Omul cu banii din AUR despre promisiunea de a construi 1 milion de locuințe pentru români: „Ideea a apărut prima dată la George”

Răzvan Filip

Reporter

În ultimele săptămâni, străzile marilor orașe din România au fost împânzite din nou de corturi galbene împodobite cu fața lui George Simion. De data aceasta, politicianul arată cu degetul spre trecători și le promite case ieftine, respectiv tăierea dobânzii la creditele ipotecare deja în derulare. În 2023, corturile AUR le cereau românilor să semneze pentru creșterea salariului minim brut la 5000 de lei și susținerea unui nou „referendum pentru familie”. 

Dar acum, după ce a devenit oficial că Simion va reprezenta partidul în cursa prezidențială din toamnă, promisiunile electorale par mai ambițioase decât oricând. Mai exact, programul propus de politician,„Planul Simion”, susține că le va asigura românilor, în decursul a 10 ani, un milion de locuințe noi la prețuri accesibile. Cele mai multe dintre ele vor fi construite în „imediata apropiere a orașelor mari”.

PressOne a vorbit despre Planul Simion cu politicianul Marius Dorin Lulea, prim-vicepreședinte AUR, inginer constructor cu mai multe afaceri în sectorul imobiliar și principalul promotor al proiectului.

Cu ce îi momește Simion pe români 

Cei care vor să fie incluși pe lista potențialilor beneficiari pot semna încă de acum un „contract” pe site-ul planulsimion.ro. Au la dispoziție 3 opțiuni: apartament cu 2 camere la 35 de mii de euro (50-52 metri pătrați, TVA inclus), apartament cu 3 camere (68-72 mp) și apartament cu 4 camere (95-100 mp). Distribuția apartamentelor s-ar face pe baza unei analize de dosar și unui punctaj de prioritate acordat, mai spune documentul. 

Într-o anexă a „contractului”, AUR arată că punerea în aplicare a programului va începe cu schimbarea legii 255/2010, astfel încât lista lucrărilor de interes public național să cuprindă sporirea fondului de locuințe. Legea Locuinței spune încă din 1996 că „realizarea locuinţelor constituie un obiectiv major, de interes naţional, pe termen lung, al administraţiei publice centrale şi locale”. 

Tot din anexă aflăm că pentru execuția planului, „statul român va asigura terenuri proprietate de stat, dobândite în condițiile legii”. 

„Și tu poți primi o casă ieftină, dacă votezi George Simion”, pare să spună liderul AUR. Fotografie via planulsimion.ro

„Se estimează că primele 200.000 locuințe vor fi livrate în termen de 48 luni de zile de la finalizarea etapei inițiale, urmând ca loturile următoare de locuințe să fie livrate anual. 

Pentru atingerea obiectivului primei faze a PLANULUI SIMION, adică pentru execuția și livrarea până la 1.000.000 de locuințe, termenul estimat este de 10 ani de zile. 

Pe parcursul derulării PLANULUI SIMION se va putea constata necesarul de fond locativ în funcție de cerere, PLANUL SIMION putând fi eventual continuat ulterior printr-o nouă fază”, promite AUR.

De ce nu-și permit tinerii din România o locuință? Statul nu construiește, iar dezvoltatorii imobiliari și speculanții profită

Prețurile caselor și chiriilor din România au crescut constant după ce economia globală a început să-și revină din Marea Recesiune (criza financiară din 2008). Tot mai mulți tineri din România constată că devine tot mai dificil să spere la o locuință pe care să o numească „a lor”.

Poluarea aerului: 20+ de măsuri care ne pot aduce rapid un aer curat în oraș

Poluarea aerului este cauzată aproape exclusiv de om. Adică de fiecare dintre noi și de activitățile noastre. Asta este cheia pentru înțelegerea măsurilor care trebuie luate urgent dacă vrem să respirăm aer curat în orașele din România.

A doua componentă a planului se anunță la fel de ambițioasă: refinanțarea creditelor ipotecare deja aflate în derulare, dacă au fost contractate pentru cumpărarea de locuințe personale. Refinanțarea s-ar face, promite AUR, cu dobândă de 0%.  

„New Dealul Românesc”: un partid de extremă dreapta se inspiră de la progresiștii americani 

În advertoriale comandate de partid și declarații publice, comunicatorii AUR compară Planul Simion cu programul interbelic de relansare a economiei americane după Marea Criză Economică, New Deal, cu planul Marshall de reconstrucție a Europei după Al Doilea Război Mondial, dar și cu ștergerea de către administrația Biden a datoriilor de studii pentru studenții americani care au trebuit să se împrumute pentru a merge la facultate. 

„Este un program pentru a avea o economie planificată în care să dăm siguranța antreprenorilor și salariaților că avem un plan pe termen lung. Programul va asigura, de asemenea, o distribuție uniformă în societatea bunăstării”, susținea Marius Dorin Lulea, poreclit de presă „omul cu banii din AUR”, într-un discurs din luna iunie. Bărbatul este prim-vicepreședinte al partidului și, de la anunțarea planului încoace, a fost unul dintre principalii comunicatori în ceea ce privește milionul de locuințe. 

„Cred că prima dată a apărut la George, prin consultările pe care le-a avut cu mai mulți oameni de afaceri din România, printre care și cei din zona construcțiilor. În momentul în care a apărut această idee, am fost implicat în fundamentarea și dezvoltarea ei”, susține Lulea într-un interviu telefonic acordat PressOne. De formație inginer constructor, bărbatul este acționar majoritar în mai multe companii care au dezvoltat ansambluri imobiliare în județul Ilfov. 

Lulea nu neagă că multe surse de inspirație evocate în discursurile sale și ale colegilor de partid au fost proiecte ale Partidului Democrat din Statele Unite ale Americii - de regulă un dușman al formațiunilor de extremă-dreapta. Dar spune că nu-l interesează ce partid a implementat un model economic, „utilizat cu succes într-un stat puternic”, ci rezultatele lui. 

„Realitatea este una singură. Dacă ai un lider politic capabil să îți implementeze un proiect mare, el se face”, continuă Lulea. 

Lulea și AUR se inspiră de la politicieni progresiști din America. Captură foto via Facebook

Bărbatul argumentează că implicarea statului statului în economie, dar și dezvoltarea de noi locuințe, este o normalitate peste tot în Uniunea Europeană. Dă exemplul Germaniei, despre care spune că ar avea 30-40% din fondul de locuințe din marile orașe deținut de companii de stat. Însă un exemplu mult mai apropiat de ce propune AUR este Suedia. 

În 1965, parlamentul suedez se angaja să rezolve criza locuirii prin construirea, în termen de 10 ani, a un milion de locuințe noi. Programul a avut succes, iar 10 ani mai târziu, fondul locativ al țării se îmbogățea cu peste un milion de locuințe noi. Ele au fost construite la scală industrială la periferia orașelor, cu ajutor financiar din partea statului (proiectele au fost încurajate inclusiv prin schimbarea regulilor de creditare ipotecară) și sub supravegherea autorităților municipale locale, care au pus la dispoziție terenurile necesare.

OK, dar de unde bani? „10 miliarde de euro, o sumă derizorie”

Într-un advertorial publicat în presa locală din județul Mureș, AUR susține că Planul Simion va costa 50 de miliarde de euro - valoarea totală pentru a construi 1 milion de locuințe. Însă partidul dă asigurări că nevoia de finanțare va fi de doar 20 de miliarde de euro, pentru că ulterior locuințele se vor vinde. 

„Toți banii se vor recupera. Pentru că locuințele se vor vinde și sumele respective se vor recupera prin vânzarea lor, din munca românilor”, insistă Marius Dorin Lulea pentru PressOne. Politicianul AUR spune că în estimările de 50 de miliarde sunt prevăzute costurile cu terenul, cu dezvoltarea infrastructurii (drumuri, canalizare, alimentarea cu apă și energie), cu birocrația și cele referitoare la construcția în sine. 

„Pe scurt, statul român trebuie să asigure terenul, plus infrastructura necesară. Este un program special, destinat celor cu venituri mici. Asta înseamnă că va exista o anumită zonă de subvenționare. Nu se întâmplă doar în România, se întâmplă și în Occident”, continuă bărbatul. 

Pe lângă locuințe noi, Planul Simion promite refinanțarea cu dobândă zero a creditelor imobiliare aflate deja în derulare - cel puțin a celor contractate de români cu venituri medii sau mici. Marius Dorin Lulea justifică măsura printr-un atac la adresa sectorului bancar din România, pe care-l acuză de monopol. 

Citește și: De ce nu-și permit tinerii din România o locuință? Statul nu construiește, iar dezvoltatorii imobiliari și speculanții profită

„Avem doar 30 de bănci, în Marea Britanie și Germania sunt mii. La noi nu este nicio concurență, așa că dobânzile sunt foarte ridicate. (...) Când ai un cartel și condiții de monopol, statul este obligat să intervină”, susține Lulea. 

Conform Băncii Naționale Române, datoria imobiliară totală din țară valorează în jur de 20 de miliarde de euro. AUR promite că, dacă ajunge la putere, ar șterge cu buretele jumătate din această datorie, pentru creditele imobiliare cuprinse între 35 de mii și 70 de mii de euro. 

Spre comparație, bugetul alocat educației în 2024 a fost de aproximativ 14,8 miliarde de euro.

El spune că refinanțarea se va face printr-o „legislație specifică” care va impune o dobândă de 2%, iar băncile private pot participa și ele la program, ca în cazul Primei Case. În final, crede politicianul, singurul cost care nu va fi recuperat în mod direct va fi reprezentat de acești 2% (din 10 miliarde de euro). 

„Dar este recuperabil prin taxe și impozite. Deci oamenii își plătesc creditele, însă nu plătesc decât baza. Și dacă o bancă nu vrea dobândă de 2%, foarte bine. Dar o să vrea, pentru că altfel o să fie în afara sistemului financiar din România”, continuă Lulea. 

AUR nu vrea creșteri de taxe, dar e deschis la împrumuturi

Politicianul nu-și face griji că impunerea unei astfel de măsuri va falimenta sectorul bancar, pentru că „nu pleacă nimeni de la cașcaval”. Iar dacă falimentează totuși câteva bănci, Lulea susține că este un fenomen care face parte din „mecanismul de lucru”, dând exemple din Statele Unite ale Americii și alte părți ale lumii. 

„Social-democrație” a la AUR: case la 1 leu și reduceri de taxe. Captură foto via planulsimion.ro

„Există băieți care au falimentat și s-au găsit soluții. În Islanda parcă au naționalizat aproape tot sistemul bancar, când băncile au devenit prea hrăpărețe și s-au prăbușit de la sine. 

Deci nu ne este frică, există deja alte state cu experiență. În Ungaria, când creditele în franci elvețieni au sufocat populația, statul a intervenit. S-a spus că nu se poate, că piața liberă, cu toate acestea s-a fixat un curs de schimb, statul a mai cumpărat câteva din băncile de acolo și s-a rezolvat toată problema. La noi, dacă nu sunt suficiente băncile pe care le deține statul român, mai cumpăram câteva bănci sau creăm unele noi”, argumentează liderul AUR. 

Ideea că statul român va recupera anumite costuri prin taxe și impozite pare să contrazică altă promisiune făcută de Planul Simion: „reducerea drastică a taxelor”. Când i se aduce în vedere acest capitol din program, Lulea spune că finanțarea în sine nu se va face prin taxe, ci prin împrumuturi externe sau de pe piața internă. 

„Pe piața internă, în momentul de față, sunt 700 de miliarde de lei care plutesc și care nu sunt folosite, pentru că nu există proiecte majore în care banii să fie introduși. Și practic plutesc în economie și stau acolo, prin conturile băncilor”, crede politicianul. El mai argumentează că, fiind bani băgați în investiții, aportul lor în economie va fi favorabil pe termen lung. 

AUR confiscă o temă extrem de importantă, pe care celelalte partide o evită 

Fără a-și asuma în mod explicit o agendă economică în sensul acesta, referințele istorice și termenii folosiți de liderii AUR amintesc de stânga ideologică. Lulea, Simion și Piperea vorbesc despre implicarea statului în economie, despre redistribuire și, nu în ultimul rând, despre crearea unei „societăți a bunăstării”. 

„(...) există o zonă de antreprenoriat care nu este limitată. Și atunci se ajunge la speculă pe terenuri, care ajung la prețuri foarte mari, la un monopol al celor care produc materiale de construcție și care nu dezvoltă active de producție, special ca să țină piața ușor sub necesar, pentru a fi un cost mare. 

Nu există în lumea asta economie neplanificată. Numai în România e teoria asta liberală, a PNL-ului, cu lăsăm, se închide firma, vine alta. Nu merge așa în niciun stat. Toate firmele sunt ajutate să se maturizeze”, explică Lulea, într-un interviu telefonic acordat PressOne. 

Prima pagină a „contractului” pe care trebuie să-l semnezi pentru a te înscrie în Planul Simion. Captură foto via planulsimion.ro

În mod tradițional, ideile vehiculate de politician sunt asociate cu partide social-democrate sau social-liberale din Europa și Statele Unite, nu cu dreapta (ultra)conservatoare. „Programul Milion”, care are foarte multe în comun cu Planul Simion, a fost opera unui partid și prim-ministru suedez social-democrat (Tage Erlander). 

Și sunt idei care ating un punct nevralgic pentru români. Un studiu al fundației Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) arăta în 2022 că 87% din români cred că statul trebuie să-i ajute pe cei care nu-și permit să cumpere sau să închirieze o locuință , inclusiv prin oferirea de „locuințe decente.”

Cu mici excepții, dezvoltarea locuințelor a fost lăsată în ultimii 34 de ani în sarcina companiilor private, în speranța că acestea vor construi suficient de mult și de constant încât să apară un echilibru între cerere și ofertă - fenomen documentat pe larg de PressOne. 

Dar din 2014 încoace, prețurile au crescut fără întrerupere în toate marile orașe din România. De exemplu, cu greu mai poți găsi astăzi în București un apartament de 2 camere care să coste sub 60 de mii de euro. În Cluj și Brașov, situația este și mai gravă. Spre comparație, Simion promite 2 camere și 50-52 de metri pătrați la 35 de mii euro (TVA inclus).

De cele mai multe ori, în România post-comunistă s-a construit pentru o clasă de mijloc emergentă care și-a permis să dea un avans de mii (sau zeci de mii) de euro, dar și să acceseze un credit ipotecar. Cei mai înstăriți membri ai aceste clase au transformat locuirea într-o investiție, adică au cumpărat mai multe apartamente cu așteptarea că le vor închiria pe termen lung și vinde după ce le crește valoarea. 

Sunt teme evitate de marile partide. Primul care ar trebui să vorbească 24/24 despre chirii și prețuri mari la imobiliare este Partidul Social Democrat, principala formațiune de stânga din România. Însă la ora redactării acestui articol, secțiunea de valori a site-ului PSD vorbește în termeni generali despre egalitate, solidaritate, dialog social, muncă decentă, protecție socială și antreprenoriat, fără a sufla o vorbă despre locuire. 

Când cauți cuvântul „locuințe” pe pagina de Facebook a premierului Ciolacu, singura mențiune este o postare din vara lui 2020 în care liderul PSD se plânge că Iohannis și guvernul PNL (pe atunci dușmani politici) au blocat un proiect de „regenerare și dezvoltare urbană” din sectorul 5 (opera fostului primar Daniel Florea) care ar fi asigurat, printre altele, locuințe pentru tineri. 

Și în timp ce politicianul de (extremă) dreapta Lulea susține că „dreptul la o locuință decentă este un drept fundamental, nu un moft”, celelalte partide de dreapta din România - mai „moderne”, „moderate” și „liberale” -  prioritizează alte teme. Programele politice afișate pe site-urile USR și PNL vorbesc despre proprietate privată, antreprenoriat, libertate și „dreptul de a alege” în sănătate/educație (adică privatizare). 

Când politicienii PNL abordează totuși subiectul, par mai degrabă avocați ai dezvoltatorilor imobiliari decât ai cetățenilor care i-au trimis în Parlament. În noiembrie 2022, mai mulți parlamentari liberali (printre care și Daniel Fenechiu) depuneau un proiect de lege care ar falimenta ONG-urile care îndrăznesc să conteste în instanță autorizații de construire. 

„Sunt împotriva abuzului în construcții, dar și împotriva abuzului față de constructori”, spunea atunci Daniel Fenechiu, într-un interviu luat de ziarul Libertatea. 

Înainte de europarlamentare, singurul politician care a prioritizat tema locuirii a fost independentul Nicu Ștefănuță. Captură foto via stefanuta.ro

Tema este atinsă pe alocuri și de USR, dar e îngropată într-un PDF vechi și deja irelevant, „Program de guvernare 2020-2024”, unde se vorbește despre construirea de locuințe pentru tineri, specialiști în sănătate, învățământ (prin ANL) și pentru victimele violenței domestice. PNRR - considerat cândva opera USR - vorbește despre abordări similare. În mare parte, sunt aspecte deja acoperite de legislația privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

Înainte de locale și europarlamentare, singurul politician care a transformat creșterea fondului de locuințe într-o temă de campanie a fost independentul Nicu Ștefănuță (fost USR-ist). Primul capitol din programul politic care i-a adus un nou mandat de europarlamentar vorbește despre „construcția de locuințe sociale pentru tineri”.

Manifestul lui Ștefănuță vorbește, de asemenea, despre transparentizarea tranzacțiilor imobiliare pentru stabilirea unei imagini mai clare asupra „concentrării locuințelor în mâinile unor proprietari care vor menținerea sau creșterea prețurilor locuințelor în detrimentul tinerilor”. Propunerea s-a dovedit foarte populară printre influencerii progresiști urmăriți de Gen Z-ul românesc, care s-au implicat în mod activ în campania lui Ștefănuță. 

De la orașul de 15 minute la „gestionarea rațională a teritoriului”

Până acum câteva săptămâni, nici AUR nu era foarte preocupat de locuire. Programul partidului pentru europarlamentare nu abordează deloc subiectul, iar într-un program politic mai vechi, din 2022, găsim doar câteva rânduri care spun că tinerii trebuie să beneficieze de credite ipotecare avantajoase - idee dezvoltată mai pe larg în Planul Simion. 

De altfel, nu exista nici preocuparea pentru ansambluri imobiliare bine conectate la infrastructură, mobilitate urbană, „gestionare rațională a teritoriului”, „cele mai bune practici în urbanism” și „dezvoltare integrată”. Sunt concepte care astăzi se regăsesc în „contractul” Planului Simion, dar care au fost contestate în trecut de retorica populistă a partidului.

Acum un an, când în Parlamentul României se dezbătea un proiect care între timp a devenit legea 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă, George Simion răspândea narațiuni false despre așa-zisul „oraș de 15 minute”. Conceptul se referă la crearea unor cartiere bine conectate, în care ai tot ce-ți trebuie la 15 minute distanță de casă, dar care în pandemie a fost interpretat de populiști drept o nouă încercare a Sistemului de a-i ține pe oameni „legați de glie”. 

Acum un an, AUR spunea că un proiect privind mobilitatea urbană durabilă urmează să ghetoizeze orașele. Astăzi, partidul promite 1 milion de case la marginea marilor orașe. Captură foto via Facebook

„Este un proiect de lege care încalcă grav libertatea de mişcare şi multe alte drepturi fundamentale”, spunea atunci șeful AUR, fără a indica și ce anume din proiect i se pare alarmant. 

Lulea susține că nu cunoaște „teoria cu 15 minute” și nu vrea să se bage în lucruri pe care nu le stăpânește. Ca inginer constructor, spune el, a lucrat mereu cu normative de proiectare și știe cât de importantă este „dotarea social-cultural-economică” a zonelor urbane. Bărbatul dă semne că ar vrea ca lumea să uite de felul în care AUR a capitalizat politic anxietățile din pandemie ale românilor. Și-ar dori, de asemenea, ca Planul Simion să fie văzut ca un semn de maturizare. 

„Trece din ceea ce spuneau unii că este un partid de extremă spre un partid ușor de dreapta, pentru că este un loc eliberat de PNL, care s-a dus să fie anexa PSD. AUR nu-și dorește să fie un partid de nișă, de 5-10%. Își dorește să fie un partid care să vină cu soluții pentru guvernare. 

Face parte dintr-un proces de adaptare la așteptările cetățenilor. (...) Care spun că și-ar dori niște soluții, niște programe care să reprezinte o alternativă la actuala clasă politică. Una e să fii un partid de 10% și alta e să fii validat ca principalul partid de opoziție, cu 15% din voturi (n.r. la europarlamentare), în ciuda furturilor”, încheie Lulea. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€