Peste 200 de spații de reclame din centrul Bucureștiului aduc profituri de zeci de milioane de euro. Autoritățile nu răspund dacă sunt amplasate legal

Andrei Gudu

Colaborator

Am luat la pas cele mai aglomerate bulevarde din zona centrală a Capitalei, de la Piața Unirii până pe Calea Victoriei, și am fotografiat fiecare panou publicitar care ne-a ieșit în cale într-o zonă unde, teoretic, n-ar trebui să fie nicio reclamă. 

Milioane de euro din închirierea spațiului public

Imaginează-ți că ai un magazin și vrei să-ți faci reclamă pentru a atrage mai mulți clienți. Te gândești că publicitatea stradală ar fi o variantă bună. Așa că apelezi la o agenție din domeniu, iar aceasta îți oferă o listă cu toate spațiile pe care le deține și unde îți poți face reclamă. 

Un panou iluminat în piața Unirii, un spațiu de mesh pe Magheru sau pe vreun ecran digital la Universitate, toate vin la un preț. Iar acesta diferă în funcție de trei factori principali: mărime, vizibilitate și complexitate. Cu cât este mai mare și cu cât este văzut de mai multă lume, cu atât va fi putea fi închiriat mai scump. 

PressOne a obținut liste cu prețurile practicate de patru dintre cele mai mari companii de publicitate stradală. Pe baza acestora am estimat tarifele medii practicate în zona centrală pentru fiecare tip de publicitate. 

De exemplu, reclama pentru un panou iluminat (backlit) ca acesta de mai jos pornește de la 500 de euro în sus pe lună pentru o singură față, conform listelor de prețuri intrate în posesia PressOne. 

Închiriind ambele fețe, un singur panou poate aduce venituri și de 12.000 de euro într-un singur an. 

Panou publicitar, Blvd. I.C. Brătianu. Foto: Google Maps

Există și variante mai ieftine, precum cele din imaginea de mai jos. Caseta publicitară iluminată (City Light) din stânga se închiriază cu 100-200 de euro pe lună într-o zonă centrală, în timp ce prisma - o improvizație construită pe trotuar, în imaginea din dreapta - ajunge de obicei la 200-300 de euro pe lună. 

Casetă Publicitară, Blvd. Nicolae Bălcescu Prismă Publicitară, lângă Magazinul Unirii Foto: Google Maps. Colaj de Andrei Gudu

Imprimarea și instalarea reclamei pe suport e plătită de client și tot acesta trebuie să achite și „taxa locală de publicitate”, conform ofertelor obținute de PressOne. 

Colțuri de rai în jungla de beton

Există două tipuri de locuire la bloc. Cel pe stil vechi, cu blocuri de apartamente prefabricate din beton înălțate mai rapid decât piesele de Lego, cu bănci în fața scării, bătătoare de covoare și minuscule spații de joacă. Al doilea tip de locuire, cel modern, preferat de generațiile tinere, sunt așa-numitele pompos residence.

VIDEO. Cum ar putea fi Bucureștiul transformat într-o comunitate?

Cel mai recent studiu al Fundației Comunitare București arată că bucureștenii sunt mulțumiți de ce le oferă orașul, dar ar avea nevoie să simtă că aparțin unei comunități.

Un singur panou nu aduce o sumă uriașă, însă unele companii dețin și sute de spații publicitare, aducând anual venituri de milioane de euro. Cele mai mari venituri vin, însă, de la două tipuri de publicitate, mult mai vizibile și agresive cu spațiul public: plasa publicitară (mesh) și ecranele digitale (DOOH). 

Pe bulevardele Magheru și Bălcescu sunt plase publicitare care acoperă blocuri întregi. Prețul este pe măsură. În zonele centrale, un singur mesh se apropie deseori de 10.000 de euro pe lună, cu cel puțin unul ajungând și la 15.000 de euro. 

Astfel, într-un singur an, un singur mesh poate aduce peste 180.000 de euro venit firmei care l-a instalat, conform listei de prețuri obținută de PressOne. 

Pânze/Mesh-uri publicitare, Blvd. Magheru, București. Foto: Andrei Gudu

În urmă cu 3 ani, G4Media a scris despre cazul publicității de pe Imobilul Patria, acoperită cu un mesh uriaș. Clădirea fusese încadrată la risc seismic I, iar legea interzice instalarea publicității pe fațada acesteia. După publicarea articolului, pânza publicitară a fost dată jos. 

La scurt timp după, publicitatea a fost din nou instalată pe fațada clădirii, unde era prezentă și pe 19 iulie 2026, conform documentării PressOne. 

Bloc Patria, 19 iulie 2026 Foto: Andrei Gudu

Un ecran care poate produce mai mult de 1 milion de euro anual

Cele mai profitabile instalații publicitare rămân, însă, ecranele digitale. Deși sunt de aceeași mărime cu un panou iluminat (backlit), cele digitale nu sunt blocate de un singur client luni întregi. Acestea pot rula, teoretic, peste 300 de reclame video într-o singură oră.

Ecrane digitale pentru publicitate în zona centrală Foto: Google Maps, colaj de Andrei Gudu

Un client poate cumpără un spațiu de 10 secunde, difuzate de 20 ori pe oră, în fiecare oră. Pentru proprietarul ecranului, asta înseamnă că poate închiria către 18 clienți diferiți, ale căror reclame se vor repeta în fiecare oră timp de o lună.

În zonele centrale sau foarte tranzitate prețurile variază de la 1.500 până la 7.000 de euro pe lună de la fiecare client în parte. 

Cu 18 clienți permanenți care plătesc lunar 7.000 de euro, un singur ecran digital produce pentru compania mamă 126.000 de euro într-o singură lună și peste 1,5 milioane de euro într-un an. 

PressOne a scris în trecut despre cum ecranele digitale reprezintă un pericol pentru siguranța rutieră și înregistrează și un consum ridicat de energie, pentru că fiecare ecran are nevoie de câte un aer condiționat atașat la el. 

Pe baza ofertelor primite de la patru dintre cele mai mari firme din domeniu, PressOne a făcut un calcul pentru a vedea câți bani se fac doar din cele peste 200 de spații publicitare din centrul Bucureștiului. Astfel, veniturile realizate pot ajunge undeva între 10-15 milioane de euro anual. 

Nu știm tariful exact pentru fiecare spațiu în parte, însă calculul se bazează pe o estimare a prețului mediu. De exemplu, o reclamă pe un panou iluminat de tip backlit costă între 300 și 1.500 de euro pe lună. 

Cu un preț mediu de 700 de euro în zona centrală, cele aproximativ 52 de panouri pot însemna 36 de mii de de euro lunar sau 436 de mii de euro anual. Profiturile cu adevărat mari vin însă din pânzele de pe clădiri - care se închiriază și cu 15 mii de euro pe  lună - precum și din ecranele video, unde cel puțin unul din zona centrală poate aduce un venit de peste 1 milion de euro anual.

Sute de reclame instalate ilegal? Autoritățile refuză să răspundă

În toamna anului 2025 am fotografiat și documentat fiecare spațiu publicitar din zona centrală. Le-am pus pe toate într-un document, iar în luna noiembrie le-am trimis către Primăria București și am întrebat, printre altele, care au fost excepțiile care au permis autorizarea acestor spații publicitare în zone în care legea interzice amplasarea lor.

În același timp, am întrebat și Poliția Locală cu privire la legalitatea instalațiilor publicitare, iar pentru fiecare din ele am atașat câte o poză, adresa, cât și poziția sa exactă pe hartă. 

Ce spune legea? 

Pânze publicitare amplasate pe clădiri cu risc seismic ori vizibil degradate. Foto: Google Maps, colaj Andrei Gudu

Prin Hotărârea nr. 488/2018, Primăria București a declarat centrul orașului drept zonă de publicitate restrânsă. Scopul măsurii este să protejeze „caracteristicile arhitecturale și ambientale” ale orașului. Articolul 19 al hotărârii spune expres că în zona de publicitate restrânsă este interzisă:

Printre aceste zone speciale se află și Calea Victoriei și întreaga zonă cuprinsă între Piața Unirii și Piața Victoriei inclusiv. Protecția a rămas, însă, doar pe hârtie. Deși măsura ar fi trebuit să elibereze întreg centrul orașului de publicitate, în realitate nimic nu s-a schimbat. 

Primăria București dă de înțeles că sunt ilegale, dar refuză să răspundă direct

Poliția Locală a oferit redacției un prim răspuns cu privire la reclamele identificate ca fiind posibil în afara legii, însă răspunsul a fost incomplet. Poliția Locală a verificat mai puțin de un sfert din cele semnalate de redacție. Pentru o parte a confirmat că au fost instalate cu încălcarea legii. De exemplu, pentru prismele din primele două imagini de mai jos, aflate în Piața Unirii, au fost emise dispoziții de desființare. 

Pentru pânzele și panoul instalate pe fațada și acoperișul blocului aflat la intersecția dintre I.C. Brătianu și bulevardul Coposu răspunsul a fost că nu au fost identificate autorizațiile de construire, că a fost aplicată o contravenție, dar nu și desființarea la acel moment.

Instalații publicitare incluse în sesizarea PressOne și desființate ulterior de autorități, Piața Unirii. Foto: Andrei Gudu

Între timp, reclamele identificate de PressOne de pe cele două blocuri de mai jos au fost îndepărtate. Pentru moment, cel puțin.

Publicitate în Piața Unirii. Înainte (sus, 2023) și după (jos, 2026) sesizarea PressOne. Foto: Google Maps și Andrei Gudu

Pentru o altă parte dintre instalații, cum ar fi cele aflate în Piața Unirii, Poliția Locală București a declarat că nu se află sub autoritatea ei, ci a primăriei de sector. Pentru marea majoritate, rămasă neverificată, poliția a răspuns că le va analiza și va oferi un răspuns complet.

Am revenit cu o solicitare de informații la trei luni de când a fost înregistrată cererea inițială și am întrebat când vom primi răspunsul complet. La momentul redactării acestui articol au trecut peste șapte luni de la momentul sesizării autorităților, iar Poliția Locală a refuzat să mai răspundă redacției PressOne. Apelurile telefonice au rămas și ele fără niciun răspuns, în ciuda numeroaselor încercări în timpul orelor de program.

Primăria București a revenit cu un răspuns abia după trei luni de la data solicitării, fără a oferi însă un răspuns concret pentru niciunul dintre panourile publicitare cuprinse în cererea de informații  - dacă au autorizație de construire, aviz de amplasare, dacă au fost achitate taxele aferente ori dacă a luat acțiuni în privința celor în afara legii. 

Răspunsul PMB însă dă de înțeles că publicitatea din aceste zone ar putea fi instalată ilegal. Mai exact, direcția de urbanism declară că primăria nu poate autoriza mijloace publicitare în zonele de publicitate restrânsă incompatibile cu arhitectura zonei sau pe fațadele clădirilor de patrimoniu, după cum spune și legea.

Extras din răspunsul Primăriei Municipiului București către PressOne

O administrație opacă 

În februarie 2026, primarul general Ciprian Ciucu anunța desființarea mai multor prisme ilegale din zona Unirii - incluse în sesizarea PressOne din noiembrie 2025. Nu au urmat însă alte acțiuni semnificative de desființare a publicității ilegale.

HotNews relata încă din 2017 despre invazia publicității stradale din București și lipsa de voință a autorităților de a acționa. G4Media a scris despre pânzele instalate ilegal pe clădiri cu risc seismic. Iar SpotMedia a investigat mai multe instalații ilegale în ultimul an. Drept răspuns, autoritățile s-au limitat însă la câteva acțiuni punctuale. În privința imobilului Patria, pânzele publicitare au revenit înapoi pe fațada blocului odată ce atenția publică s-a îndreptat în altă parte. 

Totodată, autoritățile locale păstrează prin inacțiunea lor o stare de ambiguitate și lipsă de transparență. Un exemplu este Registrul Unic de Publicitate, care nu a fost niciodată pus în funcțiune. 

În 2018, Consiliul General al Bucureștiului hotăra înființarea acestui registru, care trebuia să fie o bază de date publică, cu informații despre fiecare mijloc de publicitate: cine l-a construit, ce autorizație de construcție a primit și ce perioada de valabilitate are. 

Registrul trebuia să fie accesibil publicului, iar orice publicitate stradală trebuia să aibă un cod afișat prin care să o poți căuta în baza de date. Doar că registrul nu a mai fost niciodată creat, Poliția Locală dând vina pe „motive logistice”. Dacă l-am fi avut, am fi fost la un click distanță de a verifica care instalații publicitare sunt instalate legal și care nu. Am fi știut cine le-a construit și pentru ce perioadă are dreptul de a le folosi.

Aspect foarte util în momentul în care apar panouri publicitare cu mesaje anti-cezariană, de exemplu, cum a fost cazul bannerelor care au împânzit Bucureștiul și despre care SNOOP a aflat că sunt susținute de Fundația Corporate Transparency, care promovează diverse teorii ale conspirației prin campanii publicitare. 

Fără acest registru, situația rămâne neclară, iar autoritățile refuză să o clarifice. Legea și regulamentele locale interzic un lucru, dar pe teren zeci de companii fac opusul, câștigând zeci de milioane de euro dintr-un spațiu despre care nu știm dacă îl ocupă legal sau ilegal. 

Profesorul Dan Marin declara anul trecut pentru PressOne că autoritățile din București au pierdut controlul asupra spațiului public invadat de reclame.