Presa în pandemie: cu o mână se iau bani de la guvern pentru a informa corect, cu cealaltă se scriu știri alarmiste sau false care alimentează confuzia

„S-a vaccinat Eriksen acum 12 zile sau nu? Cei de la Inter se contrazic în declarații”, titra Digi Sport pe 13 iunie, la o zi după ce căpitanul naționalei de fotbal a Danemarcei, Christian Eriksen, se prăbușea pe teren, în timpul unei partide Euro 2020, ca urmare a unui stop cardio-respirator. Și cum clickbait-ul din titlu nu era de ajuns, pagina de Facebook a site-ului/televiziunii plusa cu un status la fel de alarmist: „Detaliul care stârnește controverse în cazul Eriksen. Medicul lui Inter: «s-a vaccinat anti-COVID»”. 

Autorul (anonim, pentru că materialul e semnat sec, „Digi Sport”) se ferește de un verdict categoric, dar intenția e clară: de a lega prăbușirea lui Eriksen de vaccinare. Interesantă e și sursa pe care se bazează toată știrea: un cont de Twitter cu 195 de followeri care susținuse, în mod fals, că medicul șef al formației italiene Inter Milano – echipa la care evoluează Eriksen – ar fi spus, într-un interviu acordat postului Radio Sportiva, că jucătorul danez se vaccinase cu Pfizer. Eriksen nu se vaccinase, potrivit directorului clubului, iar postul de radio citat a negat că interviul menționat în tweet ar fi avut loc vreodată. 

Deși informația că Eriksen fusese vaccinat a fost infirmată rapid, știrea se află și astăzi pe site-ul Digi Sport, cu același titlu, cu aceeași sursă mincinoasă, textul nefiind amendat sau revizuit în vreun fel.

În paralel, pe pagina de Facebook oficială, dedicată campaniei de vaccinare, românii au putut vedea pe tot parcursul lunii iunie cum rata de imunizare anti COVID-19 a scăzut de la zi la zi, fără speranțe mari de redresare. 

„Banii pentru presă au fost o greșeală”

Compania mamă de care aparține Digi Sport, RCS&RDS SA, a avut dreptul, de-a lungul pandemiei, la 1,3 milioane de euro, bani publici, veniți ca urmare a Ordonanței de Urgență 63/2020. În mod normal, ajutorul bănesc ar fi trebuit să încurajeze o instituție de presă precum Digi Sport să ofere informații corecte – dacă nu în general, măcar pe subiecte precum pandemia și vaccinurile. Doar că n-a făcut-o întotdeauna. Iar gherla cu Eriksen nu este un caz singular în presa românească ajutată de stat cu bani să „informeze corect”. 

Totul a început anul trecut, când a devenit evident pentru toată lumea că avem de-a face cu o criză sanitară care va afecta financiar mai multe sectoare ale economiei, inclusiv piața media. Sub pretextul acestei îngrijorări, mai multe instituții de presă mainstream – publicații tipărite/online sau televiziuni/radiouri – au cerut ajutor de la guvern. 

Cerințele pieței media – consemnate de Pagina de Media într-un articol din 24 martie 2020 – au variat de la o instituție la alta. Site-urile și presa scrisă în general au solicitat amânarea cu trei luni a plății taxelor către stat, pe motiv că piața de publicitate din online ar fi picat cu 50% din cauza restricțiilor, în timp ce televiziunile și radiourile au cerut o amânare și mai mare, de jumătate de an. 

„Finanţarea prin publicitate a radiourilor şi televiziunilor va fi mult redusă ca urmare a faptului că majoritatea clienţilor de publicitate îşi vor diminua sau chiar închide activitatea temporar”, argumentau televiziunile și posturile de radio. 

Totodată, presa scrisă – categorie în care intră și site-ul Digi Sport – a cerut „bugete de sprijin” pe timp de criză, care să „permită crearea unor mecanisme de filtrare fake-news/clickbait”, în timp ce industria audiovizuală și-a dorit să fie printre beneficiarii fondurilor UE ce aveau să fie acordate pentru contracararea efectelor pandemiei. 

„Trebuie reţinut că radiourile şi televiziunile sunt reglementate de 28 de ani de legea audiovizualului, ceea ce face ca radioul şi televiziunea să fie mijloacele de comunicare în masă în care corectitudinea informaţiilor este garantată şi riscul de fake-news este exclus, precum şi în care principiile referitoare la valorile democratice şi ale drepturilor omului sunt respectate fără excepţii”, se arăta, acum un an, în solicitarea trimisă de Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA) către guvern. 

Pe scurt, înțelegerea a fost ca niște entități media private să asiste Guvernul în campania de informare privind noul coronavirus, în schimbul unor bani sau beneficii fiscale care le-ar fi ajutat pe acestea să nu iasă foarte șifonate din criză.

O lună mai târziu, Pagina de Media anunța că presa va urma să primească 40 de milioane de euro din partea statului. 55% din acești bani urmau să le revină televiziunilor, 23% mediului online, 12% posturilor radio, 5% presei scrise tipărite și 5% altor domenii conexe.

Criteriul alocării banilor a fost simplu: mărimea audienței. Atât.

„A fost o greșeală din start. Nu a fost nici transparență, nu a existat nicio metodologie cu criterii calitative, s-a mers pe criteriul audienței, care se obține prin clickbait și prin scandal.

Mai rău, au decredibilizat bruma de presă decentă care mai era în țară, pentru că, de fapt, au consolidat stereotipul că presa e vândută, plus că au finanțat instituții de presă care au pus umărul nu neapărat la dezinformare, dar la creșterea gradului de confuzie în rândul publicului”, a explicat pentru PressOne Ionuț Codreanu, analist media în cadrul ActiveWatch, ONG care se ocupă cu monitorizarea presei românești.

Din acest motiv, al alocării banilor în funcție de trafic, cele mai mari sume s-au dus către organizații care stăteau oricum bine la capitolul venituri, precum grupul Intact (Antenele, Radio ZU, Jurnalul Național), care a primit 3,2 milioane de euro, în timp ce grupul lui Radu Budeanu – ProSport, Cancan și Gândul – a încasat una din cele mai mari sume pentru online – peste jumătate de milion de euro. 

Ulterior, perioada campaniei a fost extinsă până la finalul lui 2020, iar suma acordată presei a crescut până la 50 de milioane de euro, adică undeva pe la 240 de milioane de lei.

Concluzia lui Codreanu de la ActiveWatch, că fondurile oferite de guvern nu s-au tradus neapărat într-un public mai informat, este confirmată și de rata foarte mică de vaccinare, România fiind printre ultimele clasate din Europa la acest capitol. Această realitate este semnalată și într-un raport publicat în iunie 2021 de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), care arată că sponsorizarea presei de către stat a avut, de multe ori, un efect opus față de cel preconizat în urmă cu un an de guvernanți:

„Deoarece banii de la guvern au fost alocați în funcție de audiențe, trafic sau tiraj, organizațiile media au fost stimulate să adune public, uneori cu orice preț. (…) Concluzia acestui exercițiu de sprijinire a presei realizat de Guvernul României este că, deși a fost unul necesar, el a avut loc târziu, a sprijinit instituții de media care nu aveau nevoie și, cel mai rău, a accentuat goana după trafic și senzațional, într-un moment de criză.”

CENTRUL PENTRU JURNALISM INDEPENDENT

Presa quality a picat și ea în capcana clickbait-ului alarmist

Inclusiv televiziunile sau publicațiile considerate „quality” au avut, uneori, derapaje care au sporit confuzia în privința vaccinării. Site-ul Digi Sport, vinovat de minciuna semnalată-n debutul articolului, face parte din același trust cu Digi 24, televiziune care, în anumite momente ale pandemiei, a funcționat ca o portavoce a guvernului și a virat în extrema cealaltă – de exemplu, prin primăvară, vâna oameni care nu poartă măști prin parcurile Capitalei, iar în timpul stării de urgență se minuna că niște oameni care făcuseră coadă la pâine nu respectau normele de distanțare socială.

Cu toate acestea, televiziunea a alimentat, la rândul ei, neîncrederea în vaccinuri, prin titluri de știri precum „OMS anunță o anchetă în Seychelles, după ce mai mulți locuitori complet vaccinați au fost depistați cu Covid-19”.  

Informația, publicată de Digi 24 și alte site-uri considerate quality în prima jumătate a lunii martie este corectă, dar incompletă. Într-adevăr, în Seychelles exista, în momentul respectiv, o creștere alarmantă a numărului de cazuri, în ciuda unei rate mari de vaccinare. Însă oricine trecea mai departe de titlul alarmist putea afla că 57% dintre cei care fuseseră vaccinați complet în Seychelles primiseră vaccinul produs de compania chinezească Sinopharm.

Serul Sinopharm n-a primit aprobarea Agenției Europene a Medicamentului, iar eficiența sa este încă subiect de dezbatere în lumea științifică, după ce mai multe țări care au vaccinat în masă cu el au constatat o creștere a numărului de cazuri și au recurs la vaccinul Pfizer-BioNTech pentru a-și salva campaniile de imunizare anti COVID-19.

Un alt tip de „alarmism quality” a fost vânarea obsesivă a fiecărui caz de reacție alergică la vaccinuri. De pildă, în februarie 2021, adică pe la începutul campaniei de vaccinare, Digi 24 avea grijă să documenteze prima reacție alergică mai severă la serul produs de Pfizer, o paralizie facială temporară. 

„NEWS ALERT Reacție extrem de rară a vaccinului Pfizer: O tânără din Vâlcea a avut o paralizie facială temporară”

Dacă ai fi citit știrea completă, ai fi văzut că pacienta și-a revenit relativ rapid, fiind deja într-o stare bună, cu analize ce nu indicau modificări patologice. Dar câți cititori mai au răbdare să citească până la capăt după ce i-ai activat cu acel „NEWS ALERT” apocaliptic, hașurat cu roșu? 

Atât Antena 3 și RTV, dar și publicații precum Libertatea sau Hotnews, au intrat în hora consemnării fiecărei reacții alergice.

Asta deși înainte de pandemie, nimeni – indiferent de calitatea jurnalismului practicat – nu stătea să raporteze orice reacție alergică la Paracetamol sau vaccinul antigripal.

Iar când jurnaliștii nu s-au ocupat cu documentarea minuțioasă a fiecărui șoc anafilactic post-vaccinare, au făcut insinuări nu foarte subtile despre o posibilă relație de cauzalitate dintre vaccinare și moarte. Caz flagrant din presa quality:

„Șase persoane decedate în timpul testării vaccinului Pfizer în SUA, potrivit raportului Agenției Americane pentru Medicamente / Patru făceau parte din grupul placebo”, titra HotNews la începutul lui decembrie 2020. 

După ce mai multe persoane au tras un semnal de alarmă pe Facebook, titlul a fost modificat, mai întâi în „Șase persoane decedate în timpul testării vaccinului Pfizer în SUA, potrivit raportului Agenției Americane pentru Medicamente / Decesele nu au legătură cu vaccinul”, apoi titlul a fost schimbat a doua oară în „Raportul Agenției Americane pentru Medicamente despre vaccinul Pfizer: «Are un profil de siguranță excelent»”, cu o notă a redacției la finalul articolului care spunea așa:

„N.R. Articolul a fost publicat inițial cu un titlu care ar fi putut induce în eroare cum că decesele din timpul testării ar putea avea legătură cu vaccinul în cauză. Acest lucru a fost modificat.”

În plus, criza sanitară din ultimul an i-a confruntat pe jurnaliști cu o situație cu totul nouă, pe care nu o mai întâlniseră (sau nu la aceeași amploare) de-a lungul carierei. Cumva, mulți jurnaliștii au fost forțați, peste noapte, să devină „specialiști” în chestiuni medicale. 

„Nu poți să tratezi un subiect medical, o criză medicală, ca pe un drum la DNA, unde-l întrebi pe ăla dacă a furat. Trebuie altă rigoare, trebuie atenție la exprimări, paranteze, note de subsol. Nu poți face asta dacă tu nu ai structură de om care a făcut medicina, ca să înțelegi pașii, logica procesului. Și aici jurnaliștii și-au arătat limitele, pentru că nu poți să fii expert în orice, jurnalismul medical este un jurnalism de nișă”, explică Ionuț Codreanu.

De altfel, nu e pentru prima oară în istoria recentă când presa joacă un rol negativ în privința vaccinării. Mișcarea antivaccinistă modernă își datorează existența și jurnaliștilor – unii dintre ei bine intenționați – care la sfârșitul anilor ‘90, respectiv începutul anilor 2000, s-au agățat cu disperare de un studiu fraudulos (dar publicat într-o revistă științifică prestigioasă din Marea Britanie, The Lancet) care lega, în mod fals, vaccinul trivalent împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR) de apariția autismului la copii.

Presa a vuit ani la rând pe această temă, acordând o atenție disproporționată mărturiilor venite dinspre părinți de copii cu autism, dar și autorului studiului, Andrew Wakefield, un doctor britanic despre care s-a dovedit ulterior că a fabricat studiul pentru a-și promova propriul vaccin anti-rujeolic.

România TV nu s-a dezmințit nici de această dată

În mod deloc surprinzător, la capitolul clickbait și dezinformare cel mai bine au „performat” instituții de presă cu experiență în materie de fake news și informații trunchiate. 

Un bun exemplu în acest sens este România TV, televiziunea care acum patru ani le spunea telespectatorilor că protestatarii anti-OUG 13 au primit bani ca să-și aducă cățeii la manifestații. Subiectul pandemiei a reprezentat un teren extrem de fertil pentru burtiere colorate, titluri și invitați care seamănă alarmism și culeg rating/trafic. 

„Coşmarul unui român vaccinat cu serul AstraZeneca din lotul carantinat”, titra în primăvară pagina de Facebook a televiziunii, folosind poza unui bărbat care-și povestise într-o postare de Facebook experiența din toamna lui 2020, când fusese internat la ATI, în Sibiu. Postarea și poza omului n-aveau nicio legătură cu vaccinarea, dar RTV s-a folosit de poză, fără aprobarea bărbatului, pentru a relata o știre despre cu totul alt om, din județul Olt, care se vaccinase cu serul produs de AstraZeneca și resimțise efecte adverse.

„Victor are 91 de ani şi a intrat în şoc ca urmare a SUPRADOZEI de vaccin”, suna alt titlu marca RTV, parte dintr-un lung șir de titluri similare. De aproape fiecare dată, titlurile stridente erau însoțite de imagini pe măsură, cu lumânări și sicrie, pentru a cimenta în mentalul colectiv legătura (falsă) dintre vaccinare și moarte.

Toate astea s-au întâmplat deși România TV a primit două milioane de lei de la stat pentru a informa corect în privința pandemiei și în pauzele publicitare difuzează – la recomandarea CNA – clipuri de încurajare a vaccinării. 

Imparțialitate cu Șoșoacă, Budeanu și QAnon

Pe lângă clickbait, televiziuni precum Antena 3 sau RTV au invitat cvasi-permanent politicieni, activiști, artiști sau creatori de modă care nu doar că puneau la îndoială justețea unor măsuri epidemiologice, ci pretindeau că știu mai bine decât experții din domeniu ce ar trebui sau nu făcut, în timp ce moderarea a fost firavă sau a lipsit cu desăvârșire.

Totul sub pretextul imparțialității, că se acordă o platformă tuturor vocilor, de parcă o problemă medicală poate fi dezbătută, de la egal la egal, atât de experți, cât și de non-experți. 

„Marota cu «noi creăm spațiu pentru toate opiniile» a fost de fapt o schemă de a da și mai multă voluptate conspiraționiștilor.

Nu o pui pe Dana Budeanu cu un medic în platou.

Medicul are o disciplină a discursului, o precauție și Dana Budeanu vine și dă cu verdictul în cap. Evident că sistemul limbic se va activa în cazul Danei Budeanu. Pe ea vrei s-o auzi, nu pe acel medic care spune «stați să vedem, încă mai analizăm», «stați că nu sunt datele finale».

Fiind o situație de criză, răbdarea a fost cea mai greu de găsit resursă în societate. Evident că lumea vrea răspunsuri pe loc, leacuri minune. Vocile astea stridente, precum Șoșoacă și restul faunei de personaje au o poveste, un fir narativ, au răspunsuri la orice, versus profesioniști care nu au răspunsuri. Și publicul evident că a înclinat către acele persoane”, crede Ionuț Codreanu.

CNA, câine de pază fără dinți în plină criză sanitară

În toată această ecuație, singura instituție care putea să facă ceva în privința dezinformării audiovizuale era Consiliul Național al Audiovizualului (CNA). Întâmplarea a făcut ca în 2021, în plină campanie de vaccinare și criză sanitară, CNA să se afle în mijlocul unui proces de schimbare a cadrelor. Mai exact, la începutul anului, după ce mandatele mai multor membri ai Consiliului au expirat, activitatea instituției a fost blocată aproape trei luni, până când Parlamentul a validat înlocuitorii propuși de Putere. 

Cristina Pocora, noua șefă CNA, a arătat pentru PressOne că s-au dat sancțiuni unor emisiuni în care s-a discutat despre COVID/vaccin – fie pentru că informarea nu fusese corectă, nu fuseseră asigurate toate punctele de vedere, fie moderatorul eșuase în a-și îndeplini misiunea publică. Chiar ea a depus o autosesizare pentru emisiunea lui Mădălin Ionescu de la Metropola TV, unde s-au diseminat de-a lungul timpului mai mult teorii ale conspirației privind pandemia și vaccinarea.

Din păcate, însă, din cauza perioadei lungi de inactivitate, va mai dura ceva până când membrii Consiliului vor ajunge să discute despre dezinformarea flagrantă făcută de televiziunea lui Pandele. 

„Am avut perioada aia de două luni jumătate, aproape trei, în care nu am lucrat, pentru că nu am avut cvorumul când au venit noi membri, că rămăsesem insuficienți. Și atunci s-au strâns niște restanțe. Pe anul ăsta avem din ianuarie restanțe. Deci de aici încolo urmează să analizăm în continuare toate reclamațiile făcute pe subiect. În 2021 am primit până acum 116 reclamații pe tema asta și au apucat să fie discutate 54”, a explicat noua șefă a CNA-ului pentru PressOne. 

Pocora nu crede că această pauză de activitate a încurajat unele televiziuni să facă ce vor. 

„Nu au de ce să fie încurajați, pentru că sancțiunea, dacă e să o ia, tot o iau. Că plătesc în ianuarie sau iulie, tot o iau. Mai ales că vom analiza ianuarie, februarie și dacă ai recidivă, sancțiunea crește. Da, poți să spui că nu am fost foarte prompți din cauza acestei situații. Dar ea este una care se întâmplă la un anumit interval de timp.”

Chiar și dacă ar avut activitate, asta nu înseamnă că ar fi curs cu amenzi sau pedepse mai aspre în direcția instituțiilor care mai mult dezinformează decât fac presă. Pentru ca o sancțiune să treacă, ea are nevoie de șase voturi ale membrilor CNA, din 11. Unii propun sancțiuni mai mici, alții mai mari, iar cea care întrunește cele mai multe voturi devine sancțiunea finală. 

De exemplu, dacă are loc o ședință pe tema emisiunii lui Mădălin Ionescu, iar la finalul ei e votată cea mai indulgentă propunere – să zicem o amendă care se plătește singură în 15 minute de publicitate, e greu de crezut că politica editorială a televiziunii se va schimba în mod sesizabil și că brusc vom avea o Metropola TV mai atentă la normele etice ale meseriei. 

N-are rost să ne iluzionăm că un CNA mai activ ar fi reușit să facă ordine în ghiveciul de informații contradictorii care ne-au fost servite în ultimul an. Televiziuni precum Antena 3, RTV și mai nou Metropola TV funcționează în felul ăsta de ani de zile, fără ca zecile sau sutele de sancțiuni încasate să le fi mișcat vreun milimetru în direcția bunelor practici. Nu poți da vina doar pe ele pentru felul dezastruos în care decurge campania de vaccinare, de exemplu. 

Publicațiile și televiziunile „quality” aveau datoria de a echilibra puțin situația, dar, nu de puține ori, n-au făcut decât să pună gaz pe foc, sporind confuzia. În plus, n-a ajutat nici faptul că pe toată perioada pandemiei guvernul a comunicat strategic cu precădere prin personal militar, că publicul n-a fost tratat ca un partener egal de dialog, iar imunizarea populației a început cu un scandal legat de prioritizarea „esențialilor” cu grade. 

„Politicienii puterii au contribuit la starea asta de confuzie și informare, cu o comunicare total incongruentă, lipsită de empatie. Mai mult, le dai și bani unora care te contestă, care clar sunt instituții de presă ce te au în vizor. Mai mult, îți mai trimiți și membri de partid ca să le valideze setting-urile alea”, crede Codreanu.