Pe-un picior de plai, o gură de iad

Bianca Felseghi

Senior Editor

Codruţa Simina

Redactor

Groapa de gunoi a Clujului – un depozit de sute de mii de tone de deșeuri – s-a surpat la finalul lunii trecute, ajungând să blocheze cursul unui izvor care trece pe lângă centura ocolitoare a Clujului.

Acesta a inundat o porțiune de teren de lângă șoseaua supranumită „centura de diamant”. Aceasta este o investiție finalizată cu greu, ale cărei costuri au crescut de mai bine de zece ori, din cauza alunecărilor de teren de pe traseu.

Izvorul Zapodie de la baza rampei vechi de gunoi este invadat de mizerie și emană un miros greu. Foto: Raul Ștef

La mai puțin de 50 de metri de mlaștina toxică, există o baltă unde mulți clujeni merg vara să facă băi de nămol, despre care spun că ar avea proprietăți curative extraordinare.

Zona nu este împrejmuită în niciun fel şi nici păzită: reporterul şi fotoreporterul PressOne s-au plimbat nestingheriţi la baza muntelui de gunoaie, care prezintă fisuri adânci.

Foto: Raul Ștef

Câteva sute de metri mai încolo, ar fi trebuit să fie deja ridicat un nou depozit de gunoi, construit din fonduri europene, cu colectare selectivă și sortare modernă a deșeurilor.

Centrul de Management Integrat al Deșeurilor – așa i s-a spus – ar fi urmat să fie celula principală de stocare ecologică a gunoaielor din Cluj.

Doar că investiția în valoare de peste 130 de milioane de lei, demarată în 2012, nu e realizată nici măcar pe jumătate, deși ar fi trebuit să fie gata încă din 2014.

Între timp, terenul de sub ea a început să o ia la vale, iar Consiliul Județean tocmai a mai cedat 20 de milioane de lei din banii comunității locale pentru stabilizarea viitoarei rampe.

Foto: Raul Ștef

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Aceasta este povestea unui eșec administrativ care se apropie de perfecțiune – reprezintă o sursă de poluare permanentă și incontrolabilă, iar costurile de neutralizare par să nu se apropie vreodată de final.

Una din cele 32 de rampe ecologice
din România finanțate de UE

Pentru a înțelege gravitatea crizei deșeurilor de la Cluj, trebuie să începem de la Programul Operațional Sectorial Mediu – un instrument de finanțare prin care Uniunea Europeană a încercat să ajute modernizarea mai multor componente cu efect direct asupra mediului.

Printre acestea se aflau și sistemele de management integrat al deșeurilor (SMID) – adică rampele de gunoi ecologice.

Cu alte cuvinte, Uniunea Europeană a pus la bătaie peste un miliard de euro ca să trecem de la stocarea gunoaielor de-a valma, în munți de deșeuri, la programe integrate bazate pe reciclare și sortare.

România a reușit să obțină finanțare pentru 32 de astfel de SMID-uri. Unul dintre ele este cel de la Cluj.

Ce ar fi trebuit să se întâmple

Rampa de gunoi ecologică de la Cluj ar fi trebuit să treacă prin câteva etape esențiale:

– închiderea și ecologizarea vechiului depozit de gunoi,

– construirea unei celule principale de preluare, sortare și prelucrare a deșeurilor,

– achiziția de tomberoane și containere separate, astfel încât clujenii să poată să arunce separat sticlă, hârtie, metal și fracție umedă,

– construirea unor puncte de preluare a deșeurilor din tot județul.

O serie de incendii

Rampa veche de gunoi, care ar fi trebuit închisă deja, e cea care a luat-o la vale, blocând izvorul de la baza muntelui de gunoaie și inundând terasamentul centurii ocolitoare.

Contractul pentru închiderea acesteia, în valoare inițială de 6 milioane de euro, a fost semnat pe 2 aprilie 2015 cu firma clujeană SC Nord Conforest SRL, în asociere cu Finara Consult și Interdevelopment SRL (o companie deținută de foști angajați ai Ministerului Mediului).

După preluarea rampei vechi, compania a descoperit că, de fapt, cantitatea de gunoi depozitat depășea cu peste 500.000 de metri cubi valoarea menționată în contract.

Două luni mai târziu, în iunie 2015, la rampa veche de gunoi a început o serie de incendii care a continuat până un an mai târziu, când a început să ardă un alt depozit de gunoaie temporar, deschis în apropiere.

Povestea incendiilor repetate de la rampele de gunoi o puteți citi aici.

Consiliul Județean Cluj, instituția responsabilă de închiderea vechii rampe și deschiderea celei noi, ecologice, a reclamat incendiile abia după un an, în urma repetatelor notificări din partea Aeroportului Cluj, inundat de fumul emanat de gunoaie la fiecare incendiu. Situația s-a repetat inclusiv anul acesta. Sursa incendiilor a fost pusă pe seama autocombustiei spontane a deșeurilor.

În plus, consilierii județeni au decis alocarea suplimentară a 3,5 milioane de lei din banii comunității la contractul inițial de închidere a vechii rampe, pentru a remedia problema incendiilor.

Pentru a stinge incendiile, pompierii au folosit cantități foarte mari de apă, care s-au scurs sub deșeurile depozitate, devenind astfel o sursă a levigatului care se mișcă sub muntele de gunoi, făcându-l să alunece la vale.

Levigatul este un lichid rezultat în urma trecerii apei prin deșeuri, cu colectarea substanțelor toxice dizolvate din acestea. La Cluj, levigatul de la rampa veche de gunoi se varsă în pârâul Zapodie și ajunge în apropierea unei bălți unde, periodic, clujenii se scaldă.

Așa cum arătam mai sus, perimetrul rampei de gunoi, cu tot cu alunecarea de teren și cu scurgerile toxice, nu este împrejmuit și nici păzit.

Cu toate acestea, actualul preşedinte al Consiliului Județean Cluj a declarat într-o conferinţă de presă că perimetrul rampei este împrejmuit şi păzit, dovadă fiind faptul că şeful Gărzii de Mediu a solicitat permisiunea să intre în perimetrul rampei.

Într-o scrisoare de notificare trimisă de CJ Cluj către Prefectură la finalul lunii iulie și obținută de PressOne se arată că alunecarea muntelui de deșeuri s-a produs pe o linie de 300 de metri și poate reprezenta un risc ecologic.

Ce se știa oficial

Iată un fragment din scrisoarea de notificare transmisă Prefecturii Cluj:

„Scurgerea lichidelor din corpul depozitului prezintă un debit crescut și constant care contribuie la inundarea terenurilor din partea de Sud și Est a depozitului. Acest fenomen coroborat cu aportul pârâului Zapodie și cu blocarea temporară a albiei acestuia de către masivul alunecat poate conduce la apariția următoarelor riscuri: 

– inundarea zonei menționate mai sus, 

– afectarea terasamentului șoselei de centură a municipiului Cluj-Napoca, 

– afectarea în continuare a terenului de la baza depozitului, a stabilității acestuia și posibila continuare a alunecării”.

O ședință greu de convocat

În urma scrisorii și a unui nou raport de notificare din 2 august, Prefectura a convocat, aproape 20 de zile mai târziu, întâlnirea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU).

Întârzierea a avut de-a face cu schimbarea prefectului de Cluj de către Guvern. La ședința convocată în sfârșit a participat un singur reprezentant al Consiliului Județean, instituția responsabilă de gestionarea situației deșeurilor.

Printre concluziile prezentate la ședință, se arată că lucrările au nevoie de revizuirea proiectului tehnic de închidere și de ecologizare a rampei. Asta presupune, implicit, costuri suplimentare la lucrare.

„Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a decis că nu se impune declanșarea stării de urgență și se respectă nota de constatare prezentată de mai multe instituții publice. Practic, Consiliul Județean trebuie să treacă cu celeritate la rezolvarea situației”, a declarat pentru PressOne prefectul Aurel Cherecheș, învestit în august de Guvernul Tudose.

Dacă CJSU ar fi decis declanșarea situației de urgență, asta ar fi permis deblocarea de fonduri guvernamentale pentru rezolvarea situației.

„Consiliul Județean Cluj are competența să-și convoace consilierii în ședință extraordinară și să-și declare situația de urgență. Apoi să-și deblocheze din fondurile lor pentru rezolvarea acestei situații”, a mai menționat prefectul.

Calculul lui Tișe

Alin Tişe. Foto: Pagina personală de Facebook

În schimb, Alin Tișe (PNL), președintele Consiliului Județean Cluj, se simte atacat şi trădat de prefect. El a anunţat miercuri, 30 august, în cadrul unei conferinţe de presă, că levigatul care se scurge din groapa de gunoi este în parametrii avizului de mediu obţinut.

Tişe a strecurat intenţionat o eroare în prezentarea sa, amestecând unităţile de măsură pentru debite: metri cubi pe zi cu litri pe secundă. El a spus că avizul de mediu de la Pata Rât prevede scurgeri de până la 38 de metri cubi pe zi (0,43 l/s), iar debitul actual este de 5 litri pe secundă.

Convertiţi în metri cubi, cei 5 litri pe secundă devin 438 de metri cubi pe zi. Adică aproape de 10 ori mai mult decât prevede avizul de mediu.

Ce a spus Tișe

„S-a spus că există o scurgere de levigat de 108 litri pe secundă. Este o aberație. Nu există niciun document oficial care să spună că există această cantitate de scurgere.

De fapt, este vorba de 5 litri pe secundă, în condițiile în care avizul de mediu acceptă scurgeri de 38 de metri cubi pe zi.

Nu poate răspunde CJ și nici eu personal. Prefectul îmi cere să expertizăm proiectul, iar asta implică costuri suplimentare, fără să îmi oprească problema, nu-mi dă soluții. În loc să se caute soluții la alunecare, ei îmi caută proiectul.

Constructorul va suporta costurile dacă rezultatul expertizei de verificare a cauzelor alunecărilor arată că e vorba de o greșeală în execuție. Vom afla cauza până la sfârșitul acestei săptămâni.

În funcție de rezultat s-ar putea să trebuiască să redimensionăm stația de epurare, care oricum era prevăzută în proiectul inițial.”

Noua rampă, vechea problemă

În ședința Consiliului Județean din 28 august, consilierii au votat acordarea a peste 20 de milioane de lei din bugetul Consiliului Județean Cluj pentru realizarea de lucrări suplimentare (adică neprevăzute inițial) de consolidare a versantului pe care se construiește noua rampă, finanțată din bani europeni.

Povestea acesteia depășește cu mult imaginația contribuabililor.

Construcția a demarat în 2012, fiind gestionată de un consorțiu de firme din care făceau parte:

– SC Confort SA,

– Atzwanger SPA,

– SC Ladurner Impianti SRL,

– SC Vel Service SA.

Prima alunecare de teren de sub noua rampă datează din mai 2013, potrivit unui caiet de sarcini elaborat de Consiliul Județean.

Tot din 2013 datează și prima Expertiză Geotehnică, realizată de firma Arcon Serv SRL, care menționează că terenul are nevoie de serioase lucrări de stabilizare.

Între timp, liderul consorțiului de firme, SC Confort SA, intră în insolvență.

Ulterior, lucrările sunt subcontractate de SC Napoca SA, companie locală controlată de omul de afaceri Ioan Bene. Lucrările executate în bătaie de joc de către compania locală au devenit obiectul unei investigații derulate de Direcția Națională Anticorupție (DNA) Cluj.

Printre altele, deşi ştia că versantul e instabil, Napoca SA a decupat o bună parte din volumul acestuia și a folosit materialul rezultat în scop propriu.

La Cluj, Centrul de Management Integrat al Deșeurilor a fost construit pe un deal cu sol instabil. Constructorii știau, dar tot au decupat un versant. Foto: Raul Ştef

La finalul anului 2016, după ce a obținut fazarea (adică restructurarea) proiectului european, CJ Cluj a scos din nou la licitație toată construcția, cu tot cu proiectarea acesteia.

În cadrul contractului s-au făcut din nou expertize geotehnice. Prima concluzie o confirmă pe cea din 2013 – terenul e instabil și are nevoie de lucrări de stabilizare. S-a ajuns, la fel ca la rampa veche, la întrunirea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și la decizia de suplimentare a costurilor lucrării. De data aceasta, costul suplimentar pentru clujeni: peste 20 de milioane de lei.

Referatul prin care se detaliază aceste costuri menționează că între 2016 și 2017, la nivelul amplasamentului, au apărut modificări de mare anvergură a structurii versantului.

Dar se ştia încă de la demararea lucrărilor, în 2013, că versantul e instabil şi are nevoie de lucrări suplimentare.

Au existat și realizări

Într-un raport de evaluare a implementării SMID din 2013 se arată că, în cadrul proiectului, au fost realizate materiale promoționale:

– 500.000 de fluturași,

– 16.500 de pixuri,

– 5.500 de pungi pentru cadouri,

– 5.500 de brelocuri,

– 1.000 de tricouri,

– 1.000 de șepci,

– 5.500 de cărți poștale.

De asemenea, au fost difuzate peste 400 de spoturi radio și 200 de spoturi video.

Proiecte noi, aceiași șefi

În acest moment, proiectul de construcție a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor a fost fazat, pentru a putea fi realizat în viitor cu fondurile destinate.

Managerul care a gestionat vechiul proiect, întârziat deja, este același cu managerul care gestionează și noul  proiect, cel de fazare – Mariana Rațiu, directorul Direcției de Dezvoltare a Consiliului Județean.

În primul mandat al lui Tișe de șef al Consiliului Județean Cluj (2008-2012) a fost atribuit contractul inițial de construire a SMID.

În urma nedeclarării de către CJSU a situației de urgență, Tișe a cerut, săptămâna trecută, demisia prefectului nou numit la Cluj.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€