VIDEO. Cum se scurge apa din lacul toxic de la Pata Rât până în râul Someșul Mic

Sute de mii de litri de apă toxică din lacul de 9 hectare care se formase lângă vechea rampă de gunoi a Clujului s-au scurs în Someșul Mic în ultimele două săptămâni.

Acest lac de levigat − lichid toxic rezultat din trecerea apei prin deșeuri − a fost degajat intenționat în pârâul Zăpodie, afluent al râului Someșul Mic, care trece prin Cluj-Napoca.

Garda de Mediu Cluj acuză conducerea Consiliului Județean, care este beneficiarul proiectului de management integrat al deșeurilor, că ar fi dat undă verde acestei operațiuni.

Comisarul-șef al Gărzii de Mediu Cluj, Ioan Borș, a declarat pentru PressOne că a semnat personal amenda de 100.000 de lei aplicată Consiliului Județean, după ce inspectorii Gărzii au surprins utilajele care săpau un șanț de scurgere între lacul de levigat și albia pârâului Zăpodie.

Borș spune că nu există dubiu privind intenționalitatea și că șanțul a fost executat mecanizat.

"Acel canal s-a săpat fără niciun aviz de la Mediu sau de la altcineva. Am depus o plângere penală in rem împotriva Consiliului Județean", a precizat comisarul-șef.

Aceasta este cea de-a doua plângere penală în care Consiliul Județean este acuzat că permite poluarea mediului înconjurător.

În replică, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe (PNL), îi acuză pe șefii instituțiilor deconcentrate că ar opera la comanda PSD pentru a-l discredita.

Comunicatele de presă semnate de Tișe în ultimele zile sunt declarații politice simpliste și furibunde, care eludează responsabilitatea Consiliului Județean în gestionarea stării de urgență de la Pata Rât.

La baza muntelui de gunoi (în dreapta), apa a început să curgă pe pârâul Zapodie în jos, către vărsarea în Someșul Mic. Foto: Raul Ștef

De altfel, în ciuda amenzii primite de la Garda de Mediu, Consiliul Județean nu a făcut nimic pentru a diminua scurgerile din lacul de levigat înspre Someșu Mic, prin afluentul Zăpodie.

Activiștii de mediu spun că, în decursul a două săptămâni, nivelul apei din lacul toxic a scăzut cu circa 80 de centimetri. Un calcul sumar arată că, la o suprafață de 9 hectare, cantitatea de levigat scursă în Zăpodie și apoi în Someș este de ordinul zecilor de mii de metri cubi.

Urmele nivelului la care a fost lacul toxic sunt vizibile pe stâlpii de electricitate aflați de-a lungul centurii ocolitoare a Clujului, care au stat luni în șir în apă.

"În urma unor lucrări în corpul şi zona adiacentă depozitului, a fost îndepărtat total barajul creat iniţial pentru stoparea scurgerii de levigat și a amestecului de apă și levigat în pârâul Zăpodie, din lacul format în amonte de obturarea albiei pârâului Zăpodie".

Fragment din răspunsul Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa la solicitarea PressOne

Până de curând, pârâul Zăpodie era un curs de apă mai mult decât minor, însă din 22 martie încoace, debitul i-a crescut semnificativ.

Reprezentanții Apelor Române au recoltat probe din pârâu și le-au comparat cu rezultatele analizelor anterioare. Ei spun că indicatorii concentrațiilor pentru reziduu fix, cloruri și azot total sunt în scădere.

În aval însă, există o problemă.

"Pe râul Someșul Mic, în aval de confluenţa cu pârâul Zăpodie, pentru prelevările din această perioadă, valorile concentraţiilor indicatorilor de calitate analizaţi s-au situat sub valorile mediei anuale pentru anul 2017, cu excepţia indicatorului de calitate CCO-Crom, ale cărui valori sunt mult mai ridicate decât cele normale".

CCO-Crom înseamnă consumul chimic de oxigen.

Încă din primele analize de laborator, efectuate în septembrie 2017, această substanță nocivă apărea în compoziția levigatului − "sucul" de gunoi care s-a adunat și băltește lângă rampa de deșeuri de la Pata Rât − având valori care depășeau de peste 48 ori limitele admise.

Confluența pârâului Zăpodie cu Someșul Mic. În prim-plan, apa toxică de culoare mare care se scurge de la Pata Rât se varsă în cel mai mare flux de apă din zonă. Foto: Raul Ștef

*

Poluarea de la Pata Rât este o problemă ecologică majoră pentru Cluj-Napoca, deoarece scurgerile și acumularea de levigat, dar și alunecările de teren au stopat lucrările de închidere a vechii rampe de gunoi, care funcționează în partea de est a orașului din anii '70.

În plus, Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), care se construiește în apropierea rampei de la Pata Rât, nu funcționează încă, iar gunoiul este depozitat pe o rampă provizorie.

Primăria Cluj-Napoca susține că, în oraș, circa 25% din gunoi este colectat selectiv.

Körösfőy Sandor, președintele Asociației Ecologice Floare de Colț, spune că această afirmație creează o falsă impresie.

El susține că, în fapt, gunoiul nu este selectat la Cluj și că Sistemul (județean) de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) − care presupune tot traseul, de la colectare până la sortare și valorificare − nu funcționează și, probabil, nu va funcționa niciodată.

"SMID-urile n-au fost gândite inițial ca să rezolve problema deșeurilor într-un județ. Înainte de ele au existat niște proiecte PHARE, care au creat sisteme locale mai mici. SMID-urile trebuia să conecteze aceste zone de colectare selectivă deja funcționale.

Deoarece nu s-au făcut, SMID-ul trebuie să rezolve și această problemă, însă țintele de colectare în UE au luat-o înainte, că noi SMID-ul trebuia să îl lansăm în 2015.

Așteptând SMID-ul, timpul trece peste noi, și trece și termenul de implementare a parametrilor ceruți. Și o să fim iarăși disperați, și iar ne vom chinui să ajungem din urmă.

Cel mai simplu ar fi ca primăriile care fac parte din acele Asociații de Dezvoltare Intercomunitară să-și dea seama că ar putea măcar să se pregătească pentru când va fi gata SMID-ul, și atunci ar putea să preia controlul județean de pe acum și să înceapă programul de colectare selectivă.

Noi deja am putea face primii pași pe o colectare selectivă și pe un management integrat de deșeuri, chiar și fără funcționarea SMID-ului", spune Körösfőy Sandor.

Pârâul Zăpodie ajunge în Someș trecând la câțiva zeci de metri de aria Aeroportului Internațional "Avram Iancu" din Cluj-Napoca.

În ceea ce privește stadiul lucrărilor la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, nu există rapoarte sau termene de finalizare clare, iar alunecările de teren din zonă nu fac decât să împiedice avansul.

"Am văzut niște foreze verticale, care sunt folosite în situații când există alunecări de teren. Oficial, nu ni s-a spus că există alunecări, dar bănuiala este că așa se întâmplă.

Dealul acesta e cunoscut. Și când s-a construit Centura ocolitoare au fost probleme similare. Este exact același deal, aceeași structură. Cred că nu se va putea finaliza Centrul de Management Integrat al Deșeurilor. Nu s-a spus asta, dar cred că așa va fi", consideră Körösfőy Sandor, care a fost consultant al proiectului de la Cluj-Napoca și care coordonează acum un proiect similar în orașul Târgu Lăpuș din județul Maramureș.

Acolo, colectarea selectivă a ajuns la 70%.

Albia pârâului Zăpodie s-a lărgit, după ce s-a creat șanțul care permite scurgerea apei din lacul toxic. Foto: Raul Ștef