Președintele Comisiei de Științe Juridice din CNATDCU, Mircea Bob-Bocșan. FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

O nouă țintă a lui Sorin Cîmpeanu în campania anti-CNATDCU: președintele Comisiei de Științe Juridice, Mircea Bob-Bocșan

  • Într-o ieșire fără precedent, ministrul Sorin Cîmpeanu acuză public Comisia de Științe Juridice a CNATDCU și pe președintele acesteia, profesorul Mircea Bob-Bocșan, de pierderea în primă instanță – deci nu în mod definitiv – a unui proces în care partea acționată în judecată este Ministerul Educației. 
  • Mircea Bob-Bocșan a fost președintele Comisiei de lucru a CNATDCU are a constat recent un „plagiat grosier” în teza de doctorat a procurorului CSM Codruț Olaru și a propus retragerea titlului de doctor deținut de acesta, decizie care a generat o adevărată isterie la nivelul Ministerul Educației. 
  • Ieșirea lui Cîmpeanu la adresa lui Bob-Bocșan vine în contextul în care Ministerul Educației a propus recent o serie de modificări la Metodologia de evaluare a plagiatelor de către CNATDCU inspirate, la virgulă, din același caz „Olaru”. 
  • La rândul lui, profesorul Bob-Bocșan acuză Ministrul Educației că, de cinci luni, nu a răspuns unei sesizări a Comisiei de Științe Juridice a CNATDCU în care erau prezentate dovezi că reclamantul din procesul pierdut a avut acces la platforma secretizată de lucru a Comisiei. Reclamantul este fostul șef ANAF Sebastian Bodu. 

„Efectele neglijenței/lipsei de reacție a Comisiei de Științe Juridice”, „deficit de imagine”, „nerespectarea obligațiilor de către președintele Comisiei de Științe Juridice”, „lipsa de profesionalism și diligență a președintelui comisiei”, „îngrijorare față de limbajul folosit de președintele comisiei” sunt câteva dintre formulările care se regăsesc într-o reacție oficială, sub semnătura ministrului Sorin Cîmpeanu, la un articol apărut pe site-ul juridice.ro despre procesul pierdut, în fond, de Ministerul Educației, nu de CNATDCU. 

Ministrul acuză Comisia de Științe Juridice a CNATDCU și pe președintele acesteia că nu a oferit consultanță juridică Ministerului în acest proces, care vizează standardele minimale și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice și a abilitărilor de a coordona doctorate în domeniul Științe Juridice. 

La rândul lui, profesorul Mircea Bob-Bocșan, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, îi răspunde lui Sorin Cîmpeanu în termeni la fel de duri: „atac la adresa Comisiei de Științe Juridice și a președintelui acesteia”, „acuzații lipsite de orice bază legală”, „reacție denigratoare”, „șicane”. În plus, profesorul Bob-Bocșan îi cere ministrului Cîmpeanu reconsiderarea poziției sale și scuze publice. 

Acest conflict iscat din senin și adus în spațiul public de Sorin Cîmpeanu se produce în plin scandal produs de schimbările la Metodologia de analizare a sesizărilor de plagiat de către CNATDCU, inițiate de Ministerul Educației la scurt timp după decizia de plagiat dată de Consiliu în cazul tezei de doctorat a procurorului CSM Codruț Olaru.

Deloc întâmplător, verdictul de plagiat și propunerea de retragere a titlului de doctor în cazul Olaru au fost luate de Comisia de Științe Juridice a CNATDCU, împotriva căreia sunt îndreptate acum tunurile verbale ale ministrului. Președintele acestei comisii, profesorul Mircea Bob-Bocșan, a fost raportor principal în Comisia care a atestat recent plagiatul lui Olaru. 

Contextul procesului pierdut

Sebastian Bodu, fost șef al ANAF între 2005 și 2007 și fost europarlamentar, este inițiatorul recentului proces pierdut în primă instanță de Ministerul Educației, proces care a declanșat  războiul lui Sorin Cîmpeanu împotriva Comisiei de Științe Juridice a CNATDCU și a președintelui acesteia. 

Bodu, care nu este cadru didactic la nici o universitate din România, și-a depus la CNATDCU, la  finalul anului trecut, dosarul prin care solicita obținerea abilitării în Drept. Cerea, adică, să devină conducător de doctorate. 

Comisia de Științe Juridice a CNATDCU i-a respins dosarul pe motiv că nu îndeplinește unele dintre condițiile cerute de legislație. 

Bodu dă în judecată Ministerul Educației și cere suspendarea în totalitate a două ordine de ministru: cel prin care sunt stabilite standardele minimale și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice și a abilitărilor (OM 6129/2016) și cel prin care este stabilit Regulamentul de funcționare a CNATDCU (OM 5229/2020). 

Pe 29 iunie 2021, Curtea de Apel București îi dă parțial dreptate lui Bodu și decide, în primă instanță, anularea parțială și suspendarea parțială a unor dispoziții care prevăd standardele minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice și a abilitărilor. 

Practic, instanța desființează două dintre criteriile pe care Bodu nu le îndeplinea pentru a deveni conducător de doctorate: 

  • publicarea a două comunicări susținute, într-o limbă de largă circulație internațională, la congresul sau conferința unei societăți științifice internaționale din specializarea candidatului;
  • deținerea calității de director/responsabil a două granturi de cercetare sau contracte directe de cercetare.

Care sunt acuzațiile lui Cîmpeanu

După ce portalul juridice.ro scrie despre procesul pierdut în data de 29 iunie de Ministerul Educației, ministrul Sorin Cîmpeanu trimite o reacție site-ului în cauză în care acuză Comisia de Științe Juridice a CNATDCU și pe președintele acesteia de pierderea procesului – în primă instanță – de către Ministerul Educației. 

Acuzațiile sunt lansate rapid după pronunțarea Curții de Apel București, dar în lipsa unei motivări a instanței, în care să fie explicat de către judecător de ce a dat dreptate reclamantului. 

Motivul invocat de Cîmpeanu: Comisia de Științe Juridice a CNATDCU nu a trimis Direcției Juridice a Ministerului Educației un punct de vedere pentru a-l folosi pentru apărarea în instanță. 

Termenii folosiți de ministru sunt unii extrem de duri. 

„Efectele neglijenței/lipsei de reacție a comisiei de științe juridice a CNATDCU sunt extrem de grave la nivelul întregului sistem de învățământ superior, respectiv pentru toate universitățile care au în structura lor facultăți de drept, având în vedere faptul că tezele de abilitare nu vor mai putea fi analizate prin raportare la criteriile suspendate/anulate de instanță”, spune Cîmpeanu. 

De asemenea, ministrul mai spune că „Ministerul Educației va solicita conducerii CNATDCU să analizeze lipsa de profesionalism și diligență a președintelui comisiei de științe juridice, care nu a formulat răspunsul cerut de Ministerul Educației, deși solicitarea a fost adresată cu mai bine de două săptămâni înainte de pronunțarea instanței de judecată (solicitarea DG Juridice a ME din data de 16 iunie a.c. vs. sentința din data de 29 iunie a.c.)”. 

Acuzațiile, care vorbesc despre neglijență și lipsă de profesionalism, ridică serioase semne de întrebare în legătură cu motivația reală a ministrului de a sancționa public și implicit de a vulnerabiliza Comisia de Științe Juridice a CNATDCU și pe președintele acesteia. 

Totuși, ministrul îl culpabilizează public pe președintele Comisiei de Științe Juridice și pe membrii acesteia înainte ca instanța să își fi redactat motivarea și înainte de a ști exact cum motivează judecătorul faptul că i-a dat dreptate reclamantului, și nu ministerului. 

Ba mai mult, fără a ști cât a putut cântărit în decizia instanței faptul că Comisia de Științe Juridice nu a formulat un punct de vedere propriu. 

Avea Comisia de Științe Juridice a CNATDCU obligația de a formula un punct de vedere necesar în activitatea Direcției Juridice a Ministerului Educației? 

Dacă procesul era inițiat de un cetățean care, de exemplu, contesta standardele pentru abilitare la Comisia de inginerie a resurselor vegetale și animale, era normal ca Direcția Juridică – unde se presupune că sunt angajați specialiști în materie de legislație a educației – să ceară puncte de vedere juridice de la membrii Comisiei de inginerie a resurselor vegetale și animale? 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Care sunt argumentele lui Bob-Bocșan

Răspunsuri la aceste întrebări se regăsesc într-un drept la replică pe care profesorul Mircea Bob-Bocșan, președintele Comisiei de Științe Juridice, l-a trimis duminică seara site-ului juridice.ro ca reacție la poziția ministrului Sorin Cîmpeanu.  

Mircea Bob-Bocșan susține două idei principale că: 

1. „nu există niciun text de lege care să oblige președintele Comisiei de Științe juridice să acorde consultanță de specialitate Ministerului Educației Naționale; 

2. atacul la adresa Comisiei de Științe juridice (și a mea personal) se înscrie în seria de șicane la care suntem supuși în ultima perioadă.

Potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a CNATDCU, „președintele Comisiei de Științe juridice nu are nicio obligație legală de a oferi asistența juridică solicitată de Ministerul Educației Naționale. El este ținut să răspundă exclusiv la solicitările venite de la Consiliul General (CG) al CNATDCU”, explică profesorul Bob-Bocșan.

În dreptul la replică, trimis în numele întregii Comisii de Științe Juridice, acesta mai spune că Direcția Juridică a Ministerului Educației a solicitat CNATDCU pe 16 iunie să transmită până în 19 iunie un punct de vedere privind câteva aspecte extrase dintr-o adresă a Curții de Apel București, „nicidecum în data de 29.06, declarată de domnul Ministru”.

În plus, Bob-Bocșan mai reclamă faptul că Direcția Juridică nu i-a pus la dispoziție niciun document „care să permită formularea unei opinii temeinice” și că „niciun jurist serios, stimate domnule Ministru, nu va formula o opinie, dacă nu are la dispoziție măcar cererea de chemare în judecată pe baza căreia instanța întocmise chestionarul”.

Acesta dă ca exemplu un alt caz în care i s-a cerut formularea unui punct de vedere pentru Ministerul Educației: este vorba despre un alt proces, deschis anul trecut de Codruț Olaru împotriva Ministerului Educației și CNATDCU. 

Atunci, solicitarea i-a fost trimisă pe cale ierarhică, de președintele CNATDCU, și i-au fost puse la dispoziție nouă documente distincte care se aflau la dosarul cauzei, pentru a formula, în baza lor, răspunsul solicitat. 

Revenind la procesul inițiat de Sebastian Bodu împotriva Ministerului Educației, președintele Comisiei de Științe Juridice acuză ministerul că nu a anchetat și nu a clarificat o situație acces neautorizat la platforma secretizată a CNATDCU.

Mircea Bob-Bocșan afirmă că Ministerul nu i-a răspuns la o sesizare prin care a prezentat o serie de dovezi din care reieșea că reclamatul din procesul pierdut – adică Sebastian Bodu – „avusese acces la platforma secretizată în care lucrau membrii comisiei – platformă pusă la dispoziție și gerată de MEN”.

Întrebat dacă are vreun comentariu la dreptul la replică al profesorului Bob-Bocșan, ministrul Sorin Cîmpeanu a spus că este ocupat cu finalizarea examenului de BAC. „Când voi avea, voi spune”, a transmis acesta printr-un sms

Care e miza conflictului

Războiul surd, deschis sub pretextul unui proces pierdut de Ministerul Educației în faza de fond, deci nu definitiv, lasă senzația că un al doilea front de luptă a fost deschis împotriva CNATDCU, după cel declanșat de hotărârea ministrului Cîmpeanu de a schimba procedurilor de analiză a sesizărilor de plagiat. 

Fragila stabilitate a sistemului academic în materie de integritate, dobândită cu eforturi majore în ultimii ani, se clatină puternic sub încercările orchestrate de ministrul Cîmpeanu pentru a schimba procedurile care au făcut posibilă sancționarea, pentru „plagiat grosier”, a procurorului CSM Codruț Olaru. 

Dacă prima consecință a fost transpusă în intenția ministrului Educației de a modifica Metodologia de analizare a plagiatelor, așa cum am dezvăluit, în exclusivitate, încă de acum trei săptămâni, acum artileria lui Cîmpeanu se îndreaptă către Comisia de Științe Juridice și către președintele acesteia, profesorul Mircea Bob-Bocșan, care a fost raportor în Comisia de lucru care a dat verdictul de plagiat pentru teza lui Olaru. 

Cazul ”Olaru” bulversează stabilitatea și liniștea CNATDCU de aproape două luni într-un mod total neașteptat. 

Plagiatul în cazul tezei lui Olaru a fost constatat de Comisia de Științe Juridice a CNATDCU, împotriva căreia sunt acum îndreptate tirurile verbale ale ministrului. Ulterior, decizia de plagiat și de retragere a titlului a fost validată și de Conisliul General al CNATDCU. 

Deloc întâmplător, decizia de plagiat dată de Consiliului General al CNATDCU în cazul tezei de doctorat a lui Codruț Olaru, a primit aviz negativ din partea Direcției Juridice a Ministerului Educației, ceea ce blochează, practic, retragerea titlului de doctor deținut de procurorul CSM. 

Avizul negativ al Direcției Juridice a venit la 35 de zile după pronunțarea deciziei de către Consiliului General al CNATDCU, timp în care la Curtea de Apel București s-au derulat trei termene în procesul deschis în mare grabă de Olaru pe 21 aprilie, chiar înainte ca CNATDCU să constate că în teza lui este vorba despre „un plagiat grosier”

Olaru voia să suspende în instanță noua sesizare de plagiat depusă pentru teza lui. Adică să taie – ceea ce el considera „răul” – de la rădăcină. 

Și un ultim amănunt legat de curiosul caz „Olaru”: cum Curtea de Apel București nu a putut emite o decizie rapidă din diverse motive procedurale, deși au fost date trei termene rapide în mai puțin de o lună, după 35 de zile de tergiversări, Direcția Juridică a semnat avizul negativ chiar a doua zi după ce Curtea de Apel București a amânat din nou procesul și a stabilit o nouă înfățișare abia pentru 14 septembrie. 

În mod evident, pentru Ministerul Educației era mai simplu să dea aviz negativ deciziei de plagiat justificând o decizie a instanței, însă cum aceast lucru nu s-a întâmplat, iar o tergiversare nu mai putea fi justificată nicicum, Direcția Juridică a fost emis, în final, avizul care, pentru toți cei care au urmărit cazul, era era evident ca va fi unul negativ. 

Astfel, Direcția Juridică și-a arogat un drept de veto asupra unor analize de conținut științific, validate prin vot de Consiliul General al CNATDCU, doar pentru că cel declarat plagiator a deschis o acțiune în instanță împotriva sesizării. 

***

CNATDCU nu se afla la primul atac ministerial în ultimii ani, după ce mai multe situații de plagiat au fost descoperite în tezele unor potentați ai zilei. 

În 2012, CNATDCU aproape a fost desființat după scandalul plagiatului premierului de atunci, Victor Ponta, iar în 2016 consistența Consiliului a fost diluată prin extinderea componenței cu încă 140 de membri.   

După desființarea atribuțiilor de control a plagiatelor de către CNATDCU în 2012, ca efect a scandalului iscat de plagiatul lui Victor Ponta, noul CNATDCU reînființat în 2016 a rezistat în formula inițială un an. 

În iunie 2017, președintele CNATDCU de atunci, academicianul Marius Andruh, și-a dat demisia acuzând un atac la credibilitatea Consiliului care tocmai emisese verdicte de plagiat în cazul tezelor de doctorat ale lui Victor Ponta, Gabriel Oprea și Petre Tobă. 

Atacul la CNATDCU luase, atunci, forma unui ordin de ministru prin care fusese schimbată structura și componența Consiliului prin suplimentarea comisiilor de specialitate cu 140 de membri și a Consiliului General cu 8 membri. 

În urma acelor schimbări au fost înlocuiți nelegal aproape o treime dintre membrii Consiliului General al CNATDCU, inclusiv cei trei vicepreședinți: Mircea Bob-Bocșan, Vasile Brânzănescu și Dan Floricău.

Mircea Bob-Bocșan, profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai”, care a condus comisia care a confirmat plagiatele lui Victor Ponta sau Gabriel Oprea, a fost înlocuit nu numai din funcția de vicepreședinte al CNTADCU, ci și din cea de președinte al Comisiei de Științe Juridice, în locul lui fiind numit profesorul Viorel Roș de la Universitatea „Nicolae Titulescu”. 

Acum, tot după un an de funcționare a CNATDCU, un Consiliu care are o structură și o componență chiar mai bune decât cea a Consiliului numit în 2011 de ministrul Daniel Funeriu și desființat un an mai târziu de ministrul Liviu Pop, ca urmare a scandalului de plagiat a lui Victor Ponta, se cutremură din nou sub presiune pusă de ministrul Sorin Cîmpeanu.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...