Parte împarte. Cât de bine funcționează bugetarea participativă în România? 

Bugetarea participativă s-a lansat în România de zece ani. De atunci, 25 de reședințe de județ au optat pentru a-și defalca o parte din bugetele anuale și a o pune la dispoziția cetățenilor. Teoretic, oamenii pot vota în mod direct care e destinația banilor și ce fel de intervenții publice trebuie făcute în zonele în care locuiesc. Dar o parte din primăriile care au validat rezultatele votului popular prin hotărâri de consiliu local ignoră să le mai și pună în aplicare. 

Practic, bugetarea participativă e mai mult un mecanism de marketing pentru primari, iar beneficiarii, adică cetățenii, se implică prea puțin. În unele localități în care s-a încercat lansarea bugetării participative, cetățenii nu s-au obosit să înscrie niciun proiect. În altele, primăriile nu au mai dat curs finalizării proiectelor declarate câștigătoare de către comunitate.

Activiștii civici implicați în proces spun că designul bugetării participative e de așa natură, încât să privilegieze proiectele de intervenție urbană facilă, foarte vizibile. Proiectele sociale cu impact major nu fac deocamdată obiectul bugetării participative. 


Experimentul Cluj-Napoca

Proiectul pilot al bugetării participative în România a plecat de la Cluj-Napoca, în urmă cu aproape zece ani. István Szakáts, fondatorul Asociației AltArt a fost unul dintre inițiatori. Actualmente, Szakáts e administratorul unei pagini de Facebook cu 15.000 de membri, unde se dezbat chestiuni civice din Cluj-Napoca. 

El spune că proiectul bugetării participative – asumate în 2013 de o Primărie Cluj-Napoca dornică să își cosmetizeze imaginea (fostul primar Sorin Apostu, arestat în 2011, era judecat pentru luare de mită) – a fost castrat din start.


Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Redacția PressOne

Era menit să ajungă să fie un convenabil instrument de PR. Ideea asta de bugetare participativă a venit din mai multe direcții peste Primărie. Și Adrian Dohotaru și Marcel Heroiu, de la Banca Mondială, și am fost și eu cu Norbert Petrovici, ne-am întâlnit într-o toamnă cu primarul Emil Boc la o conferință în Berlin și acolo într-o pauză de cafea l-am convins că uite, e o chestie bună, hai să facem.

Și… ce să vezi, am primit un telefon de la Adrian Chircă, consilierul primarului, pe 31 decembrie 2012, că primarul vrea din 1 ianuarie să lanseze bugetarea participativă. Nicio discuție despre metodologie, filosofia din spate, nimic. L-am convins să amânăm și așa ne-a dat termen pe 15 ianuarie. Pe urmă ne-am dat de ceasul morții, ura, se întâmplă!”, povestește Szakáts. 

Afiș de promovare a primei ediții din România a Bugetării Participative la Cluj, 2013

Primăria a agreat inițial constituirea unui grup de lucru format din mai mulți reprezentanți ai societății civile, care au început să se întâlnească în mod regulat pentru a construi un format pentru aplicarea bugetării participative. 

Szakáts spune că la ședințele de lucru a participat și primarul Boc, care dezbătea alături de tinerii progresiști ai orașului, folosindu-se de limbajul semnelor utilizat de mișcarea Occupy. „Ridica și el mâna dacă voia să vorbească, primea cuvântul sau nu. Generoasă treaba”, glumește Szakáts.

În final însă, ce a rezultat după multe discuții a fost o variantă care a lăsat pe dinafară dezbaterea reală și implicarea cetățenilor în procesul de decizie. Primăria a optat pentru un format digitalizat, prin care ideile unor cetățeni, postate pe un site, adună voturi, iar cele mai multe primesc finanțare și sunt puse în practică de administrația locală. 

Bugetarea participativă e un instrument prin care cetățenii sunt aduși aproape de co-decizionare. Nu e o simplă consultare. Și administrația publică trebuie să se flexibilizeze pentru a crea cadre de co-asumare, împreună cu cetățenii a unor proiecte. Acesta e orizontul democratic al bugetării participative, nu că cetățenii vin cu idei și primăria, pe urmă, le face”, spune István Szakáts. 

Vedere din Cluj-Napoca. Foto Lucian Muntean

De atunci, același model a fost preluat și de alte primării, ajungând la București, Oradea, Timișoara, Brașov sau la Ciugud-Alba, cea mai smart comună din țară. Un raport dat publicității pe 11 decembrie 2022 de Centrul Român de Politici Europene (CRPE) arată că numai 13 reședințe de județ au derulat programe de bugetare participativă în 2022. Restul, fie au abandonat procesul pe parcurs, fie l-au invalidat din diverse motive.

Am vorbit cu activiști civici care s-au implicat de-a lungul timpului în adoptarea acestei politici publice, foarte la modă în America Latină și în Europa de Est. Am vrut să aflăm care sunt punctele slabe și care sunt oportunitățile pe care le oferă, totuși, bugetarea participativă (BP) în România. 

Modelul de bază, dezvoltat la Cluj-Napoca, e viciat de prea mult PR, spun inițiatorii sistemului, iar autoritățile mimează democrația directă. Dar de fapt, finalizarea celor mai votate proiecte e lipsită de transparență, iar decizia de alocare a banilor e arbitrară. 

Ce e bugetarea participativă? 

Această formulă de a aborda cheltuirea banilor dintr-o comunitate a fost patentată în anii ‘90 în America de Sud. În principiu, e vorba de un demers de distribuire a resurselor publice, gândit și promovat de grupuri de activiști cu orientare politică de stânga. 

Persoane fizice, grupuri de cetățeni sau vecini, școli sau ONG-uri pot propune pe o platformă dedicată pentru dezbatere o serie de proiecte de care ar avea nevoie orașul și ei înșiși ca să-și îmbunătățească într-un fel calitatea vieții. Pe urmă, proiectele sunt dezbătute, adnotate și adaptate la nevoile reale ale comunității, iar cele care cumulează cele mai multe voturi sunt finanțate de primării. E un alt gen de contract social, pe care autoritatea publică se leagă să îl respecte, arătând astfel că e interesată de ce au de spus micro-comunitățile care compun orașele mari sau mici. 

0.2%

„În 2022, reședințele de județ cu programe de bugetare participativă au alocat un buget de 33.65 milioane RON pentru acest instrument. Deși bugetul poate părea semnificativ, el este unul maximal (cel mai probabil nu va fi folosit integral) și oricum reprezintă numai 0.2% din veniturile municipiilor reședințe de județ.”

Fragment din raportul CRPE privind Bugetarea Participativă, decembrie 2022.

Adi Dohotaru e activist pe teme ecologice și sociale și a fost unul din promontorii acestui model la Cluj-Napoca în 2012. Un deceniu mai târziu a scris o carte, „Bugetarea participativă: între emancipare și deturnare” (ed. Presa Universitară Clujeană, 2022), în care analizează dezvoltarea acestui model de BP în România. 

„Dacă inițial BP era un instrument de implicare și deliberare cetățenească în privința priorităților bugetare la nivel de cartier, în urma difuziunii internaționale s-a transformat, de exemplu, în statele Europei Centrale și de Est, într-o competiție de mici propuneri civice, pe sume restrânse de bani”, spune Dohotaru. 

Ce proiecte finanțează primăria Oradea prin BP

Extinderea parcului și amenajarea plajei naturale din zona Silvaș;
Covor vegetal pe linia de tramvai pe tronsonul cuprins între strada Transilvaniei și Podul CFR;
Street Art sau cum transformăm un zid plictisitor în parcarea de pe strada Tudor Vladimirescu.

De fapt, cuantumul alocat proiectelor finanțabile este una dintre problemele pe care le identifică Dohotaru. El spune că banii sunt prea puțini pentru a putea edifica niște schimbări majore în felul în care funcționează orașele. Dohotaru recunoaște că el, personal, are nostalgia modelului de bază al BP, care era justiția socială, îmbunătățirea calității vieții celor care altfel nu au niciodată acces la resursele comunității.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

În faza în care funcționează astăzi în România, BP rămâne un instrument prin care se finanțează proiecte drăguțe, cu impact minor, dar care se transformă ușor în muniție electorală de către primăriile implicate. 

Chiar și așa, Dohotaru se declară optimist pe termen lung cu privire la evoluția BP, fiindcă implicarea publicului e oricum mai mare decât în procedurile bugetare clasice. Încet, oamenii pot învăța importanța banilor publici și faptul că pot fi chiar ei o voce calificată, care să stabilească unde e nevoie mai mare de intervenție. 

Oradea a fost votat în topul celor mai bune orașe din România în 2020, un top al cititorilor PressOne. Foto: Andrey Shevchenko | Dreamstime.com

În cartea lui, Dohotaru scrie că există un inventar global al entităților unde se organizează bugetarea participativă și care se numește Atlasul Bugetării Participative. Potrivit acestei surse, în 2019, erau identificate 12.000 de modele de BP, 40% în Europa și mai bine de jumătate din ele în fostele țări din blocul comunist. 

Marele minus al modelului BP românesc, în mare parte preluat ca un exemplu de succes pe filiera clujeană, este „design-ul superficial”, crede activistul. Faptul că nu există o dezbatere reală, întâlniri fizice și discuții între propunători și autorități, rezumă procesul în sine la un concurs de voturi online, pe o platformă dedicată, unde cei interesați pot vota. 

La Chișinău, îmi spune Dohotaru, cei care propun un proiect pentru a fi inclus în dezbatere pentru BP trebuie să îi adauge o listă cu semnăturile susținătorilor. Iar asta presupune, deja, un alt tip de interacțiune. Pe de altă parte, e mult mai comod să scrii numai proiectul în fața unui monitor, fără să fie nevoie de alte acțiuni considerate birocratice. 

Dar și așa, prin acest mecanism s-au finanțat la Cluj-Napoca, de exemplu, construirea unui skate-park în Parcul Rozelor, amplasarea unor toalete incluzive (care se curăță singure și care sunt optimizate pentru persoane cu dizabilități), dar și intervenții precum sunt așa-zisele acoperișuri verzi

Propunătorul visa la niște grădini urbane la înălțime, pe diverse clădiri publice. Și oamenii au votat proiectul lui. În schimb, primăria a amenajat niște stații de autobuz, cu acoperiș din plante suculente și a considerat proiectul dus la bun sfârșit. 

În comuna Florești, județul din Cluj – cea mai mare din țară, primăria a organizat până acum trei ediții de BP și le-a invalidat de fiecare dată. Într-un caz, nu se puteau înregistra pe platformă, ca să propună sau să voteze, decât cei care aveau adrese de Gmail, și nu și cei cu adrese de mail de la Yahoo. Asta a îndepărtat doritorii și a creat disensiune.

În Oradea, în cadrul unei așa-zise dezbateri pe BP, funcționarii primăriei le încercuiau oamenilor prezenți la întâlnire proiectele pe care instituția voia de fapt să le finanțeze, iar la Brașov, într-o altă ediție de BP, politicienii de diverse culori au făcut campanii de promovare a propriilor proiecte confiscând astfel tribuna cetățenească. 

Ploiești – 32 voturi

„La Ploiești situația este cel puțin descurajatoare. Programul de bugetare participativă al orașului pentru 2021 a fost un eșec, cu o alocare totală de 577.000 RON, un număr de doar 9 proiecte propuse și o participare a cetățenilor la vot practic inexistentă (numai 32 de voturi înregistrate). Primăria Municipiului Ploiești nu a adresat cauzele problemelor din anul precedent, ci a decis să abandoneze complet programul, asta deși în februarie 2022 a aprobat o creștere a bugetului la 750.000 RON. La data scrierii acestui raport, platforma de bugetare participativă nu este actualizată.” 

Fragment din raportul CRPE privind Bugetarea Participativă, decembrie 2022

Cele mai multe proiecte

Timișoara este cea mai mare municipalitate care a declanșat în 2022 prima ediție de bugetare participativă și care a reușit, arată raportul CRPE, cea mai bună organizare a programului.

În plus, a reușit să îl popularizeze printre timișoreni adunând și cele mai multe proiecte votate de aproape 20.000 de oameni. 

Timișoara are cel mai eficient program de bugetare participativă din România. Foto: Lucian Muntean

Cu un program transparent și o platformă intuitivă și ușor de folosit, Timișoara a inclus membri ai societății civile în toate etapele programului, a desfășurat campanii de informare pentru cetățeni, dar și pentru membri ai aparatului de specialitate. Primăria Municipiului Timișoara a lansat spre consultare primul regulament al orașului pentru bugetul participativ sub Campania «Timișoara Decide!», cu numeroase propuneri și ajustări venind din partea cetățenilor. A alocat un buget de 3 milioane RON, urmând a alege până la 8 proiecte în 2022. Mai mult, în cadrul sesiunii actuale, proiectul aflat pe locul 9, Sisteme de ghidaj în spațiul public pentru nevăzători, va fi și el finanțat”, se arată în Raportul CRPE privind Bugetarea Participativă, decembrie 2022.

Despre proiectul pentru nevăzători PressOne a scris în urmă cu o lună.

Trebuie spus că interesul municipalității din Timișoara pentru succesul programului de BP se datorează faptului că orașul se pregătește să dea startul anului aniversar Timișoara Capitală Culturală Europeană 2023. 

Ce proiecte au votat oamenii în Timișoara

Treceri de pietoni mai sigure;
Dotarea școlilor din Timișoara cu dulăpioare pentru elevi;
Vizibilitatea mijloacelor de transport în comun aflate pe traseu;
Îmbunătățirea calității pistelor de biciclete.

Studiu european despre impactul bugetării participative

Gabriel Bădescu este profesor universitar și directorul Centrului pentru Studiul Democrației din cadrul Universității Babeș Bolyai Cluj. Bădescu e implicat, împreună cu o echipă de politologi clujeni, într-o cercetare europeană despre BP și alte forme de inovare democratică la nivel local. 

Tocmai am cules date de sondaj din 10 țări, inclusiv România, iar acum realizăm experimente în mai multe localități, inclusiv în Cluj, și urmează să vedem care sunt tipurile de design de BP potrivite pentru diferite localități și societăți.

Avem câteva rezultate foarte preliminare pentru România. Pe scurt, datele spun că BP e o metodă interesantă pentru majoritatea cetățenilor, inclusiv pentru cei care nu au auzit până acum de ea, dar cărora li s-a explicat în studiu în ce constă.

În același timp, mulți dintre cei interesați de BP preferă formule rapide, care cer un nivel redus de implicare. Încrederea scăzută în posibilitatea de a schimba lucrurile în comunitate reduce interesul pentru participare. De asemenea, respondenții preferă ca deciziile care rezultă din BP să fie obligatorii pentru primării, nu doar consultative—așa cum sunt în prezent în majoritatea localităților din România, inclusiv Cluj”, spune Bădescu. 

Pe finalul studiului, echipa va oferi recomandări de ajustare a variantelor de BP aplicate în prezent.

Sper să fim luați în serios de primăriile din România. BP e un tip de proces folosit tot mai frecvent în lume. Una dintre așteptările principale ale specialiștilor care recomandă BP este că implicarea cetățenilor ajută la creșterea eficienței guvernării locale. 

O alta este că cetățenii care se implică devin progresiv mai activi și mai informați, nu doar cu privire la BP, ci și la funcționarea localității și chiar a societății din care provin. Cu alte cuvinte, se speră ca BP să repare din deficitul democratic și declinul observat în tot mai multe locuri din lume. În ce măsură aceste așteptări sunt realiste? Cel mai probabil, răspunsul este că depinde de loc și de modul de organizare a BP”, explică politologul Gabriel Bădescu. 

„Dacă cetățenii sunt apatici și cinici cu privire la primăria localității lor, este greu să îi implici într-un mod care să aibă efecte pozitive notabile. BP-urile online, cu un proces de decizie rapid, fără dezbateri, este foarte răspândit. 
Sunt ușor de organizat și au potențialul de a implica mulți cetățeni. Pe de altă parte, îi exclud pe cei care au abilități digitale scăzute, adică segmente largi de populație în contextul României, și chiar și al Clujului. În plus, efectele de învățare de abilități civice sunt scăzute în cazul consultărilor rapide, fără dezbateri. De aceea, ar merita încercate și variante de BP care includ atât întâlniri online și off-line, precum și dezbateri pe marginea proiectelor.”

Gabriel Bădescu, Centrul pentru Studiul Democrației din cadrul UBB Cluj

Bucureștiul a organizat prima ediție de bugetare participativă în 2020, dar primăriile de sector și Primăria Generală au manifestat dezinteres ori capacitate limitată de a gestiona programul. Alocările au fost reduse comparativ cu alte orașe europene de aceeași anvergură. 

Un alt raport al CRPE, din noiembrie 2022, arată că în 2022 numai trei primării de sector au desfășurat programe de bugetare participativă, Primăria Sector 1, Primăria Sector 6 și Primăria Capitalei.

Programele au avut bugete care au totalizat cumulat de 0.1% din venituri și nu a generat interes din partea comunității.

Programul de bugetare participativă al Primăriei Sector 1, cu un buget record de 5 milioane de lei, față de 1 milion de lei cât a alocat Primăria generală, este de facto suspendat, administrația locală nereușind să respecte calendarul adoptat. Patru primării de sector (2,3,4 și 5) nu au organizat programe de bugetare participativă în 2022. 

Dacă în majoritatea orașelor cu un istoric de succes, programele de bugetare participativă vin cu numeroase măsuri de comunicare publică, ateliere de suport pentru potențialii aplicanți și o implicare activă a organizațiilor civice în tot procesul, în București acest lucru nu se întâmplă sau s-a întâmplat foarte limitat. În 2022, au fost depuse numai 4 proiecte la Primăria Sector 1, 67 la Primăria Sector 6 și 30 la Primăria municipiului București, o scădere de la 60 în 2021. Numai 4,013 voturi totale valide au fost înregistrate de Primăria Sector 6 și 4,212 de Primăria Municipiului București”, mai spune raportul CRPE. 

Ce proiecte au fost înregistrate în Sectorul 6 București

Amenajare teren fotbal copii 5-12 ani;
Trotuare sigure lângă școli;
Picturi murale cu vopsea care purifică aerul;
Teren fotbal/baschet pentru copii.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...