Presa în limba maghiară din Transilvania este preluată de FIDESZ

Bianca Felseghi

Senior Editor

Odorheiul Secuiesc, primăvara lui 2018. O mână de turiști israelieni, aflați în trecere prin zonă, sunt opriți și legitimați de polițiști în timp ce se plimbă alene pe stradă.

Ce se întâmplase? Oamenii de ordine fuseseră sesizați de mai mulți localnici îngrijorați, care i-au văzut pe cei 14 israelieni pe stradă și pe care i-a neliniștit ideea că niște necunoscuți cu bagaje, în grup compact, trec pe drum. Ziarul 444.hu scrie, de exemplu, că odorheienii au devenit suspicioși din cauza culorii pielii vizitatorilor. Care aveau, pe de-asupra, și un comportament suspect.

Mai pe scurt, localnicii îi luaseră pe turiști drept un grup de migranți ajunși în Secuime și chitiți, probabil, să ridice moschei și să suprime credința creștină, așa cum spune discursul oficial al premierului maghiar Viktor Orbán. Localnicii sună, deci, la Poliție.

Chiar dacă are iz de anecdotă, incidentul are implicații mult mai adânci. Și are de-a face cu faptul că, în ultimii ani, Guvernul Ungariei a devenit unul din cei mai mari jucători pe piața media din Transilvania, prin intermediul unui ONG care a cumpărat sau finanțează un număr însemnat de publicații locale din Secuime.

Analiștii fenomenului avertizează că este vorba despre o preluare în bloc a mijloacelor de informare în limba maghiară destinate maghiarilor din afara granițelor Ungariei. Criteriile de alocare a fondurilor sunt netransparente și tributare politicii partidului aflat la guvernare în Ungaria, FIDESZ, spun observatorii independenți ai fenomenului din țara vecină.

Un studiu lansat anul trecut arată o creștere a consumului de presă în limba maghiară al etnicilor unguri din Transilvania grație „încorporării” în spațiul media din Ungaria. Este un efect al strategiei transnaționale dezvoltate de guvernul maghiar.

Protest în Covasna 2008. „Autonomie teritorială pentru Ținutul Secuiesc”. FOTO: Arhiva Lucian Muntean (c)

FIDESZ și Asociația Pentru Spațiul Media Transilvan

Cel mai puternic nou jucător de pe piața media din Transilvania, dar și mediator al banilor puși la dispoziție de guvernul de la Budapesta, este un ONG: Asociația Pentru Spațiul Media Transilvan – ASMT (Erdélyi Médiatér Egyesület).

Asociația a fost înregistrată în 2013 în comuna Salard, satul Salard, județul Bihor. Grație unui proiect depus de aceasta pe lângă Ministerul Resurselor Umane din Ungaria, guvernul a decis finanțarea ASMT cu 1,9 miliarde de forinți, aproximativ 6 milioane de euro. Banii au fost alocați în martie 2019 și vin după ce, în 2017, o altă tranșă de 1,45 miliarde de forinți (4,5 milioane de euro) a fost, din nou, virată către România.

De atunci, ASMT a început să intre în acționariatul diverselor firme, edituri, radio-uri sau a deținătorilor de licențe de televiziune locală. Practic, presa maghiară din Transilvania este, acum, dependentă de banii trimiși de Viktor Orbán pentru a supraviețui.

Istoricul Mădălin Hodor: În 1989 a avut loc o diversiune militară executată de "armata secretă" a Partidului

Conspirațiile Revoluției: "turiștii sovietici" sau "Ceaușescu, vinovat pentru tot". Dar Securitatea?

Tatiana Niculescu: "Dacă n-ar fi fost asasinat, Codreanu ar fi rămas în istorie cel mult ca un personaj excentric"

INTERVIU. Autoarea recentei biografii a lui Codreanu vorbește despre legionarul care a ajuns idolul unui protestatar din orașul american Charlottesville.

Proiectul care a „convins” guvernul maghiar se numește Transilvania 3.0. Nu este foarte clar la ce se referă acest concept, dar el a fost vehiculat de un anumit Szilárd Demeter, care deține funcția de director a Muzeului de Literatură „Petőfi” din Budapesta. Szilárd Demeter nu deține nicio funcție în cadrul asociației, dar el este cel care le-a prezentat cititorilor de limbă maghiară viziunea guvernului maghiar asupra noii prese.

Despre Szilárd Demeter, publicația Átlátszó Erdély scrie că e un tânăr născut în România, în Odorheiul Secuiesc, absolvent de filosofie la Universitatea din Cluj-Napoca, fost asistent de presă al lui László Tőkés în perioada în care acesta și-a derulat primul mandat de eurodeputat, iar ulterior angajat al Fundației „Századvég”, „principalul think-tank al guvernului maghiar”.

În acte, ASMT este condusă de un consiliu director format din președinte, vicepreședinte și secretar. László Árpád Mohácsi este președintele ei, un fotograf și grafic designer din Oradea.

Fragment din editorialul

„Scrisoare către casă”, scris de 

Szilárd Demeter în 1 decembrie 2018, în publicația szekelyhon.ro

„Chestia e că noi suntem singurii care putem schimba situaţia: dumneavoastră acasă, iar eu aici, [tot] acasă. Asta în cazul în care dorim ca Ţinutul Secuiesc să existe.

Căci deocamdată ce există e România, pe cât există, în orice caz, își sărbătorește aniversarea de 100 de ani pe 1 decembrie. Aș spune că e problema lor, dar e și problema noastră. Acum o sută de ani, au cucerit Transilvania și Ţinutul Secuiesc pentru ei. Dar nu acesta a fost cel mai mare rău pe care l-au făcut Ţinutului Secuiesc. Ci prin faptul că, acum 50 de ani, în 1968, l-au împărţit pe judeţe. Iar noi am acceptat asta, și am schimbat macazul în mintea noastră. De atunci nu mai suntem secui, ci harghiteni, covăsneni, mureşeni, fiind secui doar dincolo de Cluj, la hoinărit.

În 50 de ani, s-a reuşit distrugerea în mintea noastră a tot ce au trăit strămoşii noştri timp de o mie de ani. S-a reuşit pentru că am lăsat noi să se întâmple acest lucru. Și ăsta e un motiv destul de bun pentru a ne gândi la ce se va întâmpla dacă nu ne adunăm în următorii 50 de ani. Poate ar trebui mai întâi să ne schimbăm mentalitatea. Acesta este motivul pentru care în cadrul Asociației Pentru Spațiul Media Transilvan am decis să nu fondăm un ziar din Odorhei, sau Ciuc, sau Gheorgheni, sau Târgu Mureşean, ci unul al Ţinutului Secuiesc. Şi nu construim o companie media secuiană, ci una transilvăneană.

Noi chiar credem că Ţinutul Secuiesc este unul și indivizibil. Din acest motiv nu suntem „independenți și obiectivi„. Nu putem privi Ţinutul Secuiesc de parcă am fi din afara lui. Nu putem fi independenți de comunitatea cu care şi despre care vorbim și nu putem fi obiectivi dacă/în cazul în care trebuie să consolidăm și să protejăm împreună această comunitate. De asta suntem noi pe lume. Pentru a fi cu toţii acasă în el”

Print screen al articolului în limba maghiară.

La începutul lunii iunie 2019, românii și ungurii s-au înfruntat în două proteste concomitente desfășurate în Valea Uzului, Harghita. FOTO: captură HotNews.

Unde au ajuns banii?

Publicația Átlátszó Erdély scrie că cele 6 milioane de euro au fost aprobate printr-o hotărâre de guvern, „cu scopul sprijinirii mass-mediei de limbă maghiară din Bazinul carpatic” și că banii vor ajunge la Asociația Pentru Spațiul Media Transilvan – ASMT în două tranșe a câte 950 de milioane de forinți (aproximativ 3 milioane de euro) prin Fondul Bethlen Gábor, fond care se ocupă cu finanţarea comunităţilor maghiare de peste hotare.

Asociația ASMT deține site-ul Főtér.ro. În momentul în care a primit prima tranșă de bani, aceștia au fost folosiți pentru a salva de la faliment cea mai mare companie media maghiară din Transilvania, Udvarhelyi Híradó SRL.

Societatea edita cotidienele Krónika, Vásárhelyi Hírlap, Csíki Hírlap, Gyergyói Hírlap, Udvarhelyi Híradó, săptămânalul Erdélyi Napló și unul dintre cele mai populare site-uri de limbă maghiară, szekelyhon.ro.

Udvarhelyi Híradó SRL se afla în portofoliul unei alte organizații din Ungaria, numită Fundația „Pentru Media de peste Hotare” (Határok Nélkül a Magyar Sajtóért Alapítvány). Aceasta a devenit acționar al companiei transilvănene în 2011.

Fundația „Pentru Media de peste Hotare” fusese controlată de Lajos Simicska, unul dintre colaboratorii lui Orbán și protagonistul unui scandal celebru în Ungaria. Când Simicska și Orbán au rupt relațiile, mai multe publicații finanțate prin aportul unor firme de stat au fost victime colaterale și au fost desființate. Magyar Nemzet, cel mai mare ziar al opoziției – care era deținut de fostul aliat al lui Orban și care s-a închis în primăvara anului trecut – s-a numărat printre ele.

Așadar, cele 5 cotidiene, săptămânalul și site-ul au ajuns în mâna ASMT. Lor li s-au mai adaugat Mix FM, Friss FM și Light TV, IX FM în Gheorgheni şi Izvoru Mureşului, dar și Feny TV din Gheorgheni și câteva publicații și site-uri de nișă: Nőileg havi magazin, cimbora.net (care este un portal pentru copii), Nethuszár și Székelyföld.ma, Háromszék, Székely Hírmondó, Nyugati Jelen şi Brassói Lapok.

Studiu – UDMR-ul a pierdut puterea în Transilvania în favoarea FIDESZ

Tamás Kiss este sociolog la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale și a publicat în iunie 2018 un studiu intitulat „Media Consumption and the Hungarian-Language Media in Transylvania” (Consumul Media și Media de limbă maghiară din Transilvania).

La momentul publicării, studiul citat nu a luat în considerare impactul Asociației Pentru Spațiul Media Transilvan asupra peisajului media, fiindcă finanțările record au venit ulterior.

„Un fenomen relativ nou este concentrarea în mâinile unor actori economici conectați cu aripa de dreapta a partidului FIDESZ condus de Viktor Orbán în țara vecină. Cel mai important jucător de pe piață este Fundația Pentru Media de peste Hotare, care deține patru cotidiene locale și cel cel mai important portal web de limbă maghiară szekelyhon.ro împreună cu singurul cotidian național în limba maghiară, care a supraviețuit pe piață, Krónika„.

Fragment din studiul

„Media Consumption and the Hungarian-Language Media in Transylvania”

Tamás Kiss

Într-un răspuns pentru PressOne, Tamás Kiss spune că intrarea în joc a Asociației Pentru Spațiul Media Transilvan – ASMT nu a făcut decât să accentueze procesul de concentrare a produselor mass media în mâna organizațiilor asociate cu partidul FIDESZ.

„Mi se pare că UDMR-ul are din ce în ce mai puțin control asupra mass-mediei maghiare din România ca urmare a acestor procese. De exemplu posturile radio au fost cumpărate mai ales de la antreprenori loiali (organizațiilor și elitelor locale) UDMR, adică de sub controlul UDMR au intrat sub control FIDESZ”, a precizat Kiss.

În 2010, în România, existau 117 organisme de presă destinate vorbitorilor de limbă maghiară, din care 58 erau ziare print, 54 de ziare online și 5 portale web importante. O treime dintre ele erau concentrate în Cluj-Napoca, deși orașul reprezintă mai puțin de 4% din populația maghiară din Transilvania.

După 2004, spune autorul în studiul citat, UDMR-ul a profitat de faptul că s-a aflat aproape constant la guvernare și a reușit să obțină alocarea unei serii de frecvențe locale de televiziune sau radio către antreprenori aflați în rândul clientelei de partid.

Posturile nu au performat, însă, și conform măsurătorilor, cel mai vizionat canal de televiziune, după Duna TV – care este canalul public din Ungaria și este singurul care are acoperire în toată Transilvania, era Pro TV-ul românesc, chiar și în Secuime.

Audiența discursului lui Viktor Orbán la festivalul Tusványos din Harghita, în 2017. FOTO: Raul Ștef.

Cu alte cuvinte, UDMR-ul nu a reușit să penetreze monopolul acestor două televiziuni. În 2007, însă, situația s-a schimbat total: cele mai vizionate trei canale de către etnicii maghiari din România erau și continuă să fie televiziuni din Ungaria: Duna TV, RTL Klub și TV 2.

Potrivit unui sondaj realizat de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale în 2013, maghiarii români se uită în medie 100 de minute pe zi la canale prin satelit din Ungaria, dublu față de timpul alocat canalelor românești.

Un exemplu de acțiune al ASMT a fost preluarea societății Prima Press SRL (fondată în 1999). Aceasta edita un ziar, un portal web și un radio.

Acum, Asociația pentru Spațiul Media Transilvan este acționarul unic și a numit administrator pe Zilahi Emeric Dionisie, un funcționar din Harghita. În 2017, Prima Press avea 5 angajați. În 2018, numărul acestora a fost de 169, iar cifra de afaceri a urcat la 10 milioane de lei, în condițiile în care în anul precedent abia sărise de 400.000 lei.

În iulie 2018, printr-un act adițional la actul constitutiv s-a modificat capitalul social al societatii prin majorarea capitalului social al SC Prima Press SRL cu suma de 1.499.790 lei. În noiembrie, Prima a deschis 10 noi puncte de lucru în Miercurea Ciuc și Odorheiul-Secuiesc.

Din octombrie 2018, Prima Press SRL este și unul dintre asociații care dețin marca Friss FM, împreună cu Asociaţia pentru Spaţiul Media Transilvan, după ce Asociația a fost cooptată în Agotika Invest SRL (fondată în 2006 sub denumirea Antal & Tamas SRL), iar acționarul s-a retras din afacere. Administratorul este același, Zilahi Emeric Dionisie.

Modificările de acționariat ale firmelor ce dețineau licențe de audiovizual în județele Harghita și Covasna s-au discutat și în ședințe al CNA din 15 mai și 9 octombrie 2018. Deși nu se regăsește în informațiile publice de la Registrul Comerțului, Asociaţia pentru Spaţiul Media Transilvan ar fi intrat în posesia a 90% din SC Kelet Info SRL, societate care deţine 3 licenţe audiovizuale: IX FM în Gheorgheni şi Izvoru Mureşului şi Feny TV în Gheorgheni.

Asociată unică figurează în acte Hodgyai Edit, soția unui UDMR-ist notoriu în zona Gheorgheni (Harghita). Într-o minută a CNA, se arată că ea și-ar fi cedat acțiunile ASMT.

Care e tendința presei în Ungaria?

În noiembrie 2018 în Ungaria a fost creată Fundația Central Europeană pentru Presă și Mass-Media (abreviată KESMA în limba maghiară). Fundația este, de fapt, un conglomerat uriaș de presă, fiindcă a concentrat sub aceeași umbrelă, în vederea finanțării, cele mai mari ziare, televiziuni și site-uri private din Ungaria.

Centrului de Cercetare Media Mérték din Ungaria (Mérték Médiaelemző Műhely), care e un ONG de monitorizare a presei, a analizat în mai 2019 care sunt efectele înființării KESMA (analiza este disponibilă în limba engleză).

„ Ceea ce pot să spun este că finanțarea mass-media de către guvernul Fidesz nu este niciodată transparentă, nu există criterii previzibile în acest sens și că urmărește exclusiv obiectivele politice”.

Polyák Gábor, reprezentantul Centrului de Cercetare

Media Mérték din Ungaria

În raportul lor se arată că în Ungaria nu există acces public la baza de date privind numărul de cititori, ascultători, spectatori și vizitatori online. Și, cum sunt puține instituțiile de presă care nu prezintă decât conținut politic, este greu de bătut în cuie un verdict privind parti pris-urile lor.

În general, corporațiile media dețin în portofoliu posturi generaliste, au și conținut politic, dar și divertisment.

Dar centrul Mérték a calculat într-un tabel finanțarea în miliarde de forinți primită de la KESMA și de la o serie de patroni ale căror interese sunt aliniate în mod deschis cu ale guvernului de o serie de publicații print, televiziuni, radiouri și site-uri. Analiza nu ia în calcul și mass-media publică, adică de stat, ci doar sectorul privat. Numai partea KESMA este de aproape 39% din piață, iar dacă sunt luați în considerare și ceilalți actori pro-guvernamentali, acest procent se ridică la 64% .

„Adăugând cifrele relevante pentru KESMA, mass-media pro-guvernamentală în mod evident pro-guvern din afara KESMA și mass-media publică, portofoliul total pro-FIDEZ cuprinde 77,8% din întregul segment de știri și afaceri publice”, se arată în studiul citat.

„Maghiarii din România devin ostaticii discursului orbanist”

Robert Adam a scris o carte în care analizează fenomenul populismului în România. El este politolog, specialist în spațiul Europei centrale și de est. L-am rugat să comenteze situația presei maghiare din România, în contextul în care Viktor Orbán este una din principalele figuri ale noului populism din UE.

„Guvernul Orban a devenit exportator de democrație iliberală în regiune. Demantelarea pluralismului mediatic răspunde unei logici deja aplicate în Ungaria, unde entități media defavorabile puterii au fost preluate de apropiați ai acesteia.

Practic, discursul orbanist vizează marginalizarea sau eliminarea din peisaj a vocilor critice. Modelul este aplicat și în Transilvania, cu consecințe funeste pentru libertatea de informare a maghiarilor de aici. Maghiarii din România devin ostatici într-un peisaj mediatic monopolist.

Сomentatori și jurnaliști cu o abordare critică sau nuanțată față de puterea de la Budapesta au fost scoși pe tușă. Viziunea eurosceptică și izolaționistă a puterii de la Budapesta este propagată și în spațiul mediatic de limbă maghiară din România. Este o situație gravă, cu consecințe pe termen lung. Pentru comparație, și România sprijină presa de limbă română din Republica Moldova, dar nu preia controlul acționariatului.

În concluzie, Budapesta este îndreptățită să sprijine presa de limbă maghiară din România și din alte țări din regiune, dar modul în care o face, distrugând diversitatea de opinie, este subversiv și pernicios.”

Imagine din Odorheiul Secuiesc. FOTO: Arhiva Lucian Muntean (c)

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€