Preşedintele, Baronul şi Şeful. Marea schemă națională de fraudare a fondurilor locale

Protagoniștii acestei istorii sunt următorii:

Horea Uioreanu − președintele Consiliului Județean Cluj în perioada 2012-2014. În cele ce urmează, îi vom spune Președintele.

Răzvan Pop − consilierul personal al lui Horea Uioreanu în acelaşi interval. Paznicul banilor.

Vasile Pogăcean − un afacerist local, specializat în construcții de infrastructură și contracte cu statul. Îi vom spune Baronul de Iclod.

Ioan Bene − milionar în euro aflat în siajul PSD Cluj, amic al fostului ministru Ioan Rus. Păstrând proporțiile evenimentelor, îi vom spune, fără să greșim, Șeful județului.

Ceea ce urmează să citiți este o schemă de fraudare a banilor publici. Are valoare de exemplu şi poate fi reconstituită, la o adică, în mai toate judeţele.

Pârghiile prin care fonduri primite de la Guvern, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), sunt direcționate către firme de casă au rămas neschimbate.

Partidele nu au niciun interes în a despărţi administrarea unui județ de interesele de grup.

Evenimentele de mai jos s-au petrecut în 2013 și 2014 și provin dintr-un dosar instrumentat cu minuţiozitate de Serviciul Teritorial al DNA Cluj.

În ianuarie 2018, dosarul a fost finalizat când o instanţă a Curţii de Apel Cluj i-a condamnat la închisoare cu executare pe Preşedinte, pe Şeful judeţului și pe Baronul de Iclod. Definitiv și irevocabil.

Această schemă, devoalată în cursul urmăririi penale, arată întâlnirea şi împletirea grupărilor care finanțează PSD cu grupările care finanțează PNL, fenomen ce creează o aparenţă de legalitate în atribuirea contractelor publice.

Dar modul în care sunt distribuiţi banii publici în urma negocierilor politice nu are la bază, nicidecum, nevoile comunităților locale.

2012, victoria USL: Horea Uioreanu (în cămaşă), alături de senatorul PNL Marius Nicoară şi de Remus Lăpuşan (cu cravată roşie), fost lider al PSD Cluj. Foto: arhiva Adevărul

"Mita a rămas o practică obişnuită în sectorul public. Legile nu au fost întotdeauna implementate în mod eficient, iar oficialii, inclusiv judecătorii, s-au angajat uneori în practici corupte cu impunitate.

Imunitatea de la urmărirea penală deţinută de actualii şi foştii membri ai Cabinetului care au fost şi membri ai Parlamentului a blocat uneori investigaţiile".

Fragment din Raportul privind Drepturile Omului în România, realizat de Departamentul de Stat al SUA
și făcut public pe 21 aprilie 2018

Care au fost acuzațiile din dosarul Uioreanu

Președintele a fost acuzat de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani.

El a pretins de la Baronul de Iclod suma totală de 693.224 de lei (pe care a primit-o în 10 tranșe), ca să direcționeze către firma acestuia, Com Impex Sinai, fonduri de la județ și din mecanisme financiare naționale.

În perioada 2012-2014, acelaşi Preşedinte a pretins de la Şeful judeţului suma de 300.000 de lei și a încercat să acopere primirea banilor cu contracte pentru servicii fictive.

În acea perioadă, SCC Napoca SA − firmă controlată de Şeful judeţului − derula două dintre contractele majore ale Clujului: construirea Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) și modernizarea pistei Aeroportului Internațional "Avram Iancu".

Preşedintele a fost condamnat la 6 ani și 4 luni de închisoare. Şeful judeţului a primit 3 ani şi 8 luni de închisoare, iar Baronul de Iclod, 3 ani de închisoare.

Şeful judeţului nu a fost de găsit după pronunţarea sentinţei, fiind dat în urmărire generală.

La sfârșitul lunii februarie 2018, a fost identificat în Italia, însă autoritățile italiene au respins cererea de extrădare. Astfel, el își va ispăși sentința prin arest la domiciliu pe o proprietate de-a sa, cumpărată în sudul Italiei.

Un fişier Excel denumit evb

Pe 17 martie 2014, un personaj marginal în această poveste dădea la DNA o declarație care avea să se dovedească esenţială în dosarul de corupție al Președintelui.

Martorul susținea că, în timp ce se afla pe un drum din localitatea Florești, lângă un baraj de pe Someșul Mic, a observat în boscheți o geantă de culoare deschisă.

Când a ridicat-o, a găsit în ea un laptop deteriorat.

"Am căutat în geantă pentru a verifica existența unor acte care să mă conducă la identitatea proprietarului, însă nu am găsit nimic în plus.

Ca atare, am hotărât ca în prima zi lucrătoare să mă prezint la o instituție de aplicare a legii, pentru predarea bunului găsit.

Am hotărât să predau bunul la DNA, deoarece mi-a lăsat impresia că este un bun de valoare ce probabil a fost distrus cu intenție".
_______

Nu vom afla, probabil, niciodată cum a ajuns martorul acolo, dacă el a primit sau nu vreun pont unde să caute laptopul ascuns.

Ce știm este că, pe hard disk-ul recuperat, procurorii au găsit un document revelator: un fișier Excel, parolat, denumit evb.

Era o prescurtare de la Evidența banilor.

Fişierul conţinea inventarul tuturor sumelor pe care Președintele le încasa de la persoane fizice sau de la firme, sub formă de donații sau de comisioane de 15% din valoarea contractelor publice obținute prin bunăvoința sa.

Paznicul banilor a recunoscut că laptopul îi aparținea și că banii contabilizaţi în evb reprezentau mita primită de Președinte.

El, Paznicul, ținea evidența încă din timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din 2012. Preşedintele fusese ales în vară, la locale; ca atare, în iarnă, soţia Preşedintelui, Elena, primise un loc eligibil pe lista USL şi devenise deputat.

Descoperirea în boscheți a laptopului de cancelarie de la Consiliul Județean a putut confirma informații obținute din interceptări telefonice.

Erau discuţii în care Președintele, Paznicul banilor și Baronul de Iclod vorbeau despre sume datorate "ca garanții" pentru bugetele lucrărilor publice câştigate de firme din clientela partidului.

Prima percheziție a DNA în biroul Paznicului s-a lăsat doar cu ridicarea de documente.

Colegii săi ascunseseră calculatorul cu preţiosul fişier evb şi îl înlocuiseră cu altul, dovadă că se știa ce conținea acel laptop.

Într-o discuție ulterioară, Președintele îi cerea Paznicului să distrugă hard-ul laptopului.

"I-am spus că aveam evidențele banilor primiți de la el de la oamenii de afaceri și modul în care au fost cheltuiți, știa exact la ce mă refer și m-a întrebat de ce țineam o astfel de evidență.

I-am explicat că voiam să mă pot justifica în fața lui asupra tuturor sumelor primite și a modului în care au fost cheltuite, el mi-a spus că nu e bine să țin acea evidență, iar eu am promis că voi distruge hardul laptopului meu Samsung. (...)

Președintele mi-a subliniat să o fac cât mai repede. Luni dimineața, când am revenit la birou, am spus președintelui că am distrus calculatorul, că l-am călcat cu mașina", avea să scrie Paznicul în declaraţia dată la DNA.

"Eu îs unu' micuț într-o schemă foarte mare și am picat așa, schemă mare, schemă mare…"

(Răzvan Pop, alias Paznicul banilor,
într-o interceptare din 21 martie 2014)

*

Ce era atât de compromiţător în fișierul evb, încât să fie nevoie ca hard-ul să fie strivit sub roţile maşinii?

Între altele, în tabel erau trecute sume pe care Președintele le primise de la Baronul de Iclod.

Din fiecare contract public acordat Baronului − dar din fiecare −, 15% trebuia să se întoarcă la Președinte și la partid.

Așa că sumele erau calculate matematic. De altfel, Baronul i s-a şi plâns Preşedintelui că procentul era prea mare, cerându-i să-l reducă la 10%.

Discuția a avut loc la o înmormântare, unde s-au nimerit să participe amândoi.

Baronul i-a spus că plătise "сam un miliard (de lei vechi − n.r.) și că avea de gând să plătească în continuare, numai că dorea să știe ce alocări se vor face în acest an de la bugetul CJ Cluj".

Președinte: Vasile mi-o dat 20 de mii, deci să-ți notezi în cheia…. 20 de mii.
Paznicul banilor: Da, asta voiam să te întreb, câți ți-o dat, să știu să-mi notez. Țin evidența, totuși.

(Discuție interceptată în 13 mai 2014)

*

Iată cum funcționa înţelegerea, aşa cum reiese din sesizarea din oficiu a DNA (10 ianuarie 2014):

"... funcție de finalitatea urmărită, funcționarii din cadrul CJ Cluj acționează împreună, respectiv președintele (Horia Uioreanu, PNL), vicepreședintele (Ioan Oleleu, PSD), angajați (Mariana Rațiu), consilieri județeni (Lăpușan Remus, PSD) și consilieri personali, pentru acapararea contractelor relevante financiar, de zeci de milioane de euro, destinate către același om de afaceri, urmărind obținerea unor sume de bani semnificative prin fraudarea bugetelor alocate contractelor respective.

La fel, în situații punctuale determinate de interese de grup restrâns, s-a stabilit că cei anterior enumerați se reașază în două tabere și, folosindu-și prerogativele funcțiilor, informațiile deținute în virtutea acestor funcții, acționează pentru atribuirea contractelor de mai mică anvergură unor societăți agreate, însă numeroase, ceea ce face ca folosul obținut să fie și în acest plan semnificativ".

Grație acestui mecanism, firma Baronului a primit contracte pentru drumuri și canalizare în localităţile Fizeșul Gherlii, Iclod, Livada, Fundătura, contract pentru realizarea unei stații de epurare în Fizeșul Gherlii, dar şi privind repararea unei școli din Bonțida.

Canalizarea, spre exemplu, a fost finanţată cu bani primiţi de la Guvern prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL).

Inventat şi implementat de Liviu Dragnea în mandatul său de ministru al Dezvoltării Locale, acest mecanism de finanţare avea să devină cunoscut în presă drept "Puşculiţa PSD".

Analizat în 2016 de organizaţia Expert Forum, PNDL a fost descris ca fiind un program național de finanțare a baronilor locali.

În 4 ani (2012-2016), provincia a absorbit aproape 1,3 miliarde de euro din acest fond de investiţii. Cei mai mulți bani au ajuns în conturile unui grup de firme cu dosare penale, aflate în strânse legături cu autorităţile locale.

În lista Președintelui, de exemplu, introducerea canalizării în cele patru localități amintite a însemnat 23,9 milioane de lei viraţi în conturile Baronului.

Vasile Pogăcean, alias Baronul de Iclod, la proces. Foto: Raul Ștef

În apărarea sa, Președintele a susţinut că "nu avea atribuții directe în selectarea lucrărilor ce urmau a fi incluse pe listele de propuneri", însă acest lucru nu este adevărat.

Şi asta din simplul motiv că lista proiectelor propuse pentru finanțare prin PNDL era alcătuită, potrivit metodologiei impuse de OUG 28/2013, de Consiliul Județean.

"Exista o prioritizare politică, fiind alese în mod predilect consilii locale cu primari aparținând partidului aflat la putere (...) Listele de propuneri erau aprobate de Ministerul Dezvoltării în forma în care erau înaintate.

Or, față de modul de lucru din cadrul CJ Cluj, dominat la acel moment de PNL, era evident că întocmirea de o anumită manieră a listei cu propuneri putea avantaja sau nu anumite primării, Pogăceanu preferând calea ușoară a achitării unei sume de bani sub formă de comision pentru a-și asigura concursul necondiționat al lui Uioreanu". (Fragment din documentul de punere în mișcare a urmăririi penale)

Baronul de Iclod: Mă, spune-i la Horea, ascultă ce îți spun eu, că, dacă se mișcă lucrurile rapid și ăsta, mă ocup de avans, de tăt.
Paznicul banilor: Da.
Baronul de Iclod: [neinteligibil] Îmi bag pu... de socoteală, asta tăt ce trebe, numa' să apuc prima decontare, înțelegi? După aia le băgăm noi pe facturi, știi ce zic…. Doamne ferește, să mă tai cu drujba, că nu zic nimica. Înțelegi ce îți spun?

(Interceptare din 21 martie 2014,
de la restaurantul "Fabrica de Bere")

Ca să-și îndeplinească partea sa din învoială, Președintele îi lua tare pe primarii liberali din localităţile unde Baronul derula proiecte finanţate prin PNDL.

Aceşti primari trebuiau să se mişte repede ca să fie printre primii cărora li se decontau lucrările de la Centru.

O discuție relevantă pentru raporturile de putere dintre județ și comune a avut loc în 14 aprilie 2013. Interlocutori − Președintele și primarul din Fizeșul Gherlii, Ionel Mânecan.

Președinte: Dom' primar, Uioreanu!
Primar: Cu respect, domnule președinte!
Președinte: Ați făcut cerere pentru banii ăia care vi i-am acordat?
Primar: Ce să fac?
Președinte: Cerere la finanțe pentru banii ăia care vi i-am acordat?
Primar: Da, cred că o făcut…
Președinte: Nu "cred", că aici nu mere cu cred!
Primar: No bine, pentru ăia 10?
Președinte: Ce 10?
Primar: Sau cât e?
Președinte: Care ți i-am alocat, mă! Tu vorbești cu mine sau vorbești cu alții? Ai făcut cerere la finanțe pentru banii care ți i-am dat?
Primar: Da, o făcut contabila…
Președinte: Sigur?
Primar: Eu așa știu, că o făcut și o dus-o la Cluj…
Președinte: Nu așa, sun-o acuma să vezi dacă o făcut cerere și, dacă nu, să facă cerere mâine dimineață, dacă vrei să intri în prima tranșă.
Primar: Mâine îs în Cluj…
Președinte: Nu tu. Să fie hârtiile. Faci ce vrei.
[...]
Președinte: Zi, primare, cum îi?
Primar: E în regulă, pentru stație am făcut cererea.
Președinte: E făcută cererea. Bun. Bine, aia-i important.
Primar: Am făcut-o aia, nu-i nicio problemă. Că așa m-ați luat de tare, că m-am pierdut!
Președinte: Te-am luat tare că trebuie să le știi, la orice zi și noapte.

Numai că banii trimişi în judeţ prin PNDL nu erau ușor de distribuit. Și celelalte partide își reclamau felia.

Într-o discuție transcrisă la dosar, Paznicul banilor povestea cum, reuniţi în ședință, reprezentanții PSD, PNL și UDMR fuseseră cât pe ce să se ia la bătaie, fiindcă nu reușeau să împartă plăcinta:

"No, stai să vezi, pe Ordonanța 28 numa' nu ne-am bătut, mă. O venit ăia 22 de milioane de lei, PSD-ul o zis − «noi împărțim 11». (...)
UDMR-ul o zis 
 «noi împărțim 8, că așa ni s-o zis de la partid», și PNL-ul, noi am zis −«mă, noi ar trebui să împărțim 7, că așa se împarte legal». No, dacă faci suma, îi mai mult…"

(Răzvan Pop, Paznicul banilor)

Din comisioanele strânse şi inventariate în Excel, Președintele și-a plătit impozitele către stat, i-a înființat soţiei o firmă de consultanță, și-a schimbat anvelopele la mașină, și-a plătit cotizația de la Asociația de Vânători și i-au mai rămas şi de concediu.

Cam ce face un om obișnuit cu salariul pe care l-a muncit.

Preşedintele.

Om cu frică de Dumnezeu, Baronul − fost membru PSD, pe urmă candidat PNL la primăria Iclod − a donat Mănăstirii Nicula unul dintre clopote și a asfaltat drumul pelerinilor. Enoriaş al Bisericii Baptiste, el "a mers la biserică de mic și a intrat în contact cu învățătura Bibliei".

În dosar există şi o declaraţie a unui preot ortodox care a beneficiat de ajutorul său:

"Consider că ceea ce i s-a întâmplat, faptul că ajuns în detenție se datorează stării decăzute a societății în care trăim, el fiind o victimă a unui sistem corupt prin care a vrut să răzbească pentru a putea să dea mai departe de lucru muncitorilor săi și pentru a pune pe masa acestora și a familiilor lor o bucată de pâine".

"Acești bani i-am dat la începutul lunii aprilie 2013 lui Pop Răzvan, când acesta s-a prezentat la sediul firmei mele din Iclod undeva la sfârșitul programului de lucru. Pop Răzvan mi-a mulțumit în numele partidului și mi-a spus că contează în continuare pe sprijinul meu, context în care i-am spus că sunt de acord să îi dau sume mai mici de bani pentru diverse probleme ale partidului".

(Fragment din declarația
Baronului de Iclod, Vasile Pogăcean)

Cum s-a modernizat Aeroportul

În acest peisaj s-a petrecut și una dintre cele mai mari devalizări comise în ultimii 10 ani asupra bugetului public al judeţului Cluj.

În prim-planul operațiunilor s-a aflat patronul firmei de construcții Napocamin SA, Ioan Bene: Șeful județului, cum am convenit să-i spunem.

Printre altele, Napocamin controla şi SCC Napoca SA, firmă condusă încă de la începutul anilor '90 de un personaj important al judeţului − Ștefan Dimitriu, șeful Camerei de Comerţ şi Industrie şi membru în ceea ce cândva purta numele de Grupul de la Cluj.

Napoca SA a fost firma desemnată de Consiliul Județean să gestioneze construirea Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) − contract evaluat iniţial la 35 de milioane de lei.

În același timp, Napocamin se ocupa de modernizarea pistei de aterizare de la Aeroportul Clujului.

În 2013-2014, aceste două lucrări de infrastructură erau cele mai bănoase contracte publice din județ. Ambele fuseseră, deci, adjudecate de firme controlate de Şeful judeţului şi apropiate celui mai influent grup ardelean din PSD.

Cum s-a întâmplat acest lucru?

Șeful județului contribuia şi el, la fel ca Baronul de Iclod, la pușculița privată a Președintelui, chiar dacă acesta era liberal.

Una dintre metodele prin care se mascau tranșele de bani care ajungeau de la Șeful județului la Președinte era comandarea unor așa-zise sondaje de opinie la o firmă de încredere a PNL − Centrul de Cercetări și Studii Calitative și Cantitative SRL (CCSCC).

Acest Centru elibera facturi pentru sumele care le erau comunicate pe linie de partid.

"Licitația a fost făcută, sigur că la un moment dat o echipă de la băieții ăștia a' lui ACI; mă rog, Grup 4, i-am pus pe doi din Beclean să conteste, nu au avut ce să conteste, că ăia nici măcar nu se încadrează, că sunt 2 angajați. Știi? Dar de formă. (...)

Doar că, după câștigare, după ce a fost licitația, noi am tras în 4 zile, am tras betoanele acolo (...) Dar problema care este? Sigur că nici pista veche nu se termină dacă noi aveam făcute în avans 4 luni de zile, lucrări care ei nu le autorizaseră, ca să mă înțelegi..."

Ioan Bene, alias Şeful judeţului,
într-o interceptare din dosar

Inaugurarea lucrărilor de modernizare a pistei Aeroportului: preşedintele Horea Uioreanu (primul din stânga) și directorul Aeroportului, David Ciceo (cu ochelari), împreună cu Crin Antonescu (pe atunci, liderul PNL), senatorul Marius Nicoară (al treilea din stânga) şi fostul senator PSD Alexandru Cordoș (primul din dreapta). Foto: Raul Ștef

În mandatul Preşedintelui Uioreanu, Şeful judeţului a fost omul de afaceri care a primit cele mai mari contracte publice.

Preşedintele îi spunea "Profesore", Ioan Rus îl apela cu "Bătrâne", iar directorul Direcției judeţene de Drumuri și Poduri, Călin Platon, îi raporta telefonic cui face plăți.

În cazul Aeroportului, Şeful judeţului a decis, pur şi simplu, să construiască altă pistă decât cea din contract. Una cu 50 de milioane de lei mai scumpă.

După ce a turnat-o, a început să facă presiuni asupra autorităților judeţene să-i pună în legalitate "investiția".

Dispreţul său pentru banii publici este uimitor.

La dosar este transcrisă o discuție cu unul dintre directorii firmei sale − Dan Șerban, fiul unui fost președinte al Consiliului Judeţean (Grațian Șerban, PSD) −, în care cei doi se sfătuiau ce tip de pistă să toarne la Aeroport.

Contractul semnat cu o instituție publică nu părea să reprezinte nici o presiune pentru ei.

Dar disprețul pentru lucrările plătite din bani publici se vădeşte în mai multe contexte.

De pildă, când arhitectul-șef al județului vrea să meargă la Aeroport pentru a studia ce fel de investiție realizează acolo firma Napocamin.

Șantierul pistei cu probleme de la Aeroportul clujean. Foto: Raul Ștef

Momentul se reflectă într-o conversaţie telefonică în care directorul firmei și comandantul Aeroportului, David Ciceo, fac planuri cum să-i blocheze arhitectului intrarea în Aeroport, pentru a nu afla tipul și stadiul investiției.

Astfel, Ciceo i se plânge constructorului că primarul Emil Boc i-ar fi indicat să se grăbească cu demararea investiției, chiar și fără autorizație, și să rezolve ulterior "hârtiile".

În aceeași zi, șefa Direcției de Dezvoltare a Consiliului Judeţean îl sună pe arhitectul-șef:

"Ce faci, Jean-Claude Van Damme, unde ești?"

Amuzat, arhitectul îi spune că nu a dat bir cu fugiții și că insistă să ajungă la investiția din Aeroport.

Ceea ce aveau să constate cei doi era că, într-adevăr, Napocamin SA turnase altceva decât în contractul de licitație – mult mai scump – și după un proiect diferit de cel prevăzut în contract.

Diferențele sunt atât de grave, încât șefa de la Dezvoltare îi spune, la telefon, unei colege:

"Îți spun, eu nu mai ascund nimic și cu riscul de a mă da afară".

Două luni mai târziu, vicepreședintele de atunci al Consiliului Judeţean, PSD-istul Ioan Oleleu, le trimitea câtorva directori din instituţie o circulară prin care le solicita să analizeze cazul și să prezinte "soluții" la problema pistei.

Potrivit unei investigații ulterioare a DNA, în acea perioadă Ioan Bene − Şeful judeţului − i-a dat şpagă o vilă comandantului Aeroportului. David Ciceo este trimis în judecată în acest dosar.

"Mă, de la Consiliul Județean nu intră nici Dumnezeu pe aeroport! Când spun eu!"

Ioan Bene, Șeful județului

O altă decizie prin care Şeful judeţului şi-a arătat dispreţul pentru statul român şi banii publici a condus la recentul accident ecologic de la Cluj.

Fără vreo expertiză sau autorizaţie, firma care construia Centrul de Management Integrat al Deşeurilor a început să excaveze pământ din dealul de la Pata Rât.

Acel pământ a fost transportat la Aeroport, aflat în apropiere, şi folosit drept umplutură la turnarea pistei.

În timp, acele excavări ilegale au destabilizat dealul în asemenea măsură, încât au favorizat o masivă alunecare de teren a imensei cantităţi de gunoi de acolo.

Aşa s-a ajuns, ca într-o joc de domino, la infestarea pârâului Zăpodie şi, prin el, a râului Someșul Mic, cu apă reziduală și levigat. (PressOne a scris despre acest accident ecologic aici și aici.)

Ioan Bene (Şeful judeţului) adus în fața instanței. Foto: Raul Ștef

Şeful judeţului nu s-a oprit aici. Cu de la sine putere, ca-ntr-un stat mafiot, s-a apucat să construiască o platformă de parcare pentru avioane, în interiorul Aeroportului.

Iată un fragment din actul de urmărire penală:

"(...) pe fondul cointeresării materiale a directorului regiei autonome A.I. Cluj, Ciceo David Ioan, precum și a președintelui CJ Cluj, Uioreanu, omul de afaceri Bene Ioan, deținătorul societății de construcții Napoca SA, a convenit cu aceștia să realizeze în continuare lucrări din Etapa II a proiectului, în sensul de a construi platforma de parcare aeronave Apron 4, în lipsa oricăror forme legale și transparente de evaluare și acordare a unei astfel de lucrări finanțate din bani publici, prin ignorarea principiilor concurenței și transparenței stabilite de legiuitor".

Arhitect: Auziți. Stai să-ți spun în felul următor, să nu mai cauți dealul, că ți l-am găsit.

Director: E la aeroport, nu, dealul?

Arhitect: Îhî…

Director: Ce ți-am spus?

(Discuție între arhitectul-șef al județului, Claudiu Șalanţă,
și directoarea de dezvoltare a județului, Mariana Rațiu)

"Așadar, cu bunăvoința inculpatului Bene Ioan, arhitectul-șef al județului și colega sa au reușit să efectueze un control la șantierul din cadrul Aeroportului, unde au constatat nemijlocit realizarea de lucrări în afara autorizației.

O altă împrejurare constatată de membrii echipei de control s-a referit la descoperirea folosirii în cadrul lucrărilor de la APRON de material de construcții (pământ) provenit de la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, lucrare ce se afla în executarea aceluiași constructor, unde beneficiarul CJ a constatat anterior efectuarea de excavări ilegale și sustragerea de material de construcții care puneau în pericol CMID-ul prin posibilitatea de surpare a unui versant al construcției".

Și nu doar atât. Pista nou construită de Șeful județului se învecinează cu albia Someșului.

Firma Napocamin nu s-a sfiit să scoată balast, tot fără aprobare, și să îl folosească pentru pista Aeroportului. Albia nu a mai fost consolidată astfel încât să permită acest gen de lucrări.

Președintele Horea Uioreanu este acum în puşcărie.

La intrarea în sala de şedinţă a Consiliului Judeţean, portretul lui e cel mai recent în şirul celor care au condus instituţia după Revoluţie.

Din mandatul său încheiat cu o arestare au rămas o pistă de aeroport care "prezintă degradări/deteriorări inadmisibile încă din perioada de garanție" (potrivit unui comunicat dat de succesorul său, Alin Tișe), câteva drumuri comunale, acoperișul unei școli din comuna unde are loc festivalul Electric Castle, dar şi această poveste, de spus și de luat aminte.

Ioan Bene, Şeful judeţului, se bronzează undeva în sudul Italiei.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează