tot. De la Trianon încoace, Ungaria n-a fost niciodată atât de aproape ca acum să redevină puternică.

Dacă vom pierde alegerile, pentru multe-multe decenii de aici înainte vom avea de pierdut. Ce se va întâmpla cu cei dinafara granițelor țării? Se va încheia și această perioadă dătătoare de speranță.

Să nu vă încredeți în socialiști, aceia nu sunt prietenii dumneavoastră! Înregistrați-vă și participați la alegeri, fiindcă aveți un cuvânt decisiv! Noi suntem viitorul Europei”.

Fragment din discursul lui Viktor Orbán de la Tusványos 2017

*

Liderul opoziţiei de la Budapesta:
„Popularitatea lui Orbán este în scădere
din pricina corupției pe scară largă”

I-am scris lui Molnár Gyula (foto), președintele Partidului Socialist din Ungaria (MSZP), pentru a-l ruga să comenteze luările de poziţie ale lui Viktor Orbán de la Tusványos. Redăm răspunsurile sale, pe care ni le-a trimis prin email:

„− Ar putea comunitatea maghiară din România să încline balanţa alegerilor de anul viitor din Ungaria?

− În alegerile din 2014 au votat aproximativ 99.000 de persoane din România. Evident, acest număr nu este suficient să câștigi alegerile, dar ar putea fi decisiv în cazul unor rezultate strânse.

Pentru 2018, Fidesz își propune să colecteze cât mai mult din voturile maghiarilor din străinătate, fiindcă domnul Orbán știe că nu are nicio șansă să își sporească numărul suporterilor din Ungaria.

Noi, Partidul Socialist, sperăm ca tot mai mulți oameni din România să realizeze că politica naționalistă a lui Orbán îi face și pe ei vulnerabili și că numai noi putem să garantăm că Ungaria va rămâne stat membru al UE.

− Cum se raportează partidul dumneavoastră la maghiarii din România?

− Când am fost ales președinte al MSZP, am luat imediat legătura cu liderii politici maghiari din România. A fost un gest simbolic, dar a avut și un sens politic practic: aș vrea să reușesc să conving diaspora maghiară că o schimbare de guvern ar fi în interesul ei.

Altfel, naționalismul Fidesz îi va îndepărta de Ungaria și va îndepărta și Ungaria de Europa pentru mult timp.

−La Tușnad, primul-ministru Orbán a spus că Ungaria nu a fost nicicând atât de aproape să redevină puternică. Credeți că strategia lui este să apeleze la nostalgia maghiarilor din Transilvania pentru a-și cimenta popularitatea în afara granițelor?

− Popularitatea lui este în scădere din pricina corupției pe scară largă a administrației și a distrugerilor pe care le-a făcut în sistemele de educație și sănătate.

Ceea ce încearcă el este să compenseze scăderea popularității printr-o campanie de ură împotriva refugiaților și pozează a fi mult mai puternic decât este în realitate.”