Excavatorul cu număr de Giurgiu adus de Stănculescu pentru a decoperta masa vegetală rămasă pe terenul fostului parc Codrii Neamțului. Sursă foto: Răzvan Filip

Excavatorul cu număr de Giurgiu adus de Stănculescu pentru a decoperta masa vegetală rămasă pe terenul fostului parc Codrii Neamțului. Sursă foto: Răzvan Filip
22/07/2025
Patronul Auto Cobălcescu se întoarce pe terenul parcului pe care l-a distrus, pentru a excava vegetația rămasă. „Am primit proces verbal că am ambrozie pe teren. Acum curăț, că nu știu care e ambrozie și care nu”
După ce l-a defrișat ilegal, proprietarul terenului pe care era amenajat cândva Parcul Codrii Neamțului se întoarce la fața locului pentru a se asigura că nu mai rămâne urmă de spațiu verde.
Numele lui este Eugen Stănculescu și patronează, printre altele, compania Auto Cobălcescu. În locul parcului vrea să construiască un centru comercial, dar nu-l lasă Consiliul Local al sectorului 3.
Când este întrebat de PressOne de ce este trebuia să elimine și arbuștii sau rădăcinile rămase pe teren, bărbatul spune că voia doar să curețe ambrozia. Pentru că nu știe cum arată, a hotărât să radă tot.
„Oamenii sunt deranjați că nu mai au spațiu verde, dar oamenii să-și plătească spațiul verde, asta este proprietatea mea”, se apără el când i se arată că acolo era un parc până nu demult.
Luni, 21 iulie 2025, ora 1. În mijlocului fostului parc Codrii Neamțului găsim un excavator galben cu număr de Giurgiu. Operatorul ei a curățat deja un sfert de teren, acum se odihnește. Copaci nu mai existau de luni bune acolo, de asta s-a asigurat proprietarul terenului, Eugen Stănculescu, patronul companiei Auto Cobălcescu. Între martie 2022 și aprilie 2025, acesta a defrișat ilegal, fără aviz de la Direcția de Mediu a Primăriei Capitalei, aproximativ 79 de arbori care până nu demult umbreau aleile amenajate ale Parcului Codrii Neamțului.
În urma defrișărilor ilegale mai rămăseseră câțiva arbuști, multă vegetație sălbatică și rădăcinile copacilor tăiați în 2022 și 2025 - din unele începuseră să crească, spun locuitorii din zonă, lăstari noi. Operatorul excavatorului ne confirmă că a fost trimis să curețe „vegetația spontană” de pe teren.
„Am înțeles că i s-a spus să facă curat”, spune bărbatul.
O oră și jumătate mai târziu, excavatorul încă lucrează de zor. Nu rămâne nimic pe unde trece el, doar pământ gol și sterp. Arată de parcă n-ar fi crescut niciodată ceva pe el. La fața locului au apărut acum și niște domni de la Distrigaz Sud Rețele, au fost chemați să intervină pentru o țeavă de gaz care se afla pe teren. Mașina lor este parcată pe un trotuar din vecinătate, pe strada Codrii Neamțului nr. 1. Coincidență sau nu, sub numărul de înmatriculare al mașinii scrie „Auto Cobălcescu SRL” - firma lui Eugen Stănculescu, proprietarul terenului pe care cândva fusese amenajat un parc.
Îl întâlnim și pe acesta din urmă, a venit să supravegheze lucrările de „igienizare” comandate de el. Întrebăm dacă are aviz de mediu pentru noile distrugeri de spațiu verde (atât cât mai rămăsese), spune că nu era nevoie de așa ceva, chit că excavatorul a scos și arbuști sau rădăcini din care creșteau lăstari noi. Practic, n-a mai rămas nicio speranță de regenerare a vegetației de odinioară.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Fără ajutorul tău, nu putem continua să scriem astfel de articole. Cu doar 5 euro pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi și poți face diferența chiar acum!
Eugen Stănculescu susține, de asemenea, că a comandat lucrările de „iginenizare” pentru a se feri de o eventuală amendă din partea Poliției Locale.
„Eu nu fac decât să mă protejez vizavi de amendă. Mi-au trimis proces verbal că am ambrozie pe teren. Acum curăț, că nu știu care e ambrozie și care nu”, continuă bărbatul în timp ce, în spatele lui, excavatorul rade arbuști și rădăcini care n-au nicio legătură cu planta respectivă - o buruiană care cauzează alergii sezoniere pentru sute de mii de români. Neigienizarea terenurilor invadate de ea se pedepsește prin amendă: maximum 5.000 de lei pentru persoanele fizice, 20.000 pentru cele juridice.
Stănculescu susține că ar mai fi găsit acolo gunoaie, paturi, saltele și bucăți din gardul care împrejmuiește terenul. „E proprietate privată, asta nu se înțelege”, se plânge el. Este o realitate juridică pe care nu o neagă nimeni. Însă, conform legislației de mediu în vigoare, calitatea de „proprietate privată” nu-i dă proprietarului dreptul de a defrișa ilegal (deci fără avize de mediu) sau de a distruge spații verzi amenajate anterior de administrația locală.
Semne că acolo a fost un parc amenajat cu bani publici există și astăzi: terenul e populat pe toată suprafața sa de stâlpi de iluminat albi, similiari cu alții din cartier, iar câțiva dintre ei continuă să lumineze noapte de noapte dezastrul din jur. Stănculescu nu neagă istoricul terenului, dar crede că, fiind proprietatea lui privată, poate dispune de ea așa cum dorește.
Eșec pe fonduri europene. Din sute de proiecte cu finanțare europeană pentru biodiversitate, autoritățile au reușit să finalizeze, în șase ani, doar 22
PressOne a întrebat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene câte dintre proiectele de conservare a biodiversității finanțate în perioada 2014-2020 au și fost încheiate, iar din răspunsul primit rezultă că din cele 131 de proiecte cu acest specific, doar 22 au fost încheiate. Adică abia 16,8% din total. Cum s-a ajuns aici?
Europa nu mai are răbdare cu noi: După 18 ani în UE, România își dă examenul de maturitate. Din 2028, va trebui să ne gestionăm singuri banii europeni
Noul proiect de buget al Uniunii Europene pe următorii șapte ani se prezintă ca un veritabil test de maturitate pentru România care, întâmplător sau nu, „a împlinit” în 2025 fix 18 ani de la aderarea în UE. Bugetul propus de Comisia Europeană însumează aproape 2 trilioane de euro care urmează a fi cheltuiți în perioada 2028 – 2034. Noua filozofie bugetară a Uniunii nu mai acordă aceeași importanță fondurilor europene pentru agricultură și programelor de coeziune, prin care se încearcă aducerea zonelor sărace din UE la standarde similare zonelor sau regiunilor europene deja dezvoltate. Or, fondurile pentru agricultură și de coeziune s-au dovedit, până acum, vitale pentru dezvoltarea României și ridicarea nivelului de trai.
„Nu este spațiu verde. Uitați-vă în toate documentele urbanistice ale zonei: în PUZ, în PUG, nicăieri nu există spațiu verde. (...) Oamenii sunt deranjați că nu mai au spațiu verde, dar oamenii să-și plătească spațiul verde, asta este proprietatea mea”, argumentează el într-o discuție cu reporterul PressOne. Din pledoaria lui dispare brusc grija față de copiii și mașinile din zonă - motivul invocat în urmă cu o săptămână, când îl întrebasem de ce a tăiat copacii fără a avea avizele de mediu necesare.
Eugen Stănculescu (tricou albastru) face cale întoarsă când vede că reporterul PressOne vrea să-l fotografieze. Sursă foto: Răzvan Filip
Conversația cu redacția este întreruptă de un locuitor al cartierului care începe să-i pună întrebări despre distrugerea parcului. Când Stănculescu observă că reporterul PressOne vrea să-l fotografieze, se întoarce cu spatele și pornește grăbit spre strada Postăvarul. Trece strada prin loc nepermis și urcă într-o mașină de lux parcată într-o benzinărie de vizavi. Pe teren a rămas doar excavatorul cu număr de Giurgiu, care continuă să radă tot ce-i stă în cale.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Metoda lui Stănculescu nu este deloc nouă. La câteva stații de autobuz distanță, în zona retrocedată a parcului IOR, administratorii terenului de acolo au făcut exact același lucru: mai întâi au distrus vegetația prin diverse tertipuri (incendieri repetate, substanțe toxice aplicate la baza copacilor), apoi au tăiat arborii uscați, ca în final să încerce decopertarea completă a terenului, astfel încât să nu mai rămână nimic verde.
În ianuarie 2025, Nicușor Dan - fost primar general și actual președinte al României - anunța într-o conferință de presă că-i va amenda pe proprietarii din IOR cu 350 de milioane de euro dacă vor continua să distrugă - inclusiv prin „igienizări” - vegetația rămasă în zonă. Anterior, în octombrie 2023, ei fuseseră amendați cu 35 de milioane de euro pentru distrugerea a 9.000 de metri pătrați de spațiu verde.
Sancțiunile primite de Eugen Stănculescu au fost mult mai modeste. În 2022, după ce a defrișat ilegal primii 24 de copaci, afaceristul a fost amendat de Poliția Locală cu 2400 de lei, 100 de lei/copac. Așteaptă amenzi și pentru restul distrugerilor, ne declară acesta când îl întâlnim la fața locului.
„Adresa este inclusă în itinerariile de patrulare ale efectivelor operative ca zonă cu potențial contravențional și se află în raza de monitorizare video”, ne transmite Primăria Sectorului 3 pe 18 iulie 2025, ca răspuns la o solicitare în care intrebasem instituția (și implicit Poliția Locală din sector) despre valoarea totală a sancțiunilor aplicate proprietarului.
3 zile mai târziu, când Stănculescu însuși vine în zonă pentru a se asigura că nu mai rămâne urmă de spațiu verde, patrulele Poliției Locale Sector 3 sunt de negăsit. Reamintim că, potrivit datelor din SEAP, Primăria Sectorului 3 a cumpărat sau închiriat de la Auto Cobălcescu autoturisme în valoare totală de milioane de euro. Reamintim, de asemenea, că primăria i-a avizat deja un Plan Urbanistic de Detaliu pentru construirea unui centru comercial pe teren - proiect respins în repetate rânduri de majoritatea politică formată în Consiliul Local al Sectorului 3.

Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this