Copacii din Parcul Codrii Neamțului, rași de pe fața Pământului. Proprietarul terenului, patronul Auto Cobălcescu, spune că i-a tăiat pentru a preveni o nenorocire: „Eu bănuiesc că am făcut un lucru bun pentru copiii care sunt la școală”

Răzvan Filip

Reporter

Parcul Codrii Neamțului din sectorul 3 a dispărut după modelul părții retrocedate din parcul IOR.

Terenul pe care fusese amenajat de autorități a fost retrocedat în anii 2000, ca în cele din urmă să ajungă în proprietatea lui Eugen Stănculescu, patronul firmei Auto Cobălcescu.

Distrugerea parcului s-a desfășurat în cel puțin 2 etape: în 2022 au fost tăiați copacii din interiorul parcului, iar în 2025 au fost eliminați cei de pe margine. Stănculescu vrea să ridice un centru comercial în locul lor, cu toate că proiectul a fost respins în repetate rânduri de Consiliul Local al Sectorului 3.

Deși tăierile au fost ilegale, Eugen Stănculescu spune că arborii erau uscați și reprezentau un pericol pentru mașinile și copiii din cartier.

Amenzile primite de la autorități sunt de ordinul câtorva mii de lei. Bărbatul a câștigat, în ultimii ani, milioane de euro din contracte cu primăriile de sector și alte instituții ale statului.

3 Aprilie 2025. Pe un teren împrejmuit din sectorul 3, pe care obișnuia să fie amenajat Parcul Codrii Neamțului, în jur de 6 bărbați strâng materialul lemnos rezultat din tăierea unor copaci situați la marginea terenului și îl urcă în 2 camionete cu numere de Argeș. Muncitorii acționează în baza unei autorizații de exploatare emise de Ocolul Silvic București, la solicitarea proprietarului terenului: Eugen Stănculescu, patronul Auto Cobălcescu și Comat Auto. 

O mașină surprinsă de reporterul PressOne apare și pe avizul de însoțire a materialului lemnos emis de Ocolul Silvic. Foto: surse PressOne și Răzvan Filip

Autorizația de exploatare a masei lemnoase nu este însoțită, însă, și de un aviz de defrișare, care trebuia emis de Direcția de Mediu a primăriei Capitalei, conform reglementărilor prevăzute de hotărârea de consiliu general nr. 304/2009. Acest aviz este necesar și atunci când intervențiile au loc asupra unor copaci aflați pe o proprietate privată. 

„În ultimii 2 ani, până la data prezentei, în cadrul Direcției de Mediu – PMB nu s-a înregistrat nicio sesizare privind realizarea unor defrișări neavizate pe terenul din str. Postăvarul nr. 13, sector 3 (n.r. adresa Parcului)”, arată reprezentanții Primăriei Municipiului București într-un răspuns oficial transmis PressOne. 

Nu este prima defrișare ilegală care are loc aici. În 2022, 24 de arbori situați în interiorul parcului erau tăiați într-un mod similar - ilegal, fără ca proprietarul terenului să fi primit vreun aviz de defrișare sau toaletare din partea Direcției de Mediu din cadrul primăriei Capitalei. Drept urmare, proprietarul era amendat atunci de Poliția Locală cu 2400 de lei, 100 de lei pentru fiecare copac pus la pământ.

9 aprilie. Mai mulți bărbați din afara orașului vin să termine ce începuseră colegii lor, cu aproape o săptămână în urmă. Copacii doborâți sunt încărcați în 2 mașini cu numere de Argeș. Muncitorii devin recalcitranți când sunt pozați de reporterul PressOne și încep să-l amenințe. Se urcă-n camionete și pleacă la drum cu masa lemnoasă încărcată până atunci. Pe suprafața fostului parc Codrii Neamțului nu mai există niciun copac, doar pârloage. Procesul de distrugere a parcului a fost dus la bun sfârșit. 

9 aprilie 2025. 2 mașini cu numere de Argeș vin să curețe copacii rămași în parc. Muncitorii devin recalcitranți când observă că sunt pozați. Foto: Răzvan Filip

Conform unui aviz de însoțire a materialului lemnos emis de Ocolul Silvic București în data de 3 aprilie 2025, primul transport avea să ajungă la Constanța, pe o stradă unde își au sediul mai multe afaceri din domeniul construcțiilor sau fabricării de mobilă. Contactați de PressOne, patronii acestora neagă că lemnul adus din parcul Codrii Neamțului ar fi ajuns vreodată la ei. 

Istoria unui dezastru ecologic

Înainte să fie distrus și el, parcul Codrii Neamțului reprezenta ultima bucățică rămasă dintr-un parc mai vechi și mai mare, Prisaca Dornei, cunoscut în trecut și ca „Parcul Câinilor”. Startul distrugerilor a fost dat la începutul anilor 2000, prin Planul Urbanistic General (PUG), își amintește Dan Trifu, vicepreședintele fundației Eco-Civica și posibil candidat la primăria Capitalei. Activistul spune că atunci, prin acel plan, mai multe parcuri mari din Capitală au fost transformate peste noapte în zone construibile. 

„Bodyguarzi” pentru Patriot. România cheltuie peste 2 miliarde de euro pentru noi sisteme antiaeriene. O achiziție necesară, costisitoare, dar și ușor tardivă

În plină criză de securitate (vezi războiul ucrainean) și economică (vezi scandalul declanșat de măsurile de austeritate bugetară anunțate de guvernul Bolojan), o știre care a trecut ușor sub radar semnala zilele trecute parafarea, aproape sigură, a unui contract de armament destinat armatei române, în valoare de peste 2 miliarde de euro. Cum s-a ajuns aici?

41 de grade și un metru de lanț: câinii care trăiesc și mor prizonieri, în tăcere

Pe cod roșu de caniculă, câini legați în lanț, în soare, fără apă, nu pot striga după ajutor. De multe ori, ei sunt tratați fără milă de stăpâni și drept „bunuri mobile“ de către lege.

„Ce rămăsese în față (n.r. Codrii Neamțului) era o parte din parc. Partea din spate, spre bulevardul Liviu Rebreanu, fiind retrocedată. Noi am intervenit puternic atunci, am deplasat Agenția de Protecție a Mediului la fața locului, să constate că e parc acolo, pe care-l știam de când eram copii. De-abia fuseseră reabilitate sistemul de iluminat, băncuțele și toate celelalte, iar la un moment dat ne-am trezit că au fost retrocedate vreo 6 hectare”, susține Dan Trifu. 

Articol din 2006 care descrie schema retrocedărilor ce a dus la distrugerea parcului. Captură din Jurnalul Național via Ziarele Arcanum

Bărbatul mai spune că legislația de protecție a mediului era destul de ambiguă în momentul respectiv - drept urmare, chiar dacă Agenția de Protecție a Mediului a constatat că acolo este un parc și a inventariat arborii din el, un plan urbanistic le permitea edililor să schimbe din pix destinația unor terenuri. Ceea ce s-a și întâmplat. 

„Din câte țin eu minte, terenul a fost retrocedat la 3 persoane. 3 persoane care, de fapt, aveau terenul inițial în Grozăvești. Cum au ajuns acei băieți deștepți să primească teren chiar în parc? Mai ales că era domeniu public la acea vreme. (...) S-a lotizat imediat terenul și s-au vândut toate parcelele”, continuă reprezentantul Fundației Eco-Civica. 

Distrugerea parcului Prisaca Dornei-Codrii Neamțului a fost documentată pe larg de presa anilor 2000. Captură foto din ziarul Ziua via Ziarele Arcanum

După lotizare, noii proprietari au pus la pământ mare parte din spațiul verde și l-au înlocuit cu ansambluri de locuințe și case. Cu toate acestea, partea de parc ce dădea către strada Postăvarul și-a păstrat calitatea de spațiu verde amenajat aproape 20 de ani, fiind cunoscut drept „parcul Codrii Neamțului”. 

Un „sector sărac” care și-a permis să dea milioane de euro pe mașinile celui care a distrus Parcul Codrii Neamțului

Undeva prin 2017, acest lucru avea să se schimbe. Lotul respectiv de teren ajunsese în proprietatea soților Stănculescu - Eugen și Ioana-Paula. Milionar în euro, Eugen Stănculescu controlează, printre altele, companiile Auto Cobălcescu și Comat Auto - 2 (foste) întreprinderi de stat din domeniul auto ce au fost privatizate în anii ‘90. În februarie 2017, Primăria Sectorului 3 anunța că desființează, la somația noilor proprietari, locurile de joacă amenajate în parc. 

„Terenul a fost retrocedat în urmă cu 5 ani, printr-o decizie a fostului Primar General și, în ciuda încercărilor noastre, în toți acești ani, de a salva locul de joacă, inevitabilul s-a produs. Am fost acționați în instanță de către proprietar și ni se cer importante sume de bani ca despăgubire.

Evident, din bugetul Sectorului 3, care este unul sărac, nu ne permitem să plătim sancțiuni. Banii îi putem folosi ca să facem lucruri utile pentru sectorul nostru și pentru cetățeni”, declara în 2017 Robert Negoiță, primarul Sectorului 3. 

4 luni mai târziu, același Negoiță anunța că organizează, pe acoperișul Centrului Auto Cobălcescu (Splaiul Unirii), cel mai mare „rooftop party” din Capitală. În următorii ani, compania lui Eugen Stănculescu avea să furnizeze primăriei de sector zeci de autovehicule, dubițe și autoutilitare electrice din parcul său auto. Conform datelor publicate de Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), valoarea contractelor câștigate de Auto Cobălcescu între 2019 și 2024 este de ordinul milioanelor de euro. 

Robert Negoiță spunea în 2017 că nu are bani să se judece cu proprietarii parcului. Câteva luni mai târziu organiza o petrecere la sediul central al firmei Auto Cobălcescu, al cărei patron deține și calitatea de proprietar al parcului. Captură de ecran via Facebook

Contactat de PressOne pentru un punct de vedere, Robert Negoiță pasează către PMB responsabilitatea pentru ce s-a întâmplat în parc. 

„Nu știu să vă spun punctual pe chestia asta, dar de principiu îi amendăm. Dar, tot din cauza Consiliului General, amenzile sunt foarte mici. 50 de lei, că e 100 de lei cu plata minimă în 48 de ore sau ceva de genul ăsta. Nu demotivează pe cineva să taie copaci, să fim serioși. Dacă ne-ar da pârghii să amendăm cu 10 mii de lei de copac, ar fi altceva. Să-l ducem în zona infracțională, în Codul Penal. Dar noi aplicăm legea pe care o avem, asta e”, spune politicianul. 

Copaci tăiați după ce Consiliul Local al Sectorului 3 i-a respins lui Stănculescu un proiect imobiliar

Între timp, soții Stănculescu au împrejmuit terenul fostului parc, iar spațiile amenajate de primărie cu bani publici s-au degradat de la an la an. În 2021, publicația HotNews semnala că proprietarii vor să construiască în loc o clădire cu demisol, parter și etaj ce urma să adăpostească mai multe spații comerciale. Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) fusese deja avizat de Primăria Sectorului 3, însă avea nevoie și de votul Consiliului Local pentru a fi aprobat. 

Deși majoritatea din Consiliu îl respinsese deja, el a fost supus votului de mai multe ori în următorii ani, ultima oară în noiembrie 2022. PUD-ul a fost respins de fiecare dată, însă proprietarii terenului începuseră oricum să taie din copaci.

24 dintre ei au fost doborâți în martie 2022, la scurt timp după ce proiectul picase din nou în Consiliul Local. Consecințele legale au fost minime: pentru că nu primise aviz de defrișare din partea Direcției de Mediu a PMB, milionarul Eugen Stănculescu a fost amendat cu 2.400 de lei de Poliția Locală. 

O parte din contractele publice câștigate de Auto Cobălcescu în ultimii ani. Primăria Sectorului 3 a fost unul dintre cei mai fideli clienți ai companiei. Captură de ecran via listafirme.ro

Dragoș Saulea, un locuitor din zonă, a fost prezent la fiecare ședință în care s-a discutat proiectul. S-a mutat în cartier în 2017, adică fix anul în care Primăria Sectorului 3 desființa locurile de joacă amenajate de ea însăși cu pretextul că n-are bani să se judece cu soții Stănculescu, noii proprietari ai terenului. 

„În 2017 au pus mâna pe teren. Că atunci m-am mutat eu și îi ziceam soției că e părculețul acela și putem ieși cu copilul, care avea 2 ani atunci. La o lună după ce ne-am mutat noi, au împrejmuit parcul, nu se mai putea intra”, își amintește localnicul. El este și cel care a sesizat pentru prima oară defrișarea din martie 2022, la scurt timp după ce argumentase în fața consilierilor locali că acolo a fost un parc amenajat de Primăria Sectorului 3 - fapt ce le interzicea proprietarilor, potrivit legislației de protecție a mediului, schimbarea destinației terenului, indiferent de regimul juridic al acestuia.

„Referitor la proiect, doresc să aduc la cunoştință că zona comunității noastre este înțesată de multe alte supermarketuri. Zona Codrii Neamțului este deja supraaglomerată atât din punct de vedere demografic, cât şi din punct de vedere al traficului auto. (...) Practic nu înțeleg ce se dorește a se face cu această stradă. Observ că toate autoritățile refuză să facă studii aprofundate privind traficul, poluarea, tratând fiecare proiect de pe stradă individual. 

(...) Vă dați seama că se transformă toate străzile şi strada Postăvarul într-un blocaj total. Suferim cu toții de poluare şi o supraaglomerare a zonei va duce la scăderea calității vieții noastre în comunitate”, pleda Saulea în martie 2022, beneficiind și de susținerea președintelui de ședință, consilierul USR Alexandru Sava. 

Așa arăta parcul la scurt timp după defrișarea din martie 2022. Fotografie primită de la unul dintre localnici

Astăzi, în plină perioadă de caniculă și după definitivarea procesului de defrișare a parcului, oamenii din zonă simt pe pielea lor efectele despre care Dragoș Saulea vorbea încă de acum 3 ani. De exemplu, călătorii care așteaptă în stația de autobuz Codrii Neamțului, în care opresc mașinile ce circulă pe liniile STB 311 și 101, sunt nevoiți acum să stea în bătaia soarelui, deși înainte erau parțial protejați de umbra copacilor tăiați ilegal în primăvara lui 2025, la solicitarea lui Eugen Stănculescu. 

Stănculescu spune că a tăiat parcul pentru a preveni o nenorocire

Cele două mașini care au plecat în data de 3 aprilie cu arborii tăiați în parc. Capturi de ecran via inspectorulpadurii.ro

Contactat de PressOne pentru un punct de vedere, Stănculescu susține că toți copacii din parc erau uscați și i-a tăiat pentru a preveni un accident nefericit. Nu-și amintește amenda din 2022 și nici nu știa că avea nevoie de un aviz de defrișare din partea Direcției de Mediu a PMB, credea că autorizația de exploatare a masei lemnoase, emisă anul acesta de Ocolul Silvic București, este suficientă pentru a curăța parcul de copaci.

Reporter: Acum, în aprilie anul acesta, ați fost amendat de autorități pentru defrișările din parc?

Eugen Stănculescu: Nu, n-am fost amendat. Dar probabil că o să fiu amendat.

Reporter: De ce spuneți asta?

Eugen Stănculescu: Nu știu, sunteți insinuant cu mine și nu… Eu bănuiesc că am făcut un lucru bun pentru copiii care sunt la școală (n.r. Școala Gimnazială 200, situată lângă fostul parc), exact în spatele meu. Dacă vedeați cum arătau copacii înainte și cum arată copacii de peste stradă acum… mai e puțin și se întâmplă o nenorocire acolo. 

Reporter: Deci spuneți că ați făcut un bine pentru copiii din zonă?

Eugen Stănculescu: În primul rând, de ce să răspund eu pentru daunele pe care le puteau face copacii de pe terenul meu?

Distrugerea parcului văzută din satelit (2009-2022). Capturi de ecran via Google Earth

Pentru a-și argumenta decizia, Stănculescu își amintește de un episod în care unul dintre copaci ar fi picat pe o mașină a firmei - norocul a fost, spune el, că șoferul nu se afla în cabină în momentul incidentului. Atunci a luat decizia de a contacta Ocolul Silvic București, care i-a marcat pomii uscați care reprezentau un pericol și trebuiau toaletați/tăiați. Ținând cont de cum arată astăzi parcul, aproape toți copacii, 79 la număr, s-ar fi aflat în această situație. 

Afirmațiile lui Eugen Stănculescu sunt contrazise de imaginile surprinse în anii trecuți (2024, 2023, 2022) și accesibile astăzi prin Google Earth sau Google Street View. Majoritatea arborilor - despre care el spune că erau uscați - par verzi și în putere, inclusiv cei de pe margine, care obișnuiau să facă umbră stației STB Codrii Neamțului.

Confruntat pe WhatsApp cu aceste imagini, antreprenorul n-a mai revenit cu un punct de vedere. 

De altfel, își amintește activistul Dan Trifu, Eugen Stănculescu nu se află la prima tentativă de a distruge un spațiu verde ajuns cumva în proprietatea sa. Între 2016 și 2018, bărbatul a încercat să valorifice un teren aflat la intersecția dintre Splaiul Independenței și bulevardul Mihail Kogălniceanu, lângă Opera Națională - acolo, compania Auto Cobălcescu ar fi vrut să construiască un bloc de birouri. Firma a pierdut ambele procese cu autoritățile locale și Fundația Eco-Civica, anunța ONG-ul în decembrie 2018. 

Asta nu l-a descurajat pe Stănculescu să dezvolte noi proiecte imobiliare prin firmele pe care le controlează. „Familia Stănculescu, proprietara Auto Cobălcescu, pregătește un proiect imobiliar major lângă noul Dedeman Ghencea și un centru comercial în Sectorul 3”, titra publicația profit.ro în octombrie 2021, referindu-se și la intenția familiei de a construi un supermarket pe terenul fostului parc Codrii Neamțului. 

Auto Cobălcescu se laudă că investește în energia regenerabilă. Captură de ecran via Facebook

Ceva mai târziu, în ianuarie 2022, cealaltă firmă a familiei, Comat Auto, avea să cumpere de la Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS) un teren de pe malul lacului Floreasca în valoare de 13,6 milioane de euro și cu vedere către mai multe vile de protocol celebre. Terenul n-a rămas pentru mult timp în proprietatea soților Stănculescu. 

„Totuși, în momentul tranzacției din 2022, RA-APPS și-a intabulat un drept de ipotecă legată în valoare de 12,1 milioane de euro. Acest drept permite ca în situația în care debitorul nu execută obligația asumată, creditorul (în favoarea careia a fost constituită ipoteca) poate cere vânzarea bunului, iar din suma obținută să-și acopere creanța. Documentele consultate de Profit.ro arată că RA-APPS a redevenit proprietarul terenului în mai puțin de 3 luni de la vânzarea către Comat Auto”, arăta profit.ro în martie 2025.

Transformarea parcului (2009-2024) văzută prin ochii Google Street View. Capturi de ecran via Google Street View

Până la ora publicării acestui articol, Ocolul Silvic București n-a răspuns solicitării PressOne de a explica de ce a permis exploatarea unor copaci care nu primiseră aviz de defrișare din partea Direcției de Mediu a PMB. 

În aprilie 2025, când reporterul PressOne i-a semnalat Gărzii de Mediu tăierea ultimilor arbori de pe teren, instituția ne-a transmis prin semnătura comisarului șef Viorel Ionel Glăman că terenurile private înscrise în cartea funciară în categoria „curți-construcții” nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi decât după „îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației din domeniu”. 

Garda de Mediu ne-a mai îndemnat să ne adresăm Primăriei Municipiului București - cea care are atribuții în avizarea defrișărilor din oraș - și Poliției Locale a Municipiului București. Aceasta din urmă ne-a comunicat că proprietarii au fost amendați pentru defrișări, dar nu ne-a transmis și valoarea totală a amenzilor date. Am cerut date similare și de la Poliția Locală a sectorului 3, dar, până la ora publicării acestui material, n-am primit niciun răspuns. 

Lămuriri privind responsabilitatea dezastrului din Parcul Codrii Neamțului am cerut și de la Ministerul Mediului. Vom reveni cu un update imediat ce primim un răspuns. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€